Cod: 202 PR DT - 07

Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 1/9

Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor protocolului

Data la care se
Editia/ revizia in Componenta aplică prevederile
Nr Modalitatea reviziei
cadrul editiei revizuită editiei sau reviziei
crt
editiei
1 2 3 4
1 1/0 -integral - elaborare initiala
2 1/1 - cap 4 - actualizare legislatie
- se introduce cap 10 cu indicatori de 12.08.2020
- cap 10
monitorizare

Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în
cadrul ediţiei protocolului

Elaborat /
Nr
verificat / avizat Nume si prenume Functia Semnatura Data
crt.
/ aprobat
1 Elaborat Dr. Boatca Dumitru Sef sectie 12.08.2020
2 Verificat Ec. Cobzaru Dorina RMC / Secretar SCIM
2 Verificat Dr. Timus Adriana Director medical
3 Avizat Ec. Ghenu Mariana PC/Dir. Med.
Conf. Dr.Belusica
4 Aprobat Manager
Laurentiu
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 2/9

Exemplar nr.:
1. SCOP
1.1. Prezentul protocol este intocmit in vederea cresterii calitatii actului medical.

2. DOMENIU DE APLICARE
2.1 Se aplica in cadrul Spitalului Orasenesc Gaesti.

3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
3.1. Definitii:
1 Infecţia tractului urinar (ITU) –colonizarea cu germeni microbieni a tractului urinar la orice nivel,
de la meatul uretral până la cortexul renal fără specificarea localizării, urmată de eliminare de
germeni prin urină;
2 Pielonefrita acută (PNA) –prezintă primul episod al procesului infecţios-inflamator tubulo-
interstiţial a rinichiului cu afectarea preponderentă a sistemului pielo-caliceal, cu evoluţie ciclică
până la restabilirea (recuperarea) completă a funcţiilor renale şi remisie clinico-paraclinică.
3 Pielonefrita primară –proces infecţios-inflamator nespecific al interstiţiului renal şi sistemului
pielo-caliceal, la care, în condiţii moderne, nu se depistează cauzele ce favorizează
dezvoltareaacestuia.
4 Pielonefrita secundară -procesul infecţios-inflamator nespecific al interstiţiului şi sistemului pielo-
caliceal al rinichiului, dezvoltat pe fondalul unor anomalii, dereglări funcţionale sau organice
alesistemului urinar, dereglărilor metabolice sau displaziei ţesutului renal.

3.2. Abrevieri:
1 Ed. = Editie
2 Rev. = Revizie
3 SCIM = Sistem de control intern managerial
4 Comisie = Comisia de monitorizare a dezvoltării sistemului de control intern managerial.
5 PC = Preşedintele Comisiei
6 PO = Procedura operationala
7 Comp. = compartiment
8 IN = infectii nozocomiale
9 NN = nou-nascut
10 PR = Protocol
11 I.T.U = Infectii ale tractului urinar

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1 SR CEN/TS 15224:2013 - ”Servicii de sănătate. Sisteme de management al calității. Ghid pentru
utilizarea standardului EN ISO 9001:2015”
2 SR EN ISO 9000:2015 – „Sisteme de Management al Calităţii. Principii esenţiale şi vocabular.”
3 SR EN ISO 9001:2015 – „Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.”
4 American Academy of Pediatrics, Subcommittee on Urinary Tract Infection, Steering Committeeon
Quality Improvement and Management; Roberts KB. Urinary tract infection: Clincal practiceguideline for
diagnosis and management of the initial UTI in febrile infants and children 2 to 24months. Pediatrics
2011;128(3):595-610
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 3/9

5 Hodson EM, Willis NS, Craig JC. Antibiotics for acute pyelonephritis in children. CochraneDatabase
Syst Rev 2007(4):CD003772
6 Mori R, Lakhanpaul M, Verrier-Jones K. Diagnosis and management of urinary tract infection inchildren:
Summary of NICE guidance. BMJ 2007;335(7616):395-7
7 National Institute for Health and Care Excellence. Urinary tract infection in children. August
2007.http://www.nice.org.uk/CG54 (Accessed on September 07, 2011)
8 Toffolo A, Ammenti A, Montini G. Long-term clinical consequences of urinary tract infectionsduring
childhood: A review. Acta Pædiatr 2012;101(10):1018-31
9 Ordinul nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice.
10 Decizie de formare a Comisiei pentru monitorizare cu privire la sistemele de control managerial al
Spitalului Orasenesc Gaesti.
11 Regulament de organizare şi de lucru al Comisiei pentru monitorizare a dezvoltării sistemului de control
managerial al Spitalului Orasenesc Gaesti.

