1

Mihail Kogălniceanu - Dacia literară (1840)

Pașoptismul

CONTEXT:
 Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
 Ideologia cultural-literară se află în strânsă legătură cu cea politică și socială.
 Reprezentanți: Vasile Alecsandri, Mihil Kogălniceanu, Ion-Heliade Rădulescu, C.A.
Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu.
 Reforme importante au favorizat apariția unei culturi românești.
 Delimitare: - istoric: debutează cu Pacea de la Adrianopol.
- literar: debutul lui Vasile Cârlova, în 1830, și debutul lui Mihai
Eminescu, în 1866.

Dacia literară
 Cea mai importantă publicație a vremii.
 Coordonată de Mihail Kogălniceanu.
 Apare în 1840.

Mihail Kogălnicenu
 Om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român.
 A devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din
1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Pașoptismul
 Curent ideologic care exprimă viziunea, principiile și starea de spirit a participanților
Revoluției de la 1848.
 S-a configurat în perioada 1830-1860.
 Vizează două coordonate:
- politică
- culturală -întemeierea învățământului națonal, a teatrului și a presei
-literatura începe să se diferențieze treptat de celelalte domenii
 Afirmarea unei generații de scriitori, gazetari, istorici și oameni politici, numită de
posteritate generația pașoptistă.
 Ca fenomen literar, pașoptismul reprezintă una din ipostazele romantismului românesc
 Constituirea romantismului pașoptist a fost marcată de programul teoretic Introducție,
apărut în revista Dacia literară și redactat de Mihail Kogălniceanu.

Introducție (articolul-manifest, publicat în primul nr. al revistei Dacia literară)- în care Mihai
Kogălniceanu trasează principalele obiective ale revistei:
- Realizarea unei literaturi cu specific național.
- Dezvoltarea spiritului critic.
- Crearea unei literaturi originale și calitative, prin folosirea unor
izvoare de inspirație cu specific național: istorie, folclor, natură.
1
 2

 Se urmărește unirea culturală.

 Originalitatea este un criteriu de selecție.
 Se distinge un romantism ecletic, de tip Biedermeier :
- Înclinația spre moralitate
- Valorile domestice
- Intimismul, idilismul
- Pasiunea temperată
- Confortul spiritual
- Resemnarea.
 În Țările Române se scriu opere cu un puternic caracter patriotic, mesianic, de elogiere a
trecutului.
 Caracterul puternic națonalist al pașoptiștilor rezidă în lupta pentru realizarea unității
culturii naționale, pentru cultivarea limbii literare.

!!!!!!!!!!
Literatura română

1. Preromantismul – îi corespund scriitorii pașoptiști (Ion-Heliade Rădulescu,

Vasile Cârlova, Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Hașdeu)
2. Romantismul propriu-zis – îi este asociat lui Mihai Eminescu
3. Postromantismul (numit și posteminescianism) – identificabil în curente
precum simbolismul (Alexandru Macedonski) și
sămănătorismul (Octavian Goga, Ștefan Octavian Iosif, Barbu
Ștefănescu Delavrancea).