Sunteți pe pagina 1din 182

personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.

După aceea, un moment major a fost


grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne

personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne

personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne
personală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost
grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea
mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui
Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi
anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte,
iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte
împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi
ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în
cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în
cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea,
un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77.
Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a
fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar
Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat
să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de
lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii
Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internevvvvvvpersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment
major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma
a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid
lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost
singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el
a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată,
autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am
propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se
numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977,
aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie
anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au
primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport,
voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca
polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri
date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de
rezistenţă în cadrul unei structuri internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală.
După aceea, un moment major a fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la
Praga, în ’77. Grupul Goma a fost singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din
România. Şi care a fost rapid lichidată – toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat
să plece. Dar Goma a fost singurul care nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a
fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă
reală, de lungă durată, autentică, în cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al
Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri
internepersonală, care atunci se numea mini-revoluţie culturală. După aceea, un moment major a
fost grupul Goma în 1977, aderarea lui Goma la Carta de la Praga, în ’77. Grupul Goma a fost
singura organizaţie anticomunistă şi anticeauşistă din România. Şi care a fost rapid lichidată –
toţi cei 7 membri au primit paşapoarte, iar ei au acceptat să plece. Dar Goma a fost singurul care
nu voia paşaport, voia să lupte împotriva dictaturii. Dar a fost obligat să plece. Şi el a ratat ocazia
să facă ceva, ca polonezii şi ungurii, să facă o rezistenţă reală, de lungă durată, autentică, în
cadrul unei structuri date, în cadrul Universităţii sau al Uniunii Scriitorilor. Eu i-am propus să
facem un grup de rezistenţă în cadrul unei structuri interne

S-ar putea să vă placă și