5. RESPONSABILITĂŢI
5.1 Managerul
1 Asigură cadrul legislativ şi organizatoric pentru desfăşurarea activităţilor descrise în prezenta procedură;
2 Aprobă/reaprobă prezenta procedură;

5.2 Preşedintele comisiei / Comisia

1 Semnează pentru avizare prezenta procedură.

5.3 Director medical

5.3.1 Semneaza pentru verificare protocolul

5.4 Elaborator protocol

5.4.1 Elaboreaza protocolul si il supunse spre verificare, avizare, aprobare.

5.5 Medic sef sectie

1 Evalueaza periodic gradul de respectare al protocolului

5.6 Asistent Sef

1 Supravegheaza ca toate manevrele de administrare a tratamentului, de recoltare de probe, sa fie
efectuate conform protocoalelor aflate in vigoare

5.7 Asistent medical salon

1 Efectueaza recoltari de probe biologice
2 Administreaza tratametul
3 Monitorizeaza pacientul post administrare tratament

5.8 Infirmier
1 Participa la igienizarea pacientului ori de cate ori este nevoie

6. DESCRIERE PROTOCOL
6.1 Generalitati
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 4/9

6.1.1 Etiologia
- E.coli – 80% cazuri
- Proteus vulgaris
- Proteus mirabilis
- Klebsiella pneumoniae
- Enterobacter cloacae

6.1.2 Caile de infectare ale tractului urinar

1.Calea ascendentă (canaliculară, retrogradă) – 95% cazuri
- germenii din intestinul gros şi de pe piele colonizează regiunea periuretrală;
- ascensiunea bacteriilor prin uretră;
- bacteriile cu capacitate adezivă înaltă sunt mult mai invazive;
- micţiunea rară sau incompletă facilitează persistenţa bacteriană;
- transportul bacteriilor de la vezica urinară la rinichi este facilitat de reflux.
2. Calea hematogenă presupune un episod de bacteriemie:
- în circa 5% de cazuri, ITU este cauzată de o bacteriemie cu diferite puncte de plecare şiinvazie ulterioară
a tractului urinar şi a rinichiului;
- în circa 5% de cazuri, ITU este cauzată de o bacteriemie cu diferite puncte de plecare şiinvazie ulterioară
a tractului urinar şi a rinichiului;
- este cazul germenilor foarte virulenţi: Stafilococ auriu, piocianic, specii din Salmonella,Shistosoma
haematobium;
- ITU hematogene sunt mai rar produse de Brucella, Nocardia, Actinomyces;
- E. Coli nu poate provoca ITU pe cale hematogenă decât în condiţii experimentale deinjectare cu doze
letale de E. Coli (şi atunci numai în 15% cazuri)

6.2 Diagnostic
Anamneza + examen clinic general
Investigatii paraclinice
- examen sumar urina
- urocultura
- frotiu direct pentru bacteurie
- ecografie reno-vezicala
- hemoleucograma

6.3 TRATAMENTUL  
6.3.1 Tratamentul I.T.U. vizeaza trei obiective majore:
I) Selectarea antibioticului optim pentru suprimarea infectiei (sterilizarea urinei si a focarelor din
parenchim) ceea ce de regula controleaza si simptomatologia. Acest obiectiv este conditia sine qua non a
tratamentului.
          II) Corectarea precoce a factorilor ce favorizeaza I.T.U. Obiectiv de importanta covârsitoare, acesta
impune cooperarea cu un urolog experimentat, pediatrul având imensa responsabilitate de a depista cât mai
precoce prezenta obstructiei.
III)   Prevenirea recidivelor clinice si /sau bacteriologice, obiectiv care impune cooperarea familiei
si urmarirea îndelungata a bolnavului.
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 5/9

      Orice I.T.U. trebuie privita ca un risc potential pentru viitorul copilului, iar tratamentul trebuie sa fie
totdeauna individualizat.

