SUBIECTUL 1.

Cum considerați ca a fost evoluția în ceea ce privește legislația și serviciile oferite

persoanelor cu dizabilități?
Situaţia persoanelor cu dizabilităţi a preocupat România dupa anul 1989, odată cu înfiinţarea
Secretariatului de stat pentru Handicapaţi (H.G. nr. 1.100/1990 privind înfiinţarea Secretariatului
de Stat pentru Handicapaţi, publicată în M. Of., I, nr. 295/1990 şi H.G. nr. 1.161/1990 privind
atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi, publicată în M.
Of., I, nr. 119/1990. Schimbarea denumirea în SSPH s-a făcut prin HG nr. 939/2007).
De-a lungul timpului, instituţia de specialitate responsabilă de coordonarea, îndrumarea şi
controlul activităţii de protecţie a persoanelor cu handicap din Romînia , a cunoscut diverse
forme, de la autoritate în subordinea Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Sănătăţii
şi Familiei sau Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (pînă în anul 2010), la
direcţie de specialitate în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice (în perioada 2010–2014)6 . În decembrie 2014, prin OUG nr. 86, s-a înfiinţat
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin preluarea de la acesta a activităţii din
domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi.12

Evoluţia în ceea ce priveşte legislaţia este una în continuă schimbare, astfel începând de la legi
care au militat pentru protecția și promovarea drepturilor acestor persoane, cum ar fi Legea
448/2006, privind Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, republicată,
trecând prin ordonanțe și hotărâri ale guvernului ca Ordonanța de Urgență nr. 14/07.03.2007 ,
privind modificarea și completarea Legii 448/2006, sau Hotărârea nr. 268/2007, pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și

1
A se vedea HG nr. 939/1997 privind reorganizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi,
publicată în M. Of., I, nr. 5 din 9 ianuarie 1998, HG nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Sănătăţii şi Familiei, publicată în M. Of., I, nr. 16 din 10 ianuarie 2001, OG nr. 14/2003 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, publicată în M. Of., I, nr. 63 din
01februarie 2003, OUG nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea
sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în M. Of., I, nr. 464 din 29 iunie
2003, OUG nr. 68 din 30 iunie 2010 privind unele măsuri de reorganizare a MMFPS şi a activităţii instituţiilor aflate
în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa, publicată în M. Of, I, nr. 446/2010.
A se vedea art. 7 OUG 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice
centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în M.Of. nr. 920/2014.
2
Evoluţia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în România, Irina Moroianu Zlătescu, 2015,
Editura I.R.D.O. p.9
promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, modificata până la adoptarea unei Strategii
Naționale pentru aceste persoane, legislația se adaptează continuu la nevoile persoanelor cu
dizabilități. În acest moment cadrul legilativ acoperă o arie foarte largă a dizabilității și asigură o
serie de drepturi acestor persoane cât și aparținătorilor acestora, fiind corelat și aliniat la normele
europene în domeniu. În prezent este elaborată Strategia națională privind drepturile persoanelor
cu dizabilități, 2022-2027, care să asigure implementarea Convenției ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, cu obiective/ținte specifice cu indicatori măsurabili.

În ceea ce priveşte evoluţia serviciilor oferite persoanelor cu dizabilităţi, acestea au evoluat în

permanenţa, cu scopul de a îmbunătăţii, pe cât posibil calitatea vieţii acestora, şi astfel în prezent,
tipurile de servicii oferite sunt numeroase, cum ar fi, servicii de îngrijire la domiciliu, oferite de
un asistent medical specializat, sau servicii permanente oferite în cadrul unor instituţii
spcializate, şi nu numai, există şi centre de zi, în care persoanele cu dizabilităţi pot socializa, sau
pot urma un tratament specific bolii de care suferă. Totodată punem menţiona şi serviciile sociale
oferite de către instituţiile specializate, cum ar fi, alimentele provenite de la Uniunea Europeană,
sau diferite ajutoare în bani. Din fericire se pot observa numeroase servicii oferite pentru
imbunătăţirea calităţii persoanelor cu dizabilităţi.
SUBIECTUL2.

Analizați problematica integrării profesionale, a standardelor ocupaționale privind accesul

pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități

În ceea ce priveşte integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România, se poate
vorbi de o discriminare a acestora. Legea pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap, precizează măsurile specifice obligatorii ce revin autorităţilor publice: să
promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă reprezintă o
valoare adăugată pentru societate şi, în special, pentru comunitatea căreia aparţine; să iniţieze şi
să susţină campanii de sensibilizare şi conştientizare a angajatorilor asupra abilităţilor
persoanelor cu handicap; să creeze condiţiile şi serviciile necesare pentru ca persoana cu
handicap să poată alege forma de conversie/reconversie profesională şi locul de muncă, în
conformitate cu potenţialul ei funcţional; să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea
creşterii gradului de conştientizare/sensibilizare a comunităţii cu privire la potenţialul, abilităţile
şi contribuţia persoanelor cu handicap la piaţa muncii; să iniţieze programe specifice care
stimulează creşterea participării pe piaţa muncii a forţei de muncă din rândul grupurilor supuse
riscului major de excluziune socială.

