Fiscalitate Suport - Prima Parte

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI
SUPORT CURS ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

DISCIPLINA: FISCALITATE
Lect.univ. dr. LAZĂR Paula
BUCUREŞTI 2022- 2023
1
CUPRINS
Introducere 3
Unitatea de învăţare 1 4
PREZENTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI FISCAL DIN ROMÂNIA
1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 4
1.2. Stuctura sistemului fiscal 4
1.3. Funcţiile sistemului fiscal 5
1.4. Principiile sistemului fiscal 5
1.5. Elemente comune specifice impozitelor 6
1.6. Teste de evaluare a cunoştinţelor 8
Unitatea de învăţare 2. OBLIGAŢIA ŞI CREANŢA FISCALĂ 9
2.2. Obligațiile și creanțele fiscale 9
2.3. Modalităţi de stingere a creanțelor fiscale 10
2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere și majorările de întârziere 14
2.5. Aplicaţii rezolvate 16
2.6. Teste de evaluare / autoevaluare a cunoştinţelor 19
Unitatea de învăţare 3. IMPOZITUL PE PROFIT 21
3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere 21
3.3. Veniturile şi cheltuielile 22
3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată 30
3.5. Aplicaţii rezolvate 31
3.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 37
Bibliografie 50
2
Introducere
Titlul cursului: FISCALITATE
Cursul se adresează studenţilor de la programul de studii universitare de licenţă forma de

învăţământ la distanţă, organizat în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Obiectivele principale ale cursului, concretizate în competenţele pe care studentul le va

dobândi după parcurgerea şi asimilarea acestuia:
 familiarizarea cu reglemetările fiscale în vigoare, cu aspectele concrete ale mecanismului
de aşezare şi percepere a celor mai importante impozite şi taxe;
 capacitatea de a determina impozitele datorate atât de contribuabilii persoane fizice, cât şi
de contribuabilii persoane juridice;
 valorificarea cunoştinţelor specifice domeniului pentru explicarea şi soluţionarea unor
situaţii practice.
Structura cursului cuprinde:

 aspecte teoretice şi practice privind mecanismul de aşezare şi percepere a celor mai
importante impozite directe şi indirecte din România;
 teste de evaluare/autoevaluare a cunoştinţelor.
Evaluarea cunoştinţelor se realizează potrivit criteriilor prevăzute în Fişa disciplinei:

 verificare continuă prin teme de control, pe baza testelor de verificare propuse la
sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare;
 evaluare finală, realizată prin examenul oral susţinut în sesiunea de evaluare/reevaluare.
Structura notei finale:

 ponderea evaluărilor pe parcursul semestrului ( teme de control) – 40%
 ponderea evaluării finale – 60%
3
Unitatea de învăţare 1
PREZENTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI FISCAL DIN ROMÂNIA
Cuprins
1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare
1.2. Structura sistemului fiscal
1.3. Funcţiile sistemului fiscal
1.4. Principiile sistemului fiscal
1.5. Elemente comune specifice impozitelor
1.6. Teste de evaluare a cunoştintelor
1.1. Cuvintele cheie şi competențele unităţii de învăţare
Cuvinte cheie: structura sistemului fiscal, funcţiile sistemului fiscal, principiile sistemului fiscal,
elementele comune specifice impozitelor
Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

 definească sistemul fiscal şi să identifice componentele acestuia;
 descrie componentele sistemul fiscal;
 identifice elementele comune specifice impozitelor;
 explice funcţiile şi principiile sistemul fiscal;
 rezume structura veniturilor fiscale la nivelul bugetului de stat.
1.2. Structura sistemului fiscal
Sistemul fiscal poate fi definit ca reprezentând “totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la

persoanele fizice şi juridice, care alimentează bugetele publice”.
De asemenea, sistemul fiscal poate fi definit, din perspectiva structurii sale, prin următoarele trei
componente:
- totalitatea impozitelor, taxelor şi a altor venituri fiscale pe care statul, prin organele sale
specializate, le percepe în baza unor reglementări legislative de natură fiscală;
- mecanismul fiscal, care cuprinde metodele, tehnicile şi instrumentele fiscale cu ajutorul cărora se
asigură dimensionarea, aşezarea şi perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor şi a altor sume datorate
bugetului general consolidat;
4
- aparatul fiscal pune în mişcare mecanismul fiscal, având în structura sa aparatul propriu al
Ministerului Finanţelor Publice reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de unităţile sale
teritoriale.
1.3. Funcţiile sistemului fiscal
Funcţiile sistemului fiscal sunt:

 funcţia de mobilizare a resurselor bugetare la dispoziţia statului, necesare pentru acoperirea
cheltuielilor publice.
 funcţia economică stimulativă, în scopul dezvoltării activităţilor economice, sporirii veniturilor,
dezvoltării exporturilor, sporirii locurilor de muncă, etc. prin intermediul facilităţilor fiscale
acordate.
 funcţia socială, prin care se urmăreşte asigurarea protecţiei sociale pentru unele categorii de
persoane sau stimularea agenţilor economici ce utilizează forţă de muncă cu randament redus.
 funcţia de control asupra economiei exercitată de către Ministerul Finanţelor (prin intermediul
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală), de către compartimentele autorităţilor administraţiei
publice locale, etc.
1.4. Principiile sistemului fiscal
Principiile fiscalităţii, aşa cum sunt reglementate de Codul Fiscal:

 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu
forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;
 certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări
arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare
plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să
poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
 echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii
contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau proprietăților acestuia;
 eficienţa impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la
altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului
economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și cele de criză;
 predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiillor obligatorii,
pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul
majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
5
Structura veniturilor la nivelul bugetului de stat:
I. Venituri curente
A. Venituri fiscale, cuprinzând
- impozit pe profit, salarii, profit și câştiguri din capital;
- impozite şi taxe pe proprietate;
- impozite şi taxe pe bunurii şi servicii;
- impozite pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale (taxe vamale);
- alte impozite şi taxe fiscale
B. Contribuţii de asigurări
C. Venituri nefiscale
II. Subvenţii
III Venituri din capital
IV. Donații
V. Sume de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări
VI. Operaţiuni financiare
VII. Sume în curs de distribuire
VIII. Alte sume primite de la UE
IX. Sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului
financiar 2014-2020
X. Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR
1.5. Elemente comune specifice impozitelor
Elementele comune specifice impozitelor sunt:

 obiectul este elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi poate fi reprezentat de: venit,
profit, preţ, bunuri, acte şi fapte.
 baza impozabilă sau baza de calcul reprezintă elementul pe care se fundamentează calculul
venitului bugetar. De cele mai multe ori baza este aceeași cu obiectul impozitului, dar în anumite
situații diferă de acesta.
 subiectul impozitului, denumit generic contribuabil, este persoana deţinătoare sau realizatoare a
obiectului impozabil.
 suportatorul este persoana ale cărei venituri se vor diminua în urma plății efective a impozitului.
Suportatorul şi subiectul coincid în unele cazuri – la impozitele directe (impozitul pe profit,
impozitul pe venit, etc), iar în alte situații contribuabilul diferă de suportator (TVA, accize).
6
 cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar reprezintă impozitul aferent unei unităţi de
impunere. Aceasta poate fi exprimată în: sumă fixă sau cotă procentuală, astfel:
 în sumă fixă (impozitele și taxele locale)
 proporţională (impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA,)
 progresivă pe tranșe de venit (impozitul pe veniturile jocuri de noroc)
 termenul de plată reprezintă data la care, sau până la care, obligaţiile fiscale trebuie vărsate la
buget;
 înlesnirile acordate la plată: scutiri, reduceri, bonificaţii, amânări şi eşalonări,etc.
 drepturile şi obligaţiile plătitorilor sunt uneori expres precizate în Codul Fiscal, dar, ca principiu,
acestea sunt reglementate prin Codul de Procedură Fiscală;
 sancţiunile aplicabile, în caz de încălcare a legii fiscale, sunt dobânzile / majorările și penalitățile
de întârziere, penalitățile de nedeclarare, precum şi amenzile contravenţionale sau fiscale.
Un aspect important, în ceea ce privește modalitatea de așezarea a impozitelor, taxelor și