6.3.2 Masuri terapeutice de ordin general

-          SPITALIZAREA este recomandabila la toate vârstele (copilul mare poate fi tratat eventual - la
domiciliu)
-          REPAUSUL LA PAT se indica în faza acuta, dar nu se va prelungi excesiv.
-          APORTUL DE LICHIDE va fi rezonabil, sporit în faza acuta, spre a se asigura o diureza adecvata
(la nevoie se va folosi calea parenterala)
-          IGIENA GENERALĂ va fi riguroasa, incluzând si o igiena perineala adecvata (se insista asupra
importantei educarii fetitelor în sensul corectei stergeri a perineului, dupa defecatie, exclusiv în sens antero-
posterior). Deasemenea sunt de evitat de catre fete, baile în cada, spumantii (produse efervescente),
detergenti care pot favoriza uretrite. vaginite, discomfort la mictiune, cu rezultat o golire rara si incompleta
a vezicii urinare.
-          IDENTIFICAREA si tratarea corespunzatoare a bolilor metabolice (de exemplu diabetul zaharat)

6.3.3 TRATAMENTUL SIMPTOMATIC nu este necesar de obicei. In rare cazuri el va trebui sa se

adreseze unor manifestari care devin suparatoare: febra, varsaturi, disurie, hipertensiune arteriala,
constipatie, retentie de urina. Un reziduu vezical la sfârsitul mictiunii, chiar minim (1-10 ml), poate
îngreuna considerabil vindecarea I.T.U. De aceea copilul va fi determinat sa urineze frecvent. La nevoie se
va recurge la metoda ,,dublei sau triplei" mictiuni, mai ales seara la culcare, pentru a goli complet vezica
(copilul va urina de 2-3 ori la interval de 2-3 minute, eventual asociindu-se compresiunea manuala a
hipogastrului în timpul mictiunilor).

6.3.4 TERAPIA ANTIBACTER1ANĂ SPECIFICA este elementul esential al tratamentului. Obligatorie

în toate cazurile, ca se va institui imediat dupa stabilirea diagnosticului. In cazurile severe poate fi necesara
începerea tratamentului înaintea obtinerii rezultatelor culturilor (care vor fi realizate însa înaintea instituirii
antibioterapiei.)
       Fara a fi o regula absoluta. în I.T.U. acute se folosesc de obicei sulfamide sau  antibiotice iar în cele
cronice "antiseptice urinare".
       ÎN I.T.U. ACUTĂ SIMPLĂ (NECOMPLICATĂ). Deoarece Escherichia coli determina majoritatea
cazurilor (60-90%) tratamentul urmareste eradicarea acestei bacterii.Se prefera de regula nitrofurantoinul în
I.T.U. la care bacteriemia nu este probabila, si sulfamidele sau ampicilina în celelalte cazuri (se poate
începe cu amoxicilina sau cefalosporina. fara avantaje suplimentare, în plus costurile fiind mult mai mari.)
-          Nitrofurantoina (comprimate de 100 mg), în doze de 5-8 mg/kgc/zi (divizate în patru prize egale)
este foarte util în I.T.U. cu E.coli, Klebsiella  (cele mai multe tulpini) si Proteus.
Avantajele sale sunt: toleranta buna, absorbtie intestinala buna, concentratii urinare mari (de pâna la o suta
de ori mai mari decât cele  din  sânge!),  nemodificarea  florei  intestinale (fiind astfel  optim  pentru
tratamentul de durata), dezvoltarea lenta si incompleta a rezistentei microbiene.
        Eficienta nitrofurantoinei creste considerabil în urina acida. Indicatia sa majora este reprezentata de
I.T.U. fara bacteriemie, el fiind contraindicat la nou-nascutul cu deficit de G6PD, în insuficienta renala
grava, în ultimele luni de sarcina si în alergia la nitrofurantoin. Concentratiile nesemnificative ale
nitrofurantoinului în parenchimul renal îl contraindica si în pielonefrite.
-          Sulfamidele  (în  primul   rând  cotrimoxazolul)  au  actiune  bactericida, ating concentratii ridicate
atât în tesuturi cât si în urina. Rezultatele sunt foarte bune în I.T.U. cu germeni Gram negativi (mai ales E.
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 6/9

