1

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
 Aplicarea la clasă a unor metode, procedee și tehnici de abordare a predării-
învățării-evaluării inovative în vederea creșterii succesului școlar, formarea
competențelor cheie și prevenirea abandonului școlar/
The classroom application of innovative teaching-learning-assessment methods,
procedures and techniques in order to increase school success, the formation of
key skills and the prevention of school dropout

Prof. Cătălin Haralambie Stănică

Școala Gimnazială, Dumbrava Roșie, Neamț / Secondary School, Dumbrava Roșie, Neamț, Romania
Școala Gimnazială Nr. 8, Piatra Neamț / Secondary School No. 8, Piatra Neamț, Romania
stanicacatalinharalambie@yahoo.com

REZUMAT
Sistemul de învățământ contemporan solicită
din partea cadrelor didactice o atentă alegere
a metodelor și mijloacelor didactice pe care le
folosesc în cadrul procesului instructiv-
educativ.
SUMMARY
The contemporary education system requires
teachers to carefully choose the teaching
methods and tools they use in the instructional-
educational process.

138
Cuvinte cheie
metodă, procedeu, tehnică, proces, formare,
competență, succes.
INTRODUCERE
Procesul de învățământ reprezintă un ansamblu
de activități organizate și dirijate, care se
desfășoară etapizat în cadrul unor instituții
specializate, sub îndrumarea unor persoane
pregătite în acest scop, în vederea îndeplinirii
anumitor obiective-instructiv-educative.
Caracteristicile generale ale procesului de
învățământ sunt evidente la nivelul analizei
structurii de funcționare a acțiunii educaționale
bazată pe corelația existentă între subiectul
educației (profesorul) și obiectul educației
(elevul). Aceste caracteristici vizează:
• interacțiunea subiect-obiect;
• unitatea informativ-formativ;
• autoreglarea activității cadrului didactic.
Didactica studiază procesul de învățământ prin
prisma relației dintre predare-învățare-
evaluare, dintre conduitele pedagogice ale
subiectului acțiunii și modalitățile de implicare
sau de răspuns ale elevilor în vederea realizării
unei congruențe și armonii între componente.
CUPRINS
Predarea este procesul de prezentare
organizată a unor cunoștințe, elevilor, de către
profesorii pregătiți în acest sens. Conținutul
predării este atent dimensionat pentru ca
transmiterea informațiilor să poată avea loc.
Predarea se referă nu numai la activitatea
profesorului din timpul lecțiilor, ci și la
activitatea de pregătire a acestora și ulterior la
evaluarea și autoevaluarea lecțiilor odată
ținute, precum și a altor tipuri de activități
didactice.
Acest proces include și acțiuni legate de
planificare și proiectare, de reelaborare sau
pedagogizare a conținuturilor, de
confecționare a materialelor didactice
necesare, de asigurare a mijloacelor de
învățământ indispensabile unei învățări eficace
etc.
Keyword
method, procedure, technique, process,
training, competence, success.
INTRODUCTION
The educational process represents a set of
organized and directed activities, which are
carried out in stages within specialized
institutions, under the guidance of persons
trained for this purpose, in order to fulfill
certain instructional-educational-objectives.
The general characteristics of the educational
process are evident at the level of the
functioning structure of the educational action
based on the existing correlation between the
subject of education (the teacher) and the object
of education (student). These features aim to:
• subject-object interaction;
• informative-training unit;
• self-regulation of the activity of the
teaching staff.
Didactics studies the education process through
the prism of the relationship between teaching-
learning-evaluation, between the pedagogical
conduct of the subject of the action and the
ways of involvement or response of the students
in order to achieve a congruence and harmony
between the components.
CONTENT
Teaching is the process of organized
presentation of knowledge to students by
teachers trained in this regard. The content of
the teaching is carefully sized so that the
transmission of information can take place.
Teaching refers not only to the activity of the
teacher during the lessons, but also to the
activity of their preparation and subsequently to
the evaluation and self-evaluation of the lessons
once held, as well as other types of didactic
activities.
This process also includes actions related to
planning and design, reelaboration or pedagogy
of the contents, preparation of the necessary
didactic materials, provision of educational
means indispensable for effective learning, etc.
139
Predarea rămâne și un act de prezentare a
materiei noi de învățat, profesorul având
posibilitatea de a adopta moduri diferite prin
care expune elevilor noi conținuturi: intuiția
senzorială (obiecte, instrumente etc.),
reprezentarea iconomică (imagini grafice,
diapozitive, filme etc.), reprezentarea
simbolică, verbalizată.
Învățarea îi vizează îndeosebi pe agenții, care
suportă intervenția educativă; ea constă în
însușirea metodică de către elevi a unor
cunoștințe sau deprinderi cerute de educatori.
Evaluarea reprezintă un proces
psihopedagogic complex, prin care este
stabilită valoarea unor procese,
comportamente, performanțe, prin compararea
acestora, cu o normă dinainte stabilită ce are
valoare de etalon.
Astfel, evaluarea se structurează pe patru
niveluri, momente intercorelate:
• momentul verificării (se referă la
modalitățile efective de culegere a
informațiilor, referitoare la nivelul
performanțelor școlare ale elevilor și
include metodele de verificare și
instrumentele de verificare);
• momentul măsurării (este momentul de
punere în corespondență a performanțelor
elevului, cu standardele docimologice, cu
sistemul de referință la care raportăm
performanța elevilor);
Teaching also remains an act of presenting new
material to be learned, the teacher having the
opportunity to adopt different ways to expose
students to new content: sensory intuition
(objects, instruments, etc.), economic
representation (graphic images, slides, films,
etc.), the symbolic representation, verbalized.
Learning especially targets the agents, who
support the educational intervention; if consists
in the methodical acquisition by students of
some knowledge or skills required by
educators.
The evaluation represents a complex psycho-
pedagogical process, through which the value
of some processes, behaviors, performances is
established, by comparing them with a pre-
established norm that has benchmark value.
Thus, the assessment is structured on four
levels, interrelated moments:
• the moment of verification (refers to the
effective ways of gathering information,
related to the level of school performance of
students and includes verification methods
and verification tools);
• the moment of measurement (it is the
moment of putting in correspondence of the
students performance, with the
docimological standards, that is, with the
reference system to which we report the
performance of the students);
140
• momentul semnificării (se referă la
realizarea unei corespondențe între
performanța școlară și un anumit simbol,
stabilit de documentele oficiale; acest
simbol poate fi reprezentat fie de nota
școlară, fie de un calificativ);
• momentul argumentării (este procesul prin
care se oferă o justificare, o explicație
elevului vis-à-vis de performanța sa și
semnificarea atribuită acesteia).
Distingem două tipuri: argumentarea
normativă (presupune enunțarea criteriilor
care au stat la baza notei) și argumentarea
formativă (are ca scop obținerea acordului
elevului cu privire la corectitudinea notei și
ajutarea elevului în conștientizarea progreselor
înregistrate).
Funcțiile evaluării didactice trebuie analizate,
având în vedere două dimensiuni: dimensiunea
normativă și dimensiunea formativă a
evaluