Conf. univ. dr.

M Albu CURS – Management

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PENTRU EXAMEN

1. Care sunt elementele procesului decizional?

Elementele procesului decizional sunt:

decidentul individual sau în grup;
obiectivul/obiectivele de realizat;
mulţimea variantelor decizionale;
mulţimea consecinţelor decizionale;
influenţa factorilor de mediu.

2. Care sunt criteriile la care se apelează pentru încadrarea tipologică a

deciziilor manageriale?

Deciziile manageriale prezintă o mare diversitate. Încadrarea tipologică a deciziilor

manageriale apelează la multiple criterii:
- natura variabilelor implicate;
- orizontul de timp şi implicarea în activitatea firmei;
- certitudinea atingerii obiectivelor;
- amploarea decidentului;
- amploarea competenţelor decidentului;
- gradul de repetabilitate.

3. Care sunt etapele procesului decizional?

• stabilirea obiectivelor;
• culegerea datelor şi informaţiilor;
• analiza informaţiilor;
• stabilirea criteriilor de evaluare;
• elaborarea variantelor de decizie;
• alegerea variantei optime;
• aplicarea variantei optime;
• controlul.
Conf. univ. dr. M Albu CURS – Management

4. Cum se clasifică deciziile din punct de vedere al obiectivelor la care se

raportează?

Din punct de vedere al obiectivelor la care se raportează deciziile se împart în:

• decizii curente
- se referă la perioade scurte de timp;
- se referă la aspectele minore ale activităţii, vizând realizarea de sarcini şi servicii;
- se iau la toate nivele ierarhice;
• decizii tactice
- se iau pentru acţiuni concrete, imediate;
- au un oarecare caracter de repetitivitate;
- se adoptă la nivelul conducerii medii şi superioare;
• decizii strategice
- se referă la problemele noi, strategice;
- orizontul decizional este mai mare de un an;
- se iau de regulă, la nivelul conducerii superioare.

5. Cum se clasifică deciziile din punct de vedere al sistemului informațional?

Din punct de vedere al sistemului informațional deciziile se împart în:
• decizii în condiţii de certitudine, la care:
- posibilitatea de realizare a obiectivelor urmărite este maximă;
- una dintre stările naturii are probabilitate de realizare egală cu 1;
- se întâlnesc la nivelul conducerii medii şi de execuţie;
• decizii în condiţii de incertitudine, la care:
- nu există informaţii privind probabilitatea de apariţie a stărilor naturii;
- variabilele implicate sunt puţin controlabile;
- evoluţia variabilelor este anticipată cu aproximaţie;
• decizii în condiţii de risc, la care;
- probabilitatea de realizare a obiectivelor urmărite este redusă;
- cea mai mare parte a variabilelor sunt controlabile;
- stările naturii au probabilităţi de realizare între 0 şi 1.

6. Prin ce se caracterizează deciziile strategice?

• decizii strategice
- se referă la problemele noi, strategice;
- orizontul decizional este mai mare de un an;
- se iau de regulă, la nivelul conducerii superioare.
Conf. univ. dr. M Albu CURS – Management

7. Prin ce se caracterizează deciziile în condiţii de risc?

• decizii în condiţii de risc, la care;
- probabilitatea de realizare a obiectivelor urmărite este redusă;
- cea mai mare parte a variabilelor sunt controlabile;
- stările naturii au probabilităţi de realizare între 0 şi 1.

8. Care sunt elementele componente ale sistemului informaţional?

a) Date şi informaţii
b) Fluxuri informaţionale: activităţile care se realizează între emiţător şi receptor
c) Circuite informaţionale: reprezintă itinerariile parcurse de date şi informaţii de la cei
care culeg datele până la destinatarii informaţiilor
d) Proceduri informaţionale: toate operaţiile executate într-un circuit informaţional
e) Mijloace de tratare a informaţiei: reprezintă mijloacele tehnice şi echipamentele prin
care o informaţie este preluată, prelucrată, transmisă şi stocată

9. Care sunt cele 4 etape ale procesului de informare?

- recepţionarea informaţiei;
- prelucrarea informaţiei;
- transmiterea informaţiei;
- valorificarea informaţiei.

10. Ce reprezintă data?

Data este definită în general ca fiind fenomene şi observaţii primare, de obicei despre
fenomene fizice sau tranzacţii de afaceri. De exemplu, lansarea unei navete spaţiale sau
vânzarea unui automobil ar putea genera o mulţime de date care descriu aceste evenimente.
Datele reprezintă de fapt măsurători obiective ale atributelor (caracteristicile) entităţilor
(cum ar fi: oameni, locuri, lucruri şi evenimente). Aceste măsurători sunt de obicei
reprezentate prin simboluri cum ar fi numere şi cuvinte, sau prin coduri compuse dintr-un
ansamblu de caractere numerice, alfanumerice şi alte tipuri de caractere. În general datele
iau o varietate de forme, incluzând date numerice, text, voce şi imagini.

11. Ce reprezintă informația?

Informaţia poate fi definită ca o dată care a fost convertită într-un context inteligibil şi
util pentru utilizatori specifici. Desigur, data poate să nu necesite procesări pentru a
constitui informaţie pentru un anumit utilizator.
Conf. univ. dr. M Albu CURS – Management

12. Ce reprezintă funcţia de previziune?

Funcţia de previziune constă în ansamblul proceselor de muncă prin care se

determină principalele obiective ale firmei, precum şi resursele şi principalele mijloace
pentru realizarea lor. Rezultatele previzionate se împart în funcţie de orizontul de timp,
gradul de detaliere şi obligativitate în prognoze, planuri şi programe.

13. Ce reprezintă funcţia de organizare?

Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management prin care se

stabilesc şi se delimitează procesele de munca fizica şi intelectuală şi componentele lor.

14. Ce reprezintă funcţia de coordonare?

Funcţia de coordonare constă în ansamblul proceselor de munca prin care se

armonizează deciziile şi acţiunile personalului firmei şi ale subsistemelor sale în cadrul
previziunilor şi sistemului organizatoric fiind de fapt o funcţie dinamică.

15. Ce reprezintă funcţia de antrenare?

Funcţia de antrenare încorporează ansamblul proceselor de munca prin care se

determina personalul firmei să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor.

16. Ce reprezintă funcţia de control şi evaluare?

Funcţia de control şi evaluare este definită ca ansamblul proceselor prin care

performanţele firmei, subsistemelor şi componentelor acesteia sunt măsurate şi comparate
cu obiectivele stabilite iniţial în vederea eliminării diferenţelor constatate şi integrării
abaterilor pozitive .

17. Ce reprezintă funcţia de cercetare-dezvoltare?

Funcţia de cercetare-dezvoltare este reprezentată de ansamblul activităţilor
desfăşurate în cadrul firmei, în scopul producerii de idei noi şi transformarea lor în noutăţi
utile. Aceasta funcţie are un caracter complex, se manifestă în toate domeniile şi rezidă în
necesitatea adaptării permanente a firmelor la noile cuceriri tehnico-ştiinţifice.

18. Ce reprezintă funcţia de producţie?

Funcţia de producţie este reprezentată de ansamblul activităţilor de bază, auxiliare si de
servire prin care se realizează obiectivele din domeniul fabricării produselor, elaborării
lucrărilor şi prestării serviciilor în cadrul firmei.
Conf. univ. dr. M Albu CURS – Management

19. Ce reprezintă funcţia de comercială?

Funcţia comercială cuprinde activitatea de realizare a obiectivelor ce se referă la stabilirea
legăturilor unităţii cu mediul ambiant în vederea procurării mijloacelor necesare desfăşurării
activităţii şi desfacerii produselor, serviciilor şi lucrărilor care fac obiectul activităţii de bază a
unităţii.

20. Ce reprezintă funcţia de personal?

Funcţia de personal cuprinde activităţi de realizare a obiectivelor din domeniul asigurării
şi dezvoltării potenţialului uman necesar.

21. Care sunt indicatorii de analiză ai cotei de piaţă?

Indicatori de analiză:
a) Cota de piaţa absoluta (globală) a unei întreprinderi reprezintă segmentul din cererea
totala satisfăcuta de aceasta pe piaţa analizată:

b) Cota de piaţa relativă este o expresie a raportului direct de forţe dintre două firme şi
se calculează ca raport între vânzările întreprinderii analizate (CAi) şi vânzările
concurentului cel mai important (CAm).

c) Cota de piaţa specifică (servită) se calculează ca raport între vânzările întreprinderii i

(CAi) şi vânzările segmentului de piaţă „servit” (ΣCAi).