coli, Klebsiella si Proteus), mai putin bune în cele cu Aerobacter aerogenes si nule în cele cu piocianic în
doze de 5-8 mg/kgc/zi (trimetoprim) divizate în doua prize egale (nu se va depasi o doza zilnica totala de
320 mg), cotrimoxazolul nu  se recomanda la nou-nascut (mai ales prematur), sugari cu icter (risc de icter
nuclear), gravide cu insuficienta renala, discrazii sangvine si alergie la sulfamide.
-          Ampicilina înca ocupa un loc destul de important în terapia acestor ITU simple, desi nu are avantaje
fata de sulfamide. Indicatia sa ramâne ITU cu E. coli (desi mai ales în tarile în care s-a folosit excesiv se
estimeaza la peste 1/3 numarul tulpinilor rezistente), cu Proteus mirabilis si enterococi. Ampicilina este
inactiva în I.T.U. cu  Klebsiella, Enterobacter, celelalte specii de Proteus (în afara de P. mirabilis) si
piocianic.
       In I.T.U. acute "simple'" se indica un singur antibiotic per oral ("monoterapie").  Modificarea pH-ului
urinar poate potenta (uneori considerabil!) actiunea antibioticelor:
-          astfel, acidifierea urinei (cu acid ascorbic, s.a.) creste considerabil actiunea nitrofurantoina (pH-ul
alcalin îi scade mult excretia urinara), ampicilinei, penicilinei G, acidului nalidixic, cotrimoxazolului s.a.
-          Alcalinizarea urinei (cu bicarbonat sau citrat de sodiu) creste eficienta gentamicinei, eritromicinei,
streptomicinei, s.a.
-          La pH neutru au actiune optima unele sulfamide, rifampicina, cele mai multe cefalosporine s.a.
           Monitorizarea raspunsului terapeutic se bazeaza exclusiv pe uroculturi (eradicadirea bacteriilor din
T.U. este unicul criteriu de eficienta a tratamentului). Prima urocullura de control se va face obligatoriu la
48-72 de ore de la începerea tratamentului (ea reprezinta ,,antibiograma in vivo"!). Aceasta prima
urocultura de control poate evidentia:
-          culturi sterile, ceea ce confera eficienta terapeutica (si se va continua tratamentul început)
-          culturi pozitive, caz care impune imediat înlocuirea antibioticului initial cu un altul (pe baza
antibiogramei dinainte data). La 48-72 ore de la începerea tratamentului  cu antibioticul  nou ales se va face
aceeasi urocultura de control, procedându-se identic.
          Durata totala a tratamentului antibacterian care si-a probat eficienta va fi de 10-14 zile (prelungirea
lui nu aduce nici un avantaj, riscând în plus sa selecteze tulpini rezistente).
          In aceste I.T.U acute simple (necomplicate) nu este necesar tratamentul de întretinere
(consolidare).Urmatoarele uroculturi de control se vor efectua la 3-7 zile de la sistarea antibioterapiei.
In I.T.U. acute simple cu alta etiologie decât E. coli, antibioticul se selecteaza în functie de
antibiograma.uroculura de control la 48-72 de ore ramânând decisiva pentru înlocuirea sau continuarea
tratamentului initial.

6.3.5 Particularităţi ale conduitei terapeutice

-          Bacteriuria (semnificativa) asimptomatica se trateaza (în functie de antibiograma) si se urmareste la
fel cu orice I.T.U.acuta initiala.
-          Orice suspiciune de pielonefrita acuta (PNA) impune prompta initiere a tratamentului, pe baza
antibiogramei, asociind de regula un antibiotic si un chimioterapic, spre a realiza concentratii ridicate atât
în urina cât si în parenchimul renal (de exemplu gentamicina cu cotrimoxazol sau cu o cefalosporina, ori cu
ampicilina etc.) dozele ajustându-se în functie de eventuala prezenta a insuficientei renale. Durata
tratamentului, foarte controversata, va fi de 4-6 saptamâni, supravegherea ulterioara fiind stricta si
îndelungata.
-          In obstructiile urinare majore este obligatorie cooperarea cu un urolog pediatru experimentat.
Corectarea chirurgicala precoce este impusa de riscul rapidei deteriorari renale (staza plus infectie egal
rapida obstructie a parenchimului)
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 7/9

-          Refluxul vezicoureteral (RVU) impune mentinerea îndelungata a sterilitatii urinei reducându-se

astfel riscul sclerozei corticopapilare. Chimioprofilaxia îndelungata, golirea completa, regulata, a vezicii si
urmarirea îndelungata sunt obligatorii. Urmarirea va continua 2-3 ani dupa disparitia RVU. Oportunitatea
corectarii chirurgicale se va lua în discutie în RVU sever, persistent peste un an si în asocierea sclerozei
renale progresive.
-           ITU la nou-nascut impune initial un tratament ca pentru o septicemie neonatala  (prezenta de altfel,
în 25-30 % din cazuri), cu asocieri antibiotice pentru o durata de 6-8 saptamâni. In ITU izolate durata
tratamentului va fi tot de 10-14 zile ca în ITU acute, simple. Prognosticul imediat este cel al septicemiei
asociate, cel îndepartat fiind bun (tendinta redusa la recidiva sau la evolutie catre insuficienta renala), cu
conditia instituirii cât mai precoce a tratamentului adecvat. Urmarirea acestor copii se va continua pe mai
multi ani.
-          ITU cronice si recidivante. Cele mai multe ,,recidive" (peste 90%) sunt de fapt reinfectii ascendente
cu alte specii sau tulpini bacteriene din propria flora fecala. Adesea asimptomatice recidivele sunt mai
frecvente în primul an si mai ales în primele luni de la ITU initiala (cu cât intervalul ,,liber". Iara recidive,
este mai mare, riscul recidivelor devine -progresiv- mai mic).
        Ca regula generala, orice recidiva se trateaza ca o ITU acuta initiala, pe baza culturilor si a
antibiogramei, timp de 10-14 zile, cu aceeasi regula a uroculturii de control la 48-72 de ore de la instituirea
tratamentului. Dupa acest tratament ,,de atac" se recomanda un tratament "de întretinere" (sinonime: "de
consolidare", ,,chimioprofilactic al recidivelor" sau "terapie antibacteriana supresiva").
        Obiectivul fundamental al acestui tratament este mentinerea sterilitatii urinei si se bazeaza pe folosirea
acelor chimioterapice care, atingând concentratii urinare ridicate, nu modifica flora intestinala (deci nu
selecteaza tulpini rezistente) si care au o toxicitate cât mai mica spre a putea fi administrate timp
îndelungat.
        In acest scop se folosesc: nitrofurantoina. cotrimoxazol, derivati ai acidului mandelic,  acidul nalidixic.
        Acidul nalidixic este eficient împotriva multor germeni Gram negativi (afara de piocianic), dar are
dezavantajul rapidei instalari a rezistentei microbiene.
        Aceste chimioterapice se administreaza în doze mici (1/4 - 1/3 din cele folosite in ITU acute), acestea
inhibând multiplicarea bacteriana pâna la niveluri la care mecanismele de aparare ale organismului devin
eficiente (exemplu: 1,5-3 mg/kgc/zi pentru trimetoprim sau 1-2 mg/kgc/zi pentru nitrofurantoina). Aceste
doze se administreaza vesperal (se folosesc diverse scheme) sau în 2-3 prize zilnice. Durata
chimioprofilaxiei recidivelor variaza de la 6-12 luni pâna la mai multi ani dupa o ITU acuta, 3-6 luni în
ITU recidivante, fara obstructie, 6-12 luni în PNA si în asocierea obstructiilor, pâna la corectarea acestora
si toata viata în PNC si în obstructiile necorectabile.
      Totdeauna se recomanda "monoterapia" (un singur chimioterapie) preferându-se ciclurile alternante de
câte 10-15 zile fiecare, prin rotatie (de exemplu: 10 zile pe luna nitrofurantoin, urmatoarele 10 zile acid
nalidixic, urmatoarele 10 zile cotrimoxazol, în luna urmatoare reluându-se ciclul.
       Periodic, la intervale regulate, se vor repeta uroculturile pentru a verifica sterililatea urinei si depistarea
recidivelor asimptomatice.
       Indicatiile chimioprofilaxiei sunt:
1)         Recidivele frecvente (peste 2-3 episoade anual), mai ales cele ce survin în primele 3-4 saptamâni de
la întreruperea tratamentului pentru ITU precedenta, în absenta anomaliilor morfofunctionale depistabile.
2)         Prezenta unui RVU semnificativ ( gradul III-V), asociat sau nu cu ITU, de regula pe toata durata
persistentei acestuia, ceea ce poate însemna uneori ani în sir.
3)         Copiii cu anomalii morfofunctionale necorelabile chirurgical (obstructie, staza în ITU, vezica
neurogena s.a.)
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 8/9