contribuțiilor, îl reprezintă identificarea domiciliului fiscal al contribuabilului, persoană fizică sau juridică –
la domiciliul fiscal este trimisă toată corespondența contribuabilului cu organele fiscale, fie că este vorba de
decizii de impunere și/sau de soluționări ale unor contestații sau ale altor acte administrative fiscal, etc.
Astfel, domiciliul fiscal este reprezentat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Codul de
procedură fiscală) de:
 pentru persoanele fizice - adresa unde își au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc
efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu. Prin adresa unde locuiesc efectiv se
înțelege adresa locuinței pe care o persoană o folosește în mod continuu peste 183 de zile într-un an
calendaristic;
 pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită o
profesii libere - sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;
 pentru persoanele juridice - sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi
conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat;
 pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică - sediul acestora sau locul unde se
desfăşoară efectiv activitatea principală.
Înregistrarea domiciliului fiscal se face, atât pentru persoanele juridice cât și pentru persoanele fizice
prin depunerea unei cereri de înregistrare a domiciliului fiscal, astfel:
- D010 Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru
persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică (OPANAF 3725/2017)
7
- D070 Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru
persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită
profesii libere (OPANAF 3725/2017).
În cazul în care, din momentul începerii activității, domiciliul fiscal diferă de sediul social sau locul
de desfășurare efectivă a activității, se completează de către contribuabil D050 Cerere de
înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului (OPANAF 3725/2017). În cazul în care,
ulterior începerii activității, apar modificări în ceea ce privește localizarea domiciliului fiscal, contribuabilul
trebuie să comunice organelor fiscale abilitate adresa noului domiciliul fiscal și să depună, totodată, o cerere
de modificare a domiciliului fiscal (D070 pentru persoane fizice și D010 pentru persoanele juridice – din
ambele declarații, partea de mențiuni) iar, în caz contrar acestea vor opera modificarea domiciliului fiscal
automat prin emiterea deciziei de modificare a domiciliului fiscal.
1.6. Teste de evaluare a cunoştinţelor
1. Explicaţi, pe exemple concrete, funcţiile sistemului fiscal din România.

2. Prezentaţi exemple de metode şi instrumente fiscale cu ajutorul cărora se asigură aşezarea şi
perceperea impozitelor în România.
3. Exemplificaţi pe sistemul fiscal al României:
- tipuri de venituri fiscale pentru care subiectul şi suportatorul coincid;
- tipuri de venituri fiscale pentru care subiectul şi suportatorul sunt persoane diferite;
- tipuri de venituri fiscale pentru care baza de calcul este diferită de obiectul impunerii.
4. Domnul Alexandru Ionescu are domiciliul, în conformitate cu actul de identitate, în orașul Buzău,
strada Unirii, bl. E 58 și este de profesie avocat. Domnul Ionescu are un cabinet de avocatură în același oraș
pe strada Viitorului, nr. 15 unde acordă consultații de specialitate 1 zi pe săptămână. Domnul Ionescu își
exercită profesia de avocat și în orașul București, sector 3, unde mai are un cabinet de avocatură, dar aici
profesează 4 zile pe săptămână. Care este domiciliul fiscal al domnului Ionescu? Explicați.
Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim

conceptele de bază şi noţiunile specifice prezentate în unitatea de învăţare și în bibliografia
recomandată
8
Unitatea de învăţare 2.
OBLIGAŢIA ŞI CREANŢA FISCALĂ
Cuprins
2.2. Obligațiile și creanțele fiscale
2.3. Modalităţi de stingere a creanţelor fiscale
2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere și de nedeclarare și majorările de întârziere
2.5. Aplicaţii rezolvate

Cuvinte cheie: creanţă fiscală, obligaţie fiscală, modalităţi de stingere a creanțelor fiscale, dobânzi,
penalităţi de întârziere, majorări de întârziere

 definească conceptele de: obligaţie fiscală, creanţă fiscală
 identifice şi să explice modalităţile de stingere a creanțelor fiscale;
 descrie ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale;
 calculeze dobânzile, penalităţile de întârziere și majorările de întârziere.
2.2. Obligațiile și creanțele fiscale
Conceptul de obligaţie fiscală, în sens larg, include alături de obligaţia de plată la termenele legale
a impozitelelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, şi următoarele
obligaţii ale contribuabilului:
a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele,
contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;
b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele,
contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;
9
c) obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere, penalități de nedeclarare și majorări de
întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului
general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;
d) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele
legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;
e) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor
fiscale.
Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile de drept
material fiscal.
Din raporturile de drept material fiscal, rezultă atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor
fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în:
a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie
venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul
la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului
general consolidat, denumite creanţe fiscale principale;
b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere, penalităților de nedeclarare și a
majorărilor de întârziere, după caz, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii.
Drept urmare, creanţele fiscale pot fi:
- creanţe fiscale principale: impozitele, taxele, contribuţiile şi celelalte sume care constituie venituri
ale bugetului general consolidat;
- creanţe fiscale accesorii: dobânzi, penalităţi de întârziere, penalități de nedeclarare, în cazul
creanțelor administrate la nivel central și majorări de întârziere în cazul creanțelor administrate local.
În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale
bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are
dreptul la restituirea sumei respective.
2.3. Modalităţi de stingere a creanțelor fiscale
Stingerea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după
caz. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de
organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii. Asemenea titluri de creanță fiscală, pot
fi:
a) decizia de impunere – se utilizează pentru definitivarea impozitului anual datorat;
b) declaraţia fiscală
c) decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii;
d) declaraţia vamală;
10
e) decizia prin care se stabilesc şi se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele şi alte sume
care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;
f) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de organul prevăzut de lege,
pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale;
g) decizia de atragere a răspunderii solidare;
h) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras
certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanţelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de
instanţa judecătorească.
Creanţele fiscale se sting, potrivit Codului de procedură fiscală, prin: plată (în numerar, prin
mandat poştal, prin decontare bancară, prin intermediul cardurilor bancare sau aplicarea şi anularea de
timbre fiscale mobile), compensare (reducerea sumelor exigibile la o scadenţă ulterioară cu sumele plătite în
plus la buget la scadenţele anterioare), restituire, eșalonare la plată, executare silită (poprire, executare
silită a bunurilor mobile, executare silită a bunurilor imobile), şi prin alte modalităţi prevăzute de lege - dare
în plată, anularea creanțelor fiscale.
Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi al altor instituţii
autorizate să deruleze operaţiuni de plată.
Debitorii efectuează plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului
general consolidat, prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, într-un
cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru toate obligaţiile fiscale
datorate. Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget
sau fond, după caz, proporţional cu obligaţiile datorate.
În cazul în care suma plătită nu acoperă obligaţiile fiscale datorate unui buget sau fond, distribuirea
în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:
a) pentru toate impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă;
b) pentru toate celelalte obligaţii fiscale principale;
c) pentru obligaţiile fiscale accesorii aferente obligaţiilor de la punctele a) şi b).
Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume
reprezentând creanţe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting
datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este
distribuită, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea datoriilor efectuându-se, de drept, în
următoarea ordine:
a) toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în
ordinea vechimii;
b) obligațiile cu scadențe viitoare, la solicitarea debitorului.
11
Prin excepție de la ordinea menționată anterior, în cazul creanțelor fiscale administrate la nivel local se sting
cu prioritate amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă
debitorul indică un alt tip de obligație fiscală.
Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:

a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;
b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de
organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;
c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru
diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil;
d) în funcție de data primirii, în condițiile legii, a titlurilor executorii transmise de alte instituții.
Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor
acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, cu
creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la
concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea
de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică. Creanţele
fiscale ale debitorului se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă
să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional. Creanţele fiscale rezultate din
raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele fiscale ale debitorului reprezentând sume de restituit
de aceeaşi natură, iar eventualele diferenţe rămase se compensează cu alte obligaţii fiscale ale debitorului.
Compensarea se constată de către organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu,iar
ordinea stingerii datoriilor este cea precizata la stingerea prin plată. Organul fiscal competent comunică
debitorului decizia cu privire la efectuarea compensării, în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.
Restituirile de sume se pot face la cererea debitorului sau din oficiu de organele fiscale.
Se restituie, la cerere, debitorului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată.
Se restituie din oficiu de organele fiscale competente următoarele:
- în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere de către organele fiscale
competente, sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a
impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
- în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării, sumele încasate prin poprire, în plus faţă de
creanţele fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea.
Diferenţele de impozit pe venit și/sau contribuțiile sociale de restituit mai mici de 10 lei vor rămâne
în evidenţa fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare (urmând a se restitui atunci când suma cumulată a
acestora depăşeşte limita menţionată) sau se vor putea restitui în numerar numai la solicitarea
contribuabilului.
12
În cazul în care debitorul înregistrează obligaţii fiscale restante, restituirile de sume se pot face
numai după efectuarea compensării.
Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi
orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale, cu excepţia celor privind
comunicarea actului administrativ fiscal.
Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia
cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie al acestui drept începe să curgă de la data de 1
iulie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, dacă legea nu dispune altfel. În cazul în care
obligaţiile fiscale rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dreptul de a stabili obligaţiile
fiscale se prescrie în termen de 10 ani. Acest termen curge de la data săvârşirii faptei ce constituie
infracţiune sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale se poate întrerupe sau suspenda în
situațiile expres prevazute de lege.
Termenele de prescripţie se întrerup:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la
acţiune;
b) la data depunerii de către contribuabil a declaraţiei fiscale după expirarea termenului legal de depunere
a acesteia;
c) la data la care contribuabilul corectează declaraţia fiscală sau efectuează un alt act voluntar de
recunoaştere a impozitului datorat.
Termenele de prescripţie se suspendă:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la
acţiune;
b) pe perioada cuprinsă între data începerii inspecţiei fiscale şi data emiterii deciziei de impunere ca
urmare a efectuării inspecţiei fiscale;
c) pe timpul cât contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale;
d) pe perioada cuprinsă între data declarării unui contribuabil inactiv şi data reactivării acestuia.
Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiei
fiscale, va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală.
În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale
competente, pentru stingerea acestora, procedează la acţiuni de executare silită, potrivit Codului de
procedură fiscală, cu excepţia cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluţionare,
iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală datorată de debitor.
Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit
13
legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi
a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii,
se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de
executare, cu excepția cazului în care din motive obiective în legătură cu situația patrimonială a debitorului
acest nivel nu poate fi respectat.
Executarea silită începe prin comunicarea somației, care este însoțită de un exemplar al titlului
executoriu emis de organul de executare silită. Somația cuprinde și următoarele: numărul dosarului de
executare, suma pentru care se începe executarea silită, termenul în care cel somat urmează să plătească
suma prevazută în titlul executoriu, indicarea consecințelor nerespectării acestuia, precum și posibilitatea de
a intra într-o procedură de mediere. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge
debitul sau nu se notifică organul fiscal cu privire la intenția de a demara procedura de mediere, se vor
continua măsurile de executare silită.
Alte modalităţi de stingere a creațelor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt: darea
în plată şi anularea creanțelor fiscale.
Creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, cu excepţia celor cu reţinere la sursă şi a accesoriilor aferente acestora, a drepturilor
vamale și a altor creanțe transmise spre colectare organului fiscal central care nu se fac venit la bugetul de
stat, precum şi creanţele bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului
fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a
bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite.Această modalitate de stingere a creanțelor fiscale
reprezintă darea în plată.
În situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, sunt mai
mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba
anularea debitelor respective. Creanţele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai
mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori.
2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere, penalități de nedeclarare și majorările

de întârziere
Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată administrate de

organul fiscal central, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice
fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele
confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt
14
găsite la locul faptei. Dobânzile şi penalităţile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparţine creanţa
principală.
Dobânzile de întârziere și penalitățile, atât cele de întârziere cât și cele de nedeclarare, se calculează
pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului scadent şi până la data
stingerii sumei datorate, inclusiv.
Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat
prin legile bugetare anuale.
Nivelul penalităților de întârziere este de 0,01% pe fiecare zi de întârziere.
Pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi
stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează o
penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la
data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de
contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
Penalitatea de nedeclarare se reduce, la cererea contribuabilului/plătitorului, cu 75%, dacă obligaţiile
fiscale principale stabilite prin decizie:
a) se sting prin plată sau compensare până la termenul prevăzute de legislație;
b) sunt eşalonate la plată, în condiţiile legii. În acest caz, reducerea se acordă la finalizarea eşalonării la
plată.
Penalitatea de nedeclarare se majorează cu 100% în cazul în care obligaţiile fiscale principale au
rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de organele judiciare, potrivit legii.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.
Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor
locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 1% din
cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de
lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate
inclusiv.
1. O societate comercială - persoană juridică română, plătitoare de impozit pe profit - datorează

bugetului de stat, la sfârşitul trimestrului III an curent, impozit pe profit în sumă de 10.000 lei. Termenul
15
scadent pentru plată impozitului este 25 octombrie a.c, dar societatea comercială achită obligația fiscală
datorată astfel:
A. 10.000 lei la data de 14 noiembrie a.c;
B. 6.000 lei la data de 14 noiembrie a.c, iar restul de 4.000 lei la data de 20 decembrie a.c;
C. 10.000 lei la data de 3 februarie an fiscal următor;
Determinaţi contravaloarea obligațiilor fiscale accesorii datorate la fiecare plată efectuată presupunând
că la momentul fiecărei plăţi contribuabilul achită separat de contravaloarea obligației fiscale principale și
cuantumul obligaţiilor accesorii datorate până la momentul respectiv.
Rezolvare
A. Scadenţă 25 X, data plăţii 14 XI
Zilele de întârziere se numără din 26 X până în 14 XI, inclusiv = 6 + 14 = 20 ;
Obligaţie principală achitată = 10.000 lei
Dobânda de întârziere = 10.000 × 0,02% × 20 = 40 lei
Penalităţi de întârziere = 10.000 × 0,01% × 20 = 20 lei
Total obligaţii accesorii achitate = 60 lei.
B. 1) Scadenţă 25 X data plăţii 14 XI
Zile întârziere = 20;
Obligație principală achitată = 6.000 lei
Dobânda de întârziere = 6.000 × 0,02% × 20 = 24 lei
Obligaţii accesorii achitate = 36 lei.
2) Scadenţă 25 X, data plăţii 20 XII
zile întârziere = 56
obligaţie principală achitată = 4.000 lei
Dobândă de întârziere = 4.000 × 0,02% × 56 = 45 lei
Obligaţii accesorii achitate = 67 lei
Total obligații fiscale accesorii = 36 + 67 = 103 lei
C. Scadenţă 25 X., data plăţii 3 II an fiscal următor
Zile întârziere = 101
Obligaţie principală achitată = 10.000 lei
Dobânda de întârziere = 10.000 × 0,02% ×101 = 202 lei
Total obligaţii accesorii achitate = 303 lei
16
2. Societatea comercială Globus SA datorează organului fiscal central, la data de 25.10.2022,
următoarele impozite și contribuții:
- impozitul pe veniturile din salarii (reținut și virat de către angajator, în numele angajaților) 6.700 lei – data
depunerii declarației 25.10 2022;
- contribuția de asigurări sociale datorată de angajați (reținută și virată de către angajator, în numele
angajaților) 28.700 lei - data depunerii declarației 25.10. 2022;
- contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de angajați (reținută și virată de către angajator, în
numele angajaților) 9.590 lei - data depunerii declarației 25.10. 2022;
- impozit pe profit 24.850 lei, din care 21.850 lei din perioada curentă - data depunerii declarației 25.10
2022; și 3.000 lei rest de plată dintr-o perioadă anterioară - data depunerii declarației 25.04 2022;
- obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe profit din perioada anterioară 160 lei – data deciziei de
calcul a dobânzilor și penalităților de întârziere 21.10.2022;
În contul obligațiilor fiscale de mai sus, societatea virează prin ordin de plată în contul unic ”Sume încasate
pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate, în curs de distribuire”, la data de 25.10.2022, suma de 60.000 lei.
În această situațíe, specificați modul de stingere a obligațiilor fiscale, cunoscând că operatorul economic nu
indică o anume ordine de stingere a debitului.
Rezolvare
Debitul total = 6.700 + 28.700 + 9.590 + 24.850 + 160 = 70.000 lei, din care:
La Bugetul de stat (BS) se sting – Impozitul pe venitul din salarii 6.700 lei; Impozitul pe profit 24.850 lei și
Cheltuielile fiscale accesorii de 160 lei, deci 31.710 lei
Ponderea debitului fiscal la BS în debitul total = 45,3% (31.710 / 70.000 x 100)
La Bugetul asigurărilor sociale de stat (BAS) se sting - contribuția de asigurări sociale datorată de angajați
28.700 lei
Ponderea debitului la bugetul asigurărilor sociale de stat în debitul total = 41%
La Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (BASS) se stinge - contribuția de asigurări sociale
de sănătate datorată de angajați, deci 9.590 lei
Ponderea debitului la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în debitul total = 13,7%
Din totalul sumei virate de 60.000 lei se alocă la:

BS 45,3% x 60.000 = 27.180 lei
BAS 41% x 60.000 = 24.600 lei
BASS 13,7% x 60.000 = 8.220 lei
17
Debitele la BS se sting în următoarea ordine:
1. 6.700 lei– impozit pe salarii
2. 3.000 lei – impozit pe profit din perioada anterioară
3. doar 17.480 lei – impozit pe profit din perioada curentă
TOTAL 1 +2+ 3 = 27.180 lei => rămân neachitate următoarele obligații fiscale: 4.370 lei - impozit pe profit
cu scadența la 25.10.2021, precum și 160 lei – dobânzi și penalități de întârziere aferente impozitului pe
profit achitat cu întârziere
Debitele la BAS se sting după cum urmează: doar 24.600 lei din CAS angajați => rămâne neachitată suma
de 4.100 lei
Debitele la BASS se sting după cum urmează: doar 8.220 lei din CASS angajați. => rămân neachitate
următoarele obligații fiscale: CASS angajați – 1.370 lei
3. O persoană fizică datorează bugetului local impozit pe clădiri în sumă de 300 lei, eşalonat în 2
tranşe egale, cu scadenţe la 31 martie şi 30 septembrie. Contribuabilul plăteşte în contul impozitului datorat
următoarele sume:
A. – 150 lei, la data de 13 mai și 150 lei, la data de 15 octombrie;
B. – 100 lei, la data de 13 mai și 200 lei, la data de 15 octombrie.
Să se determine obligaţiile fiscale accesorii datorate de contribuabil la fiecare plată efectuată.
(presupunem că obligațiile fiscale accesorii sunt achitate la fiecare termen menționat anterior, distinct de
sumele menționate)
Rezolvare
Obligații fiscale accesorii datorate = majorări de întârziere
A. Plată de 150 lei la data de 13 mai aferentă tranșei 1 cu scadență la 31 martie
Lunile de întârziere sunt aprilie și mai = 2
Majorări de întârziere = 150 x 1% x 2 = 3 lei
Plată de 150 lei la data de 15 octombrie aferentă tranșei 2 cu scadență la 30 septembrie
Luni de întârziere – octombrie = 1
Total majorări de întârziere = 5 lei
B. Plată de 100 lei la data de 13 mai aferentă tranșei 1 cu scadență la 31 martie
Lunile de întârziere sunt aprilie și mai = 2
Plată de 200 lei la data de 15 octombrie aferentă tranșei 2 cu scadență la 30 septembrie
18
Din cei 200 lei – 50 lei sunt aferenți tranșei 1 în valoare de 150 lei, din care contribuabilul a stins doar 100
lei în data de 13 mai, deci:
Lunile de întârziere sunt aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie = 7
Diferența de 150 lei, din cei 200 lei plătiți la data de 15 octombrie, sunt aferenți tranșei 2 cu scadența la 30
septembrie, deci:
Luni de întârziere – octombrie = 1
Total majorări de întârziere = 2 + 4 + 2 = 8 lei

1. Care este ordinea de stingere a obligațiilor de natură fiscală?
2. Care sunt modalitățile de stingere a obligațiilor fiscale?
3. Dacă un agent economic are de plată, la sfârșitul trimestrului I al anului fiscal, un impozit pe profit
de 5.000 lei, dar suma respectivă este virată, în același an, la data de 3 mai, care sunt creanțele fiscale
accesorii datorate şi care este cuantumul acestora?
4. Ionescu Anica – persoană fizică, deține în proprietate un apartament și un autoturism pentru care
în cursul anului fiscal are de achitat, în conformitate cu prevederile legale, următoarele impozite și taxe
locale:
o impozit pe clădiri în cuantum de 200 lei;
o impozit pe mijloacele de transport în cuantum de 900 lei.
Impozitele și taxele locale se achită în 2 tranșe anuale egale cu scadențe pe 31 martie, respectiv 30
septembrie. Doamna Ionescu achită impozitele datorate bugetului local astfel:
o impozitul pe clădiri: 100 lei în data de 11 martie și 100 în data de 15 decembrie;
o impozitul pe mijloacele de transport: 900 lei în data de 10 ianuarie, an fiscal următor.
Determinați cuantumul majorărilor de întârziere precum și cuantumul total al obligațiilor fiscale datorate de
doamna Ionescu.
5. O societatea comercială, persoană juridică română, înregistrată ca plătitoare de impozit pe profit,

prezintă în cursul anului următoarea situație (pentru primele 3 trimestre ale anului):
o trimestrul I: impozit pe profit de plată 724.258 lei – scadență la 25 aprilie, dar plătit în 20 mai;
o trimestrul al II-lea: impozit pe profit de plată 1.250.960 lei - scadență 25 iulie, plătit în 10 iulie;
o trimestrul al III-lea: impozit pe profit de plată 900.780 lei - scadență 25 octombrie, plătit în 16
decembrie.
19
În condițiile în care societatea depune la termenele legale declarațiile aferente, determinați valoarea
obligațiilor fiscale accesorii și cuantumul total al obligațiilor fiscale datorate de societatea comercială,
considerând că la fiecare termen de plată obligațiile fiscale accesorii sunt achitate suplimentar față de
valorile menționate anterior și societatea dispune și decizia de impunere a cheltuielilor fiscale accesorii.
6. O persoană fizică datorează bugetului local, în cursul anului curent, un impozit pe mijloacele de
transport în sumă de 4.590 lei, eşalonat în 2 tranşe egale, cu scadenţe la 31 martie şi 30 septembrie. În
condițiile în care contribuabilul plăteşte în contul impozitului întreaga valoare în data de 20 decembrie, să se
determine obligaţiile fiscale accesorii datorate de contribuabil.

recomandată.
20
Unitatea de învăţare 3.
IMPOZITUL PE PROFIT
Cuprins
3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere
3.3. Veniturile şi cheltuielile
3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată
3.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor
Cuvinte cheie: contribuabil, profit impozabil, rezultat net, cotă de impunere, venituri impozabile,
venituri neimpozabile, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile, termen de plată, declaraţie de
impunere.

 recunoască contribuabilii, sfera de aplicare şi scutirile de la plata impozitului pe profit;
 identifice cheltuielile deductibile, cheltuielile cu deductibilitate limitată, precum şi cheltuielile
nedeductibile;
 să împartă corect din punct de vedere fiscal cheltuielile cu deductibilitate limitată;
 recunoască veniturile impozabile şi neimpozabile;
 determine profitul impozabil şi să calculeze impozitul pe profit;
 rezume aspectele referitoare la plata şi depunerea declaraţiilor de impozit pe profit.
3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere
Contribuabilii impozitului pe profit sunt:
21
• persoanele juridice române, cu excepţiile prevăzute de lege;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai
multor sedii permanente în România;
• persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
• persoanele juridice străine care realizează venituri din transferul proprietăților imobiliare situate în
România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, inclusiv închirierea sau cedarea
folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor
naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română;
• persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit anumiţi contribuabili, ca de exemplu:

 trezoreria statului;
 instituţiile publice, cu excepția activităților economice desfășurate;
 Academia Română și fundațiile înființate de aceasta, cu excepția activităților economice desfășurate
de acestea;
 asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca
asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a
fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune:
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
 Banca Naţională a României;
 Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii specifice;
 persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui
contract de asociere şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru aceste activități este mai mic decât
5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
3.3. Veniturile şi cheltuielile
Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform

reglementărilor aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale şi la care se adaugă
22
cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elementele similare veniturilor și
cheltuielilor, în conformitate cu prevederile normelor metodologice și pierderile fiscale care se recuperează
potrivit legii. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

 dividendele primite de la o persoană juridică română;
 dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit
similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de
evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine la
persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice care distribuie dividende;
 valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor
de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data
cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la
care se deţin titlurile de participare, cu excepţia situațiilor prevăzute în legislație;
 veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru care nu s-a acordat
deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în
natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana
juridică la care se deţin titlurile de participare;
 veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;
 veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor biologice, ca
urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară.
Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul
scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active biologice, după caz;
 veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor,
imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreşterile anterioare
aferente aceleiaşi imobilizări;
23
 veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte
normative;
 veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de
un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu
intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România
nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;
 veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate
într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data
începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un
an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare;
 sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării
deşeurilor;
 veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali
aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai
acestora;
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
 veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile în care se aplică
prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin respectiv,
iar convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
 sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor, cu ocazia
reducerii capitalului social, potrivit legii.
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în
scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum
și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile
patronale și organizațiile sindicale
Sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice, fără a se limita la acestea:
• cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau
serviciilor, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor
publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în
24
cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele
de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
• cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate și pentru alte persoane fizice în
condițiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii
prestate de acestea în scopul desfășurării activității economice a contribuabilului;
• cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la
târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
• cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi
recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
• cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea,
întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu
standardele de calitate;
• cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;
• cheltuielile efectuate cu editarea publicațiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de
determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative și în limita cotelor prevăzute în
contractele de distribuție;
• cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului VII Taxa
pe valoarea adăugată din Codul fiscal, în situația în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor
bunuri sau servicii achiziționate în scopul desfășurării activității economice, de exemplu: aplicare pro
rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru al UE;
• cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și daune-interese, stabilite în cadrul
contractelor încheiate, în derularea activității economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe
măsura înregistrării lor;
• cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operațională
și/sau financiară a activității contribuabilului;
• cheltuielile efectuate pentru securitate și sănătate în muncă, potrivit legii;
• cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit
legislației specifice;
• cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV –
Impozitul pe venit
• cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care
desfășoară activitatea în acest regim, în conformitate cu legislația în vigoare.
Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitată, evidențiem:

 cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol; (În cadrul cheltuielilor de protocol se
25
includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor în
vigoare, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;)
 cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Codului muncii - Legea 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare. În
această limită se includ, cu prioritate: ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament; precum şi cheltuielile pentru
funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor:
creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și
altele asemenea; cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor
minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de
muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de
angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de
tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de
familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
 scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
 cheltuielile cu provizioane şi rezerve sunt deductibile în anumite limite precizate în Codul fiscal. De
exemplu:
• rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. Rezerva
se calculează cumulat de la începutul anului și este deductibilă la calculul rezultatului fiscal
trimestrial sau anual, după caz. Rezervele astfel constituite se majorează sau se diminuează în funcție
de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea
rezervelor astfel constituite se efectuează și în funcție de nivelul capitalului social subscris și vărsat
sau al patrimoniului. În situația în care, ca urmare a efectuării unor operațiuni de reorganizare,
prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depășește a cincea parte din
capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale la nivelul prevăzut
de lege nu este obligatorie. În cazul în care rezerva legală este utilizată pentru acoperirea pierderilor
sau este distribuită sub orice formă, inclusiv pentru majorarea capitalului social, rezerva reconstituită
ulterior acestei utilizări, în aceeași limită, este deductibilă la calculul rezultatului fiscal;
• provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienților. Provizioanele pentru garanții de
bună execuție acordate clienților se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările
executate și serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanție în
26
perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convențiile încheiate sau la nivelul procentelor
de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate;
• ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora (altele decât cele specificate
expres în legislație), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
 cheltuielile cu dobânzile şi și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic sunt
deductibile în anumite limite şi condiţii prevăzute în Codul fiscal;
 cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile în
limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu
10%;
 cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate
personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
 cheltuielile cu amortizarea, sunt deductibile în anumite condiții și limite prevăzute în Codul fiscal.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină astfel:
 în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum
şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru
metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
-în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de
amortizare liniară sau degresivă.
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare
liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix
amortizabil.
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de
amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează astfel:
27
- pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 50% din valoarea fiscală de la data
intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
- pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de
amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele
condiții:
a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi
închiriat terților sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data
intrării în patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Nu reprezintă active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile și operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;
e) bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele
decât cele utilizate pentru desfășurarea activității economice;
h) imobilizările necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit
reglementărilor contabile aplicabile.
Dintre cheltuielile nedeductibile reţinem :

 cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând
diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate;
 cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente,
pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat
înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară;
 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către
autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;
28
 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă
din gestiune ori degradate, neimputabile precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta
este datorată.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții: 1. bunurile/mijloacele fixe
amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în
condițiile stabilite prin norme; 2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost
încheiate contracte de asigurare; 3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă
se face dovada distrugerii:
 cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau
servicii;
 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură
informaţia necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul
cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei metode raționale de alocare a acestora sau proporțional cu ponderea veniturilor
neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil;
 cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o
persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să
se realizeze schimbul de informații. Aceste prevederi se aplică numai în situația în care cheltuielile
sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale conform legii;
 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității
contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru
creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în
cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale
 cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei care acordă
burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă a
0,75% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din
impozitul pe profit, potrivit prevederilor anterioare, se reportează în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la
fiecare termen de plată a impozitului pe profit;
 cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil
declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală;
 cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile
profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul
în lei a 4. 000 euro anual
29
 cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de corupţie, potrivit legii.
 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate ( care nu includ cheltuielile privind
amortizarea) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă
autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri,
incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste
cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare
dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, de pază şi protecţie şi servicii de
curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către
alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Contribuabilii au dreptul la recuperarea pierderilor fiscale. Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia
de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată
Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de lege, se efectuează

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea și
plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a
declarației privind impozitul pe profit prevăzut de lege.
Contribuabilii, alții decât instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România
ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine; cultele religioase, unitățile de învățământ preuniversitar,
învățământ superior, asociațiile de proprietari, ONG –uri, pot opta pentru calculul, declararea și plata
impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Opțiunea pentru sistemul anual de
declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal și este obligatorie pentru cel
puțin 2 ani fiscali consecutivi. Prin excepţie de la regula de mai sus, contribuabilii care aplică sistemul de
declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial şi care, în primul an al
30
perioadei obligatorii înregistrează pierdere fiscală, efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit
la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se
efectuează plata anticipată.
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți
anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul
pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia
elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate aferente trimestrului
IV care se declară și se plătește până la data de 25 decembrie.
În cursul anului, contribuabilii plătitori de impozit pe profit au obligația de a calcula, declara și vira
către bugetul de stat cuantumul impozitului pe profit determinat trimestrial (până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare încheierii trimestrului). Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal
respectiv se efectuează de către contribuabili, prin depunerea unei declarații anuale de impozit pe profit până
la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu câteva excepții prevăzute în Codul Fiscal. Contribuabilii
sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
1. Societatea comercială SC NELY SA, persoană juridică română, înregistrată ca plătitoare de

impozit pe profit, cu sediul social în București, sector 4, ce activează în domeniul construcțiilor, vă pune la
dispoziție următoarele informații cu privire la activitatea desfășurată în primul trimestru al anului curent:
- veniturile totale înregistrate sunt în sumă de 41.000 lei, iar cheltuielile totale aferente desfășurării activității
sunt de 27.000 lei. Din totalul acestora, evidențiem următoarele:
- în luna ianuarie societatea primește dividende în valoare de 3.000 lei, fiind acționar majoritar din anul 2008
al societății comerciale SC MALUS SA;
- în luna februarie, ca urmare a nerespectării unor reglementări privind protecția mediului, societatea
primește de la reprezentanții Gărzii de Mediu o amendă în valoare de 5.000 lei;
- în luna martie, societatea înregistrează venituri din anularea unor provizioane constituite în luna ianuarie,
în sumă de 1.000 lei, care, la momentul constituirii lor, au fost considerate cheltuieli nedeductibile.
Determinați cuantumul impozitului pe profit datorat de către societatea comercială pentru primul
trimestru al anului curent.
Rezolvare
31
Rezultat fiscal =
= (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile) =
= ( 41.000 – 3.000 – 1.000) – ( 27.000 – 5.000) = 37.000 – 22.000 = 15.000 lei
Impozit pe profit = 16% x Profit impozabil = 16% x 15.000 = 2. 400 lei
Impozitul datorat pentru primul trimestru al anului este de 2.400 lei
2. Societatea comercială SC BAR SA este o persoană juridică română, înregistrată ca plătitoare de

impozit pe profit, cu sediul social în București sector 1 și autorizată să desfășoare activități de natura
barurilor de noapte. Cu privire la activitatea întreprinsă, societatea declară la finele anului, venituri totale,
integral impozabile, în sumă de 120.000 lei și cheltuieli, integral deductibile, în sumă de 36.500 lei.
Determinați cuantumul impozitului anual datorat de către societatea comercială.
Rezolvare
Impozit pe profit anual datorat = max (5% x Venituri; 16% x Profit impozabil)
5% x Venituri bar = 5% x 120.000 = 6.000 lei
16% x Profit impozabil bar = 16% x (120.000 – 36.500) = 13.360 lei
Impozit pe profit anual datorat = max. (6.000; 13.360) = 13.360 lei
Impozitul anual datorat este de 13.360 lei
3. Societatea comercială SC CALCULATORUL SA – persoană juridică română înregistrată ca

plătitoare de impozit pe profit - cu sediul social în orașul București, sector 6, având are ca obiect de
activitate comercializarea și mentenanța produselor hardware și software în domeniul IT, prezintă la data de
31 decembrie următoarea situație:
(1) venituri totale, integral impozabile, aferente anului fiscal în sumă de 450.000 lei, din care: cifra de
afaceri (CA) 320.000 lei, alte venituri din exploatare 100.000 lei, venituri din dobânzi 30.000 lei.
(2) cuantumul cheltuielilor cu materiile prime, pe perioada fiscală analizată, a fost de 77.512lei;
(3) societatea are 7 angajați, înregistrând cheltuieli salariale în sumă de 162.000 lei şi cheltuieli aferente
contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajator de 44.700 lei;
(4) în luna mai, societatea a fost amendată de către autoritățile române, abilitate în acest sens, cu 2.000 lei
pentru depozitarea necorespunzătoare a unor deșeuri metalice;
(5) în luna martie, 1 angajat este trimis într-o delegație în interes de serviciu pe o perioadă de 8 zile în
Oradea – cheltuielile cu indemnizația de deplasare fiind de 400 lei, iar cheltuielile cu transportul și
cazarea aferente deplasării au fost 1.260 lei. În luna august, un alt angajat este trimis într-o delegație în
32
interes de serviciu pe o perioadă de 7 zile la Timișoara - cheltuielile cu indemnizația de deplasare fiind
de 350 lei, iar cheltuielile cu transportul și cazarea aferente deplasării au fost 1.200 lei;
(6) în luna aprilie, societatea a acordat, cu titlu de sponsorizare, un software în valoare de 2.000 lei;
(7) în luna octombrie, societatea a organizat o petrecere pentru angajați, cu ocazia împlinirii a 5 ani de la
înființare, contravaloarea cheltuielilor de protocol ocazionate de acest eveniment fiind de 2.500 lei;
(8) cuantumul impozitul pe profit datorat și achitat în cursul anului este în sumă de 6.000 lei.
Pe baza datelor de mai sus, determinați cuantumul impozitului pe profit anual datorat de către societatea
comercială, precum şi diferenţa de impozit pe profit de plată sau de restituit, pentru anul curent dacă:
a) societatea este plătitoare de impozit pe profit și face calculul, declararea și plata impozitului pe profit
trimestrial;
b) societatea este plătitoare de impozit pe profit și face calculul, declararea și plata impozitului pe profit
anual cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Impozitul pe profit în conformitate cu declarația privind
impozitul pe profit pentru anul fiscal anterior a fost de 35.000 lei. Indicele prețurilor de consum utilizat la
actualizarea plăților anticipate comunicat prin OMFP este 106,5%.
Rezolvare
a)
Venituri impozabile = 450.000 lei (din care CA = 320.000 lei)
Cheltuieli totale = 300.922 lei
Cheltuielile cu deductibilitate limitată :

- Limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol = 2% × (450.000 – 300.922 + 2.500 + 6.000)
= 3.150,16 lei > 2.500 lei.
Cheltuieli de protocol deductibile = min (3.150,16 lei; 2.500 lei) = 2.500 lei
Cheltuieli nedeductibile:
- cheltuielile cu amenda datorată autorităților române: 2.000 lei
- cheltuielile de sponsorizare: 2.000 lei
- cheltuielile cu impozitul pe profit: 6.000 lei
Rezultatul fiscal = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli nedeductibile
Rezultatul fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale

- Cheltuieli nedeductibile )
Rezultatul fiscal = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile
33
Profit impozabil = 450.000 – 300.922 + (2.000 + 2.000 + 6.000) = 159.078 lei
Impozit pe profit, înainte de sponsorizare = 16% × 159.078 = 25.452 lei
Limita maximă a cheltuielilor de sponsorizare ce pot fi deduse din impozitul pe profit datorat =
= min (0,75% × 320.000; 20% × 25.452; 2000) = min (2.400; 5.090; 2.000) = 2.000 lei
Impozit pe profit anual datorat = 25.452 – 2.000 = 23.452 lei
Diferență de impozit pe profit de plată = 23.452 – 6.000 = 17.452 lei
 Impozitul pe profit anual (anticipat achitat) = 35.000 x 106,5% = 37.275 lei
Impozit pe profit (datorat) = 23.452 lei
Impozit pe profit de plată = 37.275 – 23.452 = 13.823 lei
4. Societatea ”PITICOTUL” S.A. – persoană juridică română înregistrată ca plătitoare de impozit

pe profit - cu sediul social în Baia Mare, specializată în producerea şi comercializarea articolelor de
îmbrăcăminte pentru copii prezintă la sfârşitul trimestrul I al anului fiscal curent un profit contabil în valoare
de 700.000 lei. Societatea pune la dispoziție şi următoarele informaţii privind veniturile şi cheltuielile
incluse in calculul profitului contabil:
- societatea are 37 de angajați: 2 directori şi 35 de muncitori, toţi lucrând cu normă întreagă. Salariul brut
lunar al unui director este 4.000 lei, iar pentru ceilalţi angajaţi situaţia se prezintă astfel: 10 salariaţi au un
salariul brut lunar de 1.200 lei; 15 salariaţi au un salariu brut lunar de 1.900 lei şi restul de 10 salariaţi un
salariu brut lunar de 2.500 lei;
- contribuțiile de natură socială aferente fondului de salarii sunt în cuantum de 60.800 lei/lună;
- pe data de 15 ianuarie societatea a achiziţionat o nouă clădire ce este dată în folosinţă începând cu data de
20 ianuarie, a cărei valoare de achiziţie este de 1.000.000 lei. Societatea a înregistrat o amortizare contabilă
în valoare de 4.000 lei şi utilizează pentru determinarea amortizării fiscale a clădirii metoda liniară, stabilind
o durată normală de funcționare de 50 ani;
- în luna ianuarie societatea a înregistrat o cheltuială în valoare de 2.000 lei reprezentând contravaloarea
unui ajutor de naștere;
- în luna februarie societatea a înregistrat venituri în suma de 80.000 lei reprezentând cuantumul
dividendelor nete obținute de la societatea ”ZAZA” S.A. – persoană juridică română cu sediul în Oradea.
Societatea ”PITICOTUL” S.A. deţine 80% din capitalul societaţii ”ZAZA” S.A, începând din anul 2008;
- în luna martie a înregistrat cheltuieli fiscale accesorii – dobânzi şi penalităţi de întârziere, în sumă de 5.700
lei, datorate bugetului de stat pentru plata cu întârziere a contribuțiilor salariale;
- în luna februarie societatea a înregistrat cheltuieli de 5.000 lei reprezentând contravaloarea unui curs de
perfecţionare profesională urmat de cei 2 directori;
34
- în luna martie societatea a înregistrat cheltuieli de protocol ocazionate de mesele cu partenerii de afaceri,
efectuate în scopul activității desfășurate, în sumă de 10.000 lei;
- în martie societatea sponsorizează, în conformitate cu prevederile legale, asociaţia ”COPIII, VIITORUL
NOSTRU” cu suma de 9.000 lei;
Alte informații: societatea a încheiat anul fiscal anterior cu o pierdere fiscală de 18.366 lei; cifra de afaceri
pe perioada analizată se ridică la 1.000.000 lei; societatea achită impozitul pe profit de plată la data de 20
iunie 2022.
a) Determinaţi impozitul pe profit datorat de către societatea ”PITICOTUL” S.A. aferent primului trimestru
al anului curent;
b) Determinați cuantumul dobânzilor și penalităților datorate de societatea ”PITICOTUL” S.A. pentru plata
cu întârziere a impozitului pe profit determinat la pct. a) de mai sus.
Rezolvare
a) Profit contabil = 700.000 lei
Notă: dividendele sunt venituri neimpozabile = 80.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului = (2 × 4.000 + 10 × 1.200 + 15 × 1.900 + 10 × 2.500) × 3 = 220.500 lei

