Perioada modernă:

a) Sec 19
b) Începutul secolului 20

Rolul literaturii in perioada pasoptista

Epoca pasoptista ( 1830-1860 ) marchează începutul perioadei de modernizare a literaturii

române.

Rolul literaturii pasoptiste: transmiterea emoțiilor estetice, trezirea sentimentului național,

educație morala, mesianismul social.
Perioada pasoptista este denumirea istorică a acestei epoci. În aceasta perioada istorică se
manifestă 2 curente literare:
a) Romantismul apărut ca reacție la rigorile clasicismului
b) Realismul ca reacție la reveria romantică.
Totuși, în aceasta perioada sunt prezente influențe din cele 3 direcții culturale. ( spirit social
și național, militantism, tematica vieții intime )

Sunt de acord cu concepția lui Ion Heliade Rădulescu privind împrumutul lingvistic.
Orice cultura și limba este influențată la un moment dat de anumite elemente străine.
Consider ca familiarizarea și modificarea fonetica a acestor cuvinte nu poate aduce rezultate
negative, atat timp cat aceasta actiune este făcută cu simt de raspundere. Aceste cuvinte ne
ajuta la îmbogățirea nivelului de comunicare și la dezvoltarea limbii și a vocabularului. Ion
Heliade Rădulescu își susține ideea de necesitate a acestor cuvinte, spunand: “ Trebuie să
luăm numai acelea ce ne trebuie și de acolo de unde trebuie și cum trebuie.”

Mihail Kogalniceanu publica incepand cu 31 ianaruie 1840 revista cu caracter exclusiv

literar “Dacia literară”, al cărui scop este unificarea creațiilor originale din cele 3 tari
romanesti, astfel titulatura devine o metafora a dorintei de unificare culturala, ce se va
realiza inaintea celei politice. În articolul “ Introductie” , publicat în primul număr al revistei,
autorul creionează un manifest al romantismului românesc.

Propășirea (Foaie pentru intereseurile materiale și intelectuale) a fost o revistă de

cultură, apărută la Iași între 9 ianuarie și 29 octombrie 1844, sub redacția lui Mihail
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Petre Balș. După apariția a 42 de
numere, revista a fost suspendată de cenzură din ordinul domnitorului Mihail Sturdza.

În articolul-program este subliniată ideea unei reviste care este

puțin interesată de treburile politice ”dinafară și dinăuntru” și mai mult de „adevăratele
materiale și intelectuale a românilor”, așadar, tinerii autori erau invitați să conceapă
lucrări originale care nu aveau nicio legătură cu literatura internațională sau stările
politice din vremea respectivă. Aceasta limitează, exact ca și Dacia literară, mania
traducerilor franțuzești „izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavând niciun
interes pozitiv pentru noi nu ne pot îmbogăți literatura”, revista dorind promovarea
originalității și inspirarea din ce oferă tara, nu din ce se găsește la străini.
Poezia întrunește cerințele revistei Dacia Literara deoarece revista exprimă necesitatea
creării unei literaturi naționale prin stimularea scrierilor originale, inspirate din istoria patriei,

Evocarea Panteonului National

Dealul Oltul Valurile Dunarea

Portretul Zburatorului

Balaur de lumină cu coada-nflăcărată,

Și-pietre nestemate lucea pe el ca foc.

Ca brad un flăcăiandru, și tras ca prin inel,

Bălai, cu părul d-aur! dar slabele lui vine

N-au nici un pic de sânge, ș-un nas --ca vai de el!

Zburatorul este ilustrat precum o entitate luminoasa și inflacarata lipsita de viata. Aceste
caracteristici sunt evidentiate prin versurile poeziei.
Zburatorul este o întrupare antitetica, avand însușiri demonice, sugestie a lipsei de viață și
angelice.

Textul suport respectă caracteristicile pasoptiste, regasindu-se aceasta ideologie în text.

În primul rand, se observa tematica socială și patriotică sustinuta de mesajul motivant al
textului prin Metafora “ Cinge-ți coapsa ta, caută și ascultă... ziua dreptății”.
Militantismul este și el prezent în aceasta opera. Se evidentiaza conflictul național și dorința
de revoluție, opera fiind scrisă în timpul Revoluției de la 1848.

-transmiterea emoțiilor estetice, trezirea sentimentului național (militantism), mesianism

social, educație morală, contemplația și cultivarea pitorescului, abordarea tematicii vieții
intime, prezența elementelor din cele 3 curente literare: romantism, clasicism și realism

Cantarea romaniei Alecu Russo

21 iunie 1848,
libertatea și unirea,
dorința arzătoare a românilor de a duce mai departe
idealul de libertate și unitate națională.

Vasile Alecsandri Dan, Căpitan de plai

1875 Convorbiri literare

S-a făcut remarcat prin atenția asupra valorii literaturii populare
Dan simbolizeaza figura Eroului Martir.
Eroul îsi dovedeste dragostea pentru patrie prin acțiunile de sarutare a pamantului si slăvire
a țării, fapte ce denota patriotismul sau

Vasile Alecsandri militează pentru lupta pentru valorile naționale și militantism.

Antiteza este un procedeu de construcție specific romantismului, iar perioada pasoptista

promovează principiile acestui curent. Valoarea aforistica a verbelor susține ideea de
unitate.

Cele 2 strofe reprezinta puternic ideea de unificare. Eul liric încearcă să surprindă ideea de
unitate apeland la figurile de stil. Comparatia “ ​Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.” reprezinta originea comuna provenita din geto-daci. Aceasta
comparatie mai evidențiază puterea adusă de unificarea poporului. Repetițiile din strofa a 2-a
sugerează destinul comun.
Ziua Unirii- simbol de sărbătoare
epitetul inversat sfântul soare sugerează comuniunea romanului cu natura codrul este fratele
romanului.

Dorința de unire în Hora Unirii și dorința de libertate națională în poezia Un răsunet.

Un răsunet lupta împotriva tiranilor.
Ambele își dovedesc originea.
Ambele vitejia și iubirea de patrie. ( un răsunet face apel la iubirea de patrie )
Limbajul cu valoare artistică are rolul de a concretiza ideea poetică, sustinand scopul militant al
scrierilor.