Puţini angajatori işi asumă responsabilitatea de a angaja o persoană cu dizabilităţi, bineînteles

nu vorbim de persoanele încadrate în grad grav de handicap, şi acest lucru, poate fi din cauza că
aceştia cred că persoanele cu dizabilităţi nu au competenţe necesare pentru a fi încadraţi pe piaţa
muncii, şi acest lucru se întîmplă din cauză că societatea nu a fost educată şi responsabilizată
pentru conştientizarea şi eliminarea barierelor dintre probleme medicale şi întegrarea socială a
persoanelor cu dizabilităţi. În prezent angajatorii unor astfel de persoane pot beneficia de
facilități fiscale, tocmai pentru a se încuraja integrarea pe piața muncii a persoanelor care suferă
de o dizabilitate. Chiar și munca la domiciliu poate fi valorificată și renumerată pentru această
categorie de persoane - Legea 519/2002 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a
pesoanelor cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități pot fi integrate profesional în organizații
non-profit sau fundații cu activități protejate.
SUBIECTUL 3.

Prezentați care sunt responsabilitățile și modalitățile de implicare a principalelor

instituții din domeniul protecției persoanelor cu dizabilități

Principalele instituţii din domeniul persoanelor cu dizabilităţi din România sunt:

1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează și recomandă acte și norme legislative
care fac referire strictă la persoanele cu dizabilități, documente comunicate spre punere în
aplicare către autoritățile subordonate,

2. Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD)

Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi este
autoritatea centrală română desemnată să ducă la îndeplinire obligaţiile prevăzute în
Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre
semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată prin
Legea nr. 221/2010.
Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi are rolul de a duce
la îndeplinire obligaţiile asumate de statul român în materia protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi prin convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte,
de a pune în aplicare şi de a urmări şi asigura aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul protecţiei
şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi
3.Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.-uri)în cadrul
acestora prin Comisiile de Evaluare Complexă se desfășoară evaluarea și încadrarea persoanelor
într-un grad de handicap atât pentru copii cât și pentru adulți. Totodată este instituția care emite
Hotărâri, Certificate de încadrare în grad de handicap,documente pe baza cărora persoanele cu
dizabilități pot beneficia de anumite drepturi. Precum, alocație de stat dublă, indemnizație pentru
părinții care cresc un copilului cu încadrat în grad de handicap(până la vârsta de 7 ani a
copilului), iar pentru persoanele adulte: drepturi bănești pentru persoană cu handicap (care este în
funcție de gradul de handicap). Emiterea de bilete de călătorie gratuite, scutire de la plata taxei
de rovinetă se face tot prin D.G.A.S.P.C,
4.Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (A.J.P.I.S.-urile județene) asigură plata
indemnizația de hrană lunară pentru persoanele cu HIV/SIDA, precum și plata alocației de stat
dublă pentru copiii cu handicap
5.Ministerul Educației Naționale, care prin Inspectorate Școlare Județene, elaborează strategii
pentru integrarea copiilor și tinerilor cu Cerințe educaționale speciale(copii/tineri cu CES) în
învățământul de masă, pentru respectarea dreptului egal și la educație de calitate pentru toți
copii/tinerii de vârstă școlară indiferent de starea de sanătate a acestora
6. Organizații Neguvernamentale (ONG-uri) asigură serviciile oferite ca furnizor privat în special
cele de cazare, sau pot fi și cele de tip centru de zi, sau care asigură recuperarea persoanelor cu
grad de handicap.
7.Ministerul Sanătății care asigură servicii medicale de calitate pentru persoanele cu dizabilăți
precum și documentele medicale necesare pentru completarea dosarului în vederea încadrării
într-o categorie de persoane cu grad de handicap (referate medicale, certificate medicale
întocmite de medici specialiști, scrisori medicale),
8. Ministerul Educației Naționale, care prin Inspectorate Școlare Județene, elaborează strategii
pentru integrarea copiilor și tinerilor cu Cerințe educaționale speciale(copii/tineri cu CES) în
învățământul de masă, pentru respectarea dreptului egal și la educație de calitate pentru toți
copii/tinerii de vârstă școlară indiferent de starea de sanătate a acestora,