Cheltuieli sociale maxim deductibile = 5% x 220.500 = 11.025 lei.
Cheltuieli sociale înregistrate în contabilitate = 2.000 lei
=> Cheltuieli sociale nedeductibile = 0
Cheltuieli protocol deductibile maxime = 2% × (700.000 + 10.000) = 14.200 lei.
=> Cheltuieli de protocol nedeductibile = 0 lei
Amortizarea fiscală = 1.000.000 / 50 × 2/12 = 3334 lei (pentru cele 2 luni din trimestru)
‒ Cheltuieli nedeductibile totale = 4.000 + 5.700 + 9.000 = 18.700 lei

Profit impozabil înainte de recuperarea pierderii = 700.000 – 80.000 + 18.700 - 3.334 = 635.366 lei
Profit impozabil după recuperarea pierderii = 635.366 – 18.366 = 617.000 lei
Impozit pe profit = 16% × 617.366 = 98.720 lei
Creditul fiscal aferent sponsorizării = min (7.500; 19.744; 9.000) = 7.500 lei
Impozit pe profit datorat T1 = 98.720 – 7.500 = 91.220 lei
b) Zile de întârziere (26 aprilie – 20 iunie) = 5 + 31+ 20 = 56 zile

Dobânzi de întârziere = 91.220 × 0,02% × 56 = 1.022 lei
Penalități de întârziere = 91.220 × 0,01% × 56 = 511 lei
35
3.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor
1. Un agent economic – persoană juridică română înregistrată ca plătitoare de impozit pe profit, realizează,
cumulat, de la începutul anului până la sfârşitul trimestrului II, următoarele venituri şi cheltuieli:
Venituri totale, în sumă de 49.800 lei, din care:
- dividende primite de la o persoană juridică română 1.520 lei;
- cifra de afaceri, în sumă de 39.000 lei;
- alte venituri impozabile 8.710 lei.
Cheltuieli totale, în sumă de 39.800 lei, din care:
 cheltuieli efectuate cu transportul salariaților la locul de muncă, în sumă de 2.500 lei;
 cheltuieli aferente acordării unui ajutor de înmormântare pentru una dintre angajate, în sumă de
800 lei;
 impozitul pe profit declarat și achitat pentru primul trimestru, în sumă de 1.060 lei;
 cheltuieli aferente achiziţiilor de materii prime 8.900 lei;
 cheltuieli cu salariile personalului 20.000 lei;
 contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator, în sumă de 5.500 lei;
 cheltuieli de sponsorizare, acordate conform legii privind sponsorizarea, în sumă de 1.040 lei;
Determinaţi cuantumul impozitului pe profit de plată pentru trimestrul II al anului curent.
2. Un agent economic prezintă la sfârşitul trimestrului III al anului următoarea situaţie:

 venituri din vânzarea mărfurilor, în sumă de 117.980 mii lei;
 venituri din prestarea unor servicii terţilor, în sumă de 48.970 mii lei;
 venituri din anularea unor provizioane pentru care în momentul constituirii nu s-a acordat deducere, în
sumă de 4.700 mii lei;
36
 venituri din chirii, în sumă de 27.540 mii lei;
 cheltuieli de protocol, în sumă de 700 mii lei;
 cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ, în sumă de 300 mii lei;
 cheltuielile cu salariile personalului, în sumă de 75.800 mii lei;
 cheltuieli cu impozitul pe profit calculat aferent primelor două trimestre, în sumă de 5.280 mii lei;
Determinaţi cuantumul impozitului pe profit datorat pentru trimestrul III.
3. Societatea comercială SC ALBINA SA cu sediul social în Ilfov – persoană juridică română înregistrată ca
plătitoare de impozit pe profit, produce și comercializează produse apicole. Societatea vă oferă următoarele
informații cu privire la exercițiul financiar:
- veniturile realizate în cursul exercițiului financiar sunt venituri din vânzarea produselor apicole, iar
valoarea înregistrată a acestora a fost de 600.000 lei;
- în luna aprilie, societatea achiziționează 150 stupi de albine la un preț de 300 lei/stup;
- pe data de 30 mai, societatea achiziționează un echipament tehnologic (linie de asamblare automată a
produselor apicole) pe care îl pune în funcțiune pe data de 1 iunie. Valoarea de intrare a echipamentului este
80.000 lei și durata de viață estimată este de 4 ani. Conform politicii de amortizare a întreprinderii,
echipamentul este amortizat liniar din punct de vedere contabil și accelerat din punct de vedere fiscal (cota
de amortizare în primul an de funcționare este de 50%);
- în luna ianuarie, societatea încheie un contract de prestări servicii cu o firmă de curățenie și întreținere a
sediului social și, în conformitate cu prevederile acestuia, cheltuielile anuale se ridică la 20.000 lei;
- societatea are 30 angajați, dintre care 20 sunt cu normă redusă. Salariații angajați cu normă întreagă au un
salariu brut lunar de 1.800 lei/persoană, iar angajații cu normă redusă au un salariu brut lunar de 950
lei/persoană;
- contribuţiile sociale obligatorii aferente fondului de salarii sunt în cuantum de 96.000 lei;
- în luna august, societatea este amendată de Garda de mediu ca urmare a amplasării stupilor într-o zonă
neautorizată și pentru nerespectarea normelor cu privire la depozitarea deșeurilor rezultate din curățarea
acestora; valoarea totală a amenzilor primite și plătite a fost de 8.000 lei;
- în luna mai, societatea a achiziționat 100 de familii de albine la 400 lei/familie, pe care le-a utilizat la
popularea unei părți din stupii achiziționați în luna aprilie;
- cheltuielile cu energia și apa utilizate în timpul anului pentru buna desfășurare a activității au fost 25.000
lei;
- în primele trei trimeste societatea a calculat și virat un impozit pe profit în sumă de 9.000 lei.
Determinați cuantumul impozitul pe profit datorat de societatea ALBINA SA.
4. Societatea comercială CONSTRUCT SA – persoană juridică română înregistrată ca plătitoare de impozit