22. Ce reprezintă rata de fidelitate?

Rata de fidelitate reprezintă procentul de consumatori care au cumpărat produsul x de-
a lungul perioadei precedente şi care continuă să-l cumpere şi în perioada actuala de Ia.
întreprinderea i.

23. Ce reprezintă rata de atracţie?

Rata de atracţie corespunde proporţiei de cumpărători care, în perioadele precedente,
au cumpărat produsul x de la firme concurente şi care-l cumpăra în prezent de la
întreprinderea i.
Conf. univ. dr. M Albu CURS – Management

24. Cum se calculează nota medie ponderată în cadrul analizei poziţiei

concurenţiale?
Nota medie ponderate se calculează pe baza relaţiei :
N =  g i  ni

unde: gi reprezintă coeficientul de semnificaţie al fiecărui criteriu;

ni – nota acordată fiecărui criteriu.
Calculul singular al acestei medii pentru întreprinderea analizată nu are semnificaţie. De
aceea, se impune determinarea unei astfel de „note” pentru firmele rivale şi evaluarea
comparativă a poziţiei lor.

25. Care sunt indicii folosiţi în analiza structurii concurenţei?

a) Indicele parţial de concentrare
b) Indicele H.H. (Herfindhal-Hirschman)
c) Indicele H.T. (Hall - Tideman)

26. Ce factori determină o rivalitate puternică între firme?

- existenta unor concurenţi numeroşi, de forte relativ echilibrate, între care lupta
puternică are ca obiect dominarea celorlalţi şi obţinerea unei poziţii avantajoase pe piaţa;
- creşterea lenta a sectorului ; cu cat rata de creştere a sectorului este mai lentă cu atât
lupta pentru menţinerea sau ameliorarea poziţiei pe piaţa respectivă este mai agresivă;
- mărimea cheltuielilor fixe şi a cheltuielilor pentru stocare.
- creşterea puternică a capacităţii unui concurent poate rupe echilibrul dintre cerere şi
ofertă pentru o perioadă şi intensifică rivalitatea pe piaţa respectivă.

27. Care sunt principalele bariere la intrarea pe o piaţă?

- economia de scara, care semnifică dimensiunea minimă a activităţii unei întreprinderi
care pătrunde într-un sector pentru ca aceasta să fie competitiva din punct de vedere al
costurilor ;
- costul transferului, care reprezintă cheltuielile necesare trecerii dintr-un sector în altul
sau al pătrunderii pe o anumită piaţa;
- nevoia de capital, ce caracterizează efortul financiar pe care trebuie sa-l facă o firma
pentru a pătrunde pe o noua piaţă. Acest efort poate depăşi posibilitatea potenţialilor
concurenţi, limitând astfel intrarea în acest sector;
- posibilităţile de acces la circuitele de distribuţie, care favorizează, de regulă, firmele ce
acţionează deja într-un sector;
- gradul de fidelizare a clientelei, care face, de asemenea, dificilă pătrunderea pe o
anumita piaţă.
Conf. univ. dr. M Albu CURS – Management

28. Ce bariere la ieşire îngreunează părăsirea unui sector de activitate?

Barierele la ieşire :
- barierele economice: specializarea activelor, gradul de lichiditate a activelor, nivelul
costurilor fixe de ieşire. Cu cât gradul de specializare a activelor e mai ridicat, cu atât e
mai dificilă ieşirea dintr-un sector. De asemenea, dificultăţile de ieşire sunt proporţionale cu
costurile fixe ocazionate de această acţiune ;

29. Ce reprezintă punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările?

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care aceasta le
posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi
asigură un anumit avantaj în faţa lor.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de
performanţe inferior celor ale firmelor concurente.
Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, adică şanse
oferite de mediu firmei pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia
existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.
Ameninţările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, adică situaţii sau
evenimente care pot afecta nefavorabil capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele
stabilite.

30. Care este scopul analizei SWOT?

Scopul analizei SWOT este de a realiza un plan strategic sau de a găsi o soluţie la o
problemă, luând în considerare factorii interni şi externi care condiţionează activitatea unei
organizaţii.