Să începem cu „discursul oficial”[12].

În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.
Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și
31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.

Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.

Să începem cu „discursul oficial”[12]. În primele 10 decrete-legi emise de către CFSN între 26 și

31 decembrie 1989, patru se concentrează pe abrogarea unor acte normative. De altfel, primul
astfel de act este un act de abrogare. Dacă urmărim succesiunea lor, observăm că prin Decretul-
Lege nr. 1/1989 sunt abrogate legi referitoare la libertatea de stabilire a persoanelor, libertatea
personală (interzicerea avortului), libertatea de exprimare (modul de adresare și folosirea
mijloacelor de multiplicare a documentelor), libertatea vieții private (dispariția reglementării
unei diete raționale) și libertatea de a munci (desființarea unor prelevări obligatorii din salarii).
Câteva zile mai târziu, prin Decretul-Lege nr. 4/1989 se abrogă acte care limitau libertatea de a
intra în legătură cu străinii (inclusiv de a deține valută) și libertatea de circulație (limitările de a
circula cu anumite autoturisme duminica sau interdicția de a achiziționa combustibil de un
anumit tip). Tot chestiuni care țineau de dreptul la libera circulație au fost abrogate și prin
Decretul-Lege nr. 6/1989. În sfârșit, Decretul-Lege nr. 9/1989, pe lângă o serie de dispoziții
legate de proprietate (inclusiv dreptul la moștenire) și de relațiile de muncă (inclusiv
obligativitatea muncii), se abrogă și chestiuni care țin de libertatea de a te căsători cu un străin,
de a circula liber în afara țării sau de a ți se recunoaște confesiunea religioasă.
Încă din Comunicatul către țară din 22 decembrie 1989, se face referire la idealul de „a reinstaura
societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor
locuitorilor ţării”. În ceea ce privește documentul programatic al noii puteri, Decretul-Lege nr.
2/1989, acesta vorbea despre „aspirațiil[e] celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă
și demnă”, la „scopul instaurării democrației și libertății” și la „asigurarea și apărarea drepturilor
fundamentale ale omului și cetățeanului”. Pornind de la aceste idealuri, se urmărea, între altele,
„promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevăratelor valori ale umanității”.