4)         Copiii cu calcul vezical suprapubian sau uretral permanent, care ramân de regula infectati cronic,
fiind virtual imposibila mentinerea urinei sterile. In acest caz un rol benefic îl joaca acidificrea urinei, dar
asa cum s-a mai mentionat - la copil este dificila mentinerea pH-ului urinar sub 5,5.
5)         Volum urinar rezidual vezical semnificativ.
6)         ITU recidivante asociate cu obstructia, pâna la interventia corectoare si înca 1-2 ani dupa aceea.
7)         PNA si PNC.
8)        ITU recidivante, indiferent de numarul episoadelor care altereaza semnificativ rinichiul sau sistemul
colector.
9)        O chimioprofilaxie de scurta durata este indicata la orice copil cu malformatii ale TU care necesita
manevre instrumentale sau interventii chirurgicale asupra aparatului urinar. Acesta va incepe cu 1-3 zile
înainte si se va continua 3-10 zile dupa interventia respectiva (de fapt ea este o prevenire a multiplicarii
bacteriilor pe care - de regula - orice interventie pe TU le introduce).
10)   Alte indicatii: calculi renali s.a.
           NB: la chimioprofilactice se vor asocia toate mijloacele de evitare a factorilor favorizanti ai ITU:
golire vezicala incompleta (se va folosi "dubla si tripla mictiune", cu compresiunea manuala a
hipogastrului), constipatie, igiena perineala precara, bai efervescente în cada, vulvovaginite, oxiuroze etc.
         - PNC. se diagnosticheaza pe baza asocierii argumentelor clinice (semne de infectie cronica si de
insuficienta renala cronica progresiva) cu cele de laborator si - mai ales - radioimagistice (scleroza renala si
"amputarea calicelor" semnifica aproape totdeauna infectia parenchimului renal. Infectia cronica a TU
adesea muta clinic, se asociaza aproape totdeauna cu anomalii morfofunctionale semnificative a caror
eradicare (ori de câte ori este posibila!) este conditia sine qua non a vindecarii infectiei. Episoadele de
acutizare din PNC se vor trata ca si recidivele de ITU cu asocieri antibacteriene ca în PNA, dozele
adaptându-se starii functionale a rinichiului (uroculturile de control la 48-72 de ore de la initierea
tratamentului îsi pastreaza importanta hotarâtoare).
           Tratamentul acutizarilor (durând de regula tot 10-14 zile:eventual mai mult, pâna la obtinerea
sterilitatii urinii) va fi urmat de chimioprofilaxie îndelungata (adesea toata viata) si de o urmarire atenta
(uroculturi la fiecare 1-2 luni). Pe masura instalarii tabloului de IRC se impune tratarea adecvata a acesteia.
Unii asociaza vaccinuri sau autovaccinuri, bacteriofag sau autobacteriofag. In PNC unilaterala, cu atrofie
renala si functie renala nula, nefrectomia poate fi solutia terapeutica (cu conditia ca celalalt rinichi sa
indemn).

6.4 Resurse tehnico materiale

a) Resurse umane
- medici pediatri,
- medic laborator
- medic radiolog
- cadre cu pregatire medie (asistente medicale) in sectie, laborator analize, radiologie, recuperare medicala
b) Resurse materiale
- stetoscop
- aparatura pentru laboratorul de analize
- aparatura laborator imagistica
- solutii perfuzabile, materiale sanitare
- medicamente
- servicii administrative hoteliere de cazare, igienizare, alimentatie
- echipamente IT
 Cod: 202 PR DT - 07
Ed.: 1 Rev.:1
INFECTIILE TRACTULUI URINAR
Pag.: 9/9

7. EVIDENŢE ŞI ÎNREGISTRĂRI
1 Buletine de analiză
2 Rezultate radiografie
3 FOCG

8. ANEXE
Nu este cazul.

9. DIFUZARE
Procedura se difuzeaza pe baza Listei de difuzare, cod PS 01/F3.
Înregistrările generate de această activitate se păstrează / arhivează conform cerinţelor SMC/ SCIM
implementat.

10. INDICATORI DE MONITORIZARE

- nr angajati instruiti cu cerintele protocolului / nr total angajati care aplica cerintele protocolului
- nr pacienti cu care au depasit DMS / nr total pacienti externati
- cost mediu direct al cazurilor decedate
- % pacienti la care s-a respectat algoritmul de diagnostic si tratament prevazut de protocol
- nr pacienți externați vindecați / nr total pacienți externati
- nr pacienți externați ameliorați / nr total pacienți externati
- nr pacienți externați staționari / nr total pacienți externati
- nr pacienți agravati / nr total pacienți externati
- nr decese