pe profit, cu sediul social în București sectorul 2 are ca obiect de activitate prestarea serviciilor în domeniul
37
construcțiilor (lucrări de tâmplărie și construcții case camping din lemn, precum și mentenanța acestora). Cu
privire la activitatea desfășurată în primele trei trimestre ale anului se cunosc următoarele:
- societatea are un contract de prestări servicii cu o firmă din Oradea prin care s-a angajat să îi asigure
acesteia mentenața unor case de camping livrate în urmă cu 2 ani. Contravaloarea anuală a contractului este
de 150.800 lei, din care în primele trei trimestre ale anului societatea CONSTRUCT SA a înregistrat
120.970 lei;
- în luna februarie, societatea a livrat 100 case de camping cu 2 camere în Brașov, societății SC PAJISTEA
SA, la un preț de 25.000 lei/bucata, iar în luna iunie a livrat 50 case de camping cu 1 cameră în Baia Mare,
societătii SC POIANA SA, la un preț de 9.000 lei/bucata;
- la data de 15 iunie, societatea trebuia să primească de la SC LEMNUL SA un transport de cherestea, dar
din cauza unor probleme tehnice întâmpinate de furnizor, marfa a ajuns la destinație cu o întârziere de 10
zile. Ca urmare a contractului comercial încheiat între cei doi agenți economici, societatea CONSTRUCT
SA înregistrează 1.340 lei, reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere la livrarea mărfii;
- societatea deține în proprietate, pe lângă sediul social, și un apartament în sectorul 3, pe care până la
începutul anului l-a utilizat ca locuinţă de protocol, dar începând cu 1 ianuarie acesta este închiriat pe o
perioadă de 10 luni unui client. Contractul de închiriere prevede ca societatea să primească pentru cele 10
luni o chirie totală de 30.000 lei, din care în primele 9 luni societeta a înregistrat 27.000 lei;
- în ianuarie societatea a constituit un provizion de risc, valoarea acestuia fiind de 4.700 lei, aferent unui
potențial litigiu cu un fost client, provizion pentru care, la momentul constituirii, nu a fost recunoscută
necesitatea acestuia și, ca urmare, nu a fost considerat o cheltuială deductibilă. În luna mai provizionul se
anulează, în condițiile în care din acesta nu a fost utilizată nicio parte;
- ca urmare a primirii cu întârziere a transportului de cherestea, societatea a livrat, la rândul său, cu întârziere
de 10 de zile, 40 case de camping către clientul din Baia Mare (SC POIANA SA) și pe baza contractului
comercial încheiat între cele două părți a suportat o cheltuială - penalitate de întârziere de 1.200 lei;
- în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, societatea a înregistrat cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile achiziționate, în sumă totală de 1.038.563 lei;
- cheltuielile cu întreținerea sediului social (curățenie) s-au ridicat la valoarea de 24.500 lei pentru perioada
analizată;
- cheltuielile cu serviciile prestate de terți (apă, energie, telefonie, pază, etc), în primele 9 luni ale anului, au
înregistrat valoarea de 442.327 lei;
- în cursul primelor 9 luni ale anului, societatea a oferit partenerilor săi de afaceri cadouri în sumă totală
(TVA inclus) de 3.000 lei, aceste cheltuieli fiind recunoscute drept cheltuieli de protocol;
- societatea are 52 de angajați - 5 șefi de producție având un salariu brut lunar de 2.500 lei/fiecare, 40
muncitori calificați în secțiile de producție având un salariu brut lunar de 1.300 lei/fiecare 5 angajațiTESA
(1 secretară și 4 economiști), fiecare cu un salariu brut lunar de 1.000 lei si 2 manageri, fiecare cu un salariul
brut lunar de 3.700 lei;
38
- contravaloarea contribuțiilor obligatorii aferente salariilor personalului, datorate de angajator, au fost de
130.000 lei;
- în luna septembrie, cei 2 manageri și 4 șefi de producție pleacă, în perioada 15 septembrie - 20 septembrie,
într-o delegație în interes de serviciu la Suceava la o expoziție de profil (nivelul legal al indemnizaţiei de
deplasare stabilit pentru personalul din instituțiile publice este de 20 lei/zi/pers). Pentru perioada respectivă
societatea a înregistrat cheltuieli aferente indemnizației de deplasare de 2.000 lei, iar cheltuielile de cazare și
transport au fost de 5.800 lei;
- societatea CONSTRUCT S.A. este membră a Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, căreia i-
a plătit la data de 15 martie o cotizaţie anuală de 4.420 lei. (curs de schimb: 1 euro = 4,80 lei)
Ştiind că impozitul pe profit determinat și achitat aferent primelor 2 trimestre ale anului a fost de 17.200 lei,
determianți cuantumul impozitului de plată aferent trimestrului III al anului curent.

recomandată.
39
Bibliografie
• Vintilă N., Filipescu M-O., Lazăr P., Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Ed. C.H.
Beck, București, 2013;
• Ţâţu L., Şerbănescu C., Ştefan D., Cataramă D., Nica A. Miricescu E., Fiscalitate – de la lege la
practică, Ed. a VIII-a, Editura. C.H. Beck, Bucureşti, 2013;
• Legea 227/2015 privind Noul Cod Fiscal, publicată în MO nr.688/10.09.2016, cu modificările şi
completările ulterioare;
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm
• Legea 207/2015 Codul de procedură fiscală, publicată în MO nr. 547/23.07.2015, cu modificările
şi completările ulterioare;
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_11022020.htm
40

Fiscalitate Suport - Prima Parte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscalitate Suport - Prima Parte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

SUPORT CURS ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

Lect.univ. dr. LAZĂR Paula

BUCUREŞTI 2022- 2023

Cursul se adresează studenţilor de la programul de studii universitare de licenţă forma de

Obiectivele principale ale cursului, concretizate în competenţele pe care studentul le va

Structura cursului cuprinde:

Evaluarea cunoştinţelor se realizează potrivit criteriilor prevăzute în Fişa disciplinei:

Structura notei finale:

1.1. Cuvintele cheie şi competențele unităţii de învăţare

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

1.2. Structura sistemului fiscal

Sistemul fiscal poate fi definit ca reprezentând “totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la

Funcţiile sistemului fiscal sunt:

Principiile fiscalităţii, aşa cum sunt reglementate de Codul Fiscal:

1.5. Elemente comune specifice impozitelor

Elementele comune specifice impozitelor sunt:

Un aspect important, în ceea ce privește modalitatea de așezarea a impozitelor, taxelor și

1.6. Teste de evaluare a cunoştinţelor

1. Explicaţi, pe exemple concrete, funcţiile sistemului fiscal din România.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim

2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

2.2. Obligațiile și creanțele fiscale

2.3. Modalităţi de stingere a creanțelor fiscale

Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:

2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere, penalități de nedeclarare și majorările

Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată administrate de

2.5. Aplicaţii rezolvate

1. O societate comercială - persoană juridică română, plătitoare de impozit pe profit - datorează

Din totalul sumei virate de 60.000 lei se alocă la:

2.6. Teste de evaluare a cunoştinţelor

5. O societatea comercială, persoană juridică română, înregistrată ca plătitoare de impozit pe profit,

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim

3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere

Contribuabilii impozitului pe profit sunt:

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit anumiţi contribuabili, ca de exemplu:

3.3. Veniturile şi cheltuielile

Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitată, evidențiem:

Nu reprezintă active amortizabile:

Dintre cheltuielile nedeductibile reţinem :

3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de lege, se efectuează

3.5. Aplicaţii rezolvate

1. Societatea comercială SC NELY SA, persoană juridică română, înregistrată ca plătitoare de

2. Societatea comercială SC BAR SA este o persoană juridică română, înregistrată ca plătitoare de

3. Societatea comercială SC CALCULATORUL SA – persoană juridică română înregistrată ca

Cheltuielile cu deductibilitate limitată :

Rezultatul fiscal = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile

Rezultatul fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale

4. Societatea ”PITICOTUL” S.A. – persoană juridică română înregistrată ca plătitoare de impozit

Cheltuieli cu salariile personalului = (2 × 4.000 + 10 × 1.200 + 15 × 1.900 + 10 × 2.500) × 3 = 220.500 lei

‒ Cheltuieli nedeductibile totale = 4.000 + 5.700 + 9.000 = 18.700 lei

b) Zile de întârziere (26 aprilie – 20 iunie) = 5 + 31+ 20 = 56 zile

2. Un agent economic prezintă la sfârşitul trimestrului III al anului următoarea situaţie:

4. Societatea comercială CONSTRUCT SA – persoană juridică română înregistrată ca plătitoare de impozit

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim

S-ar putea să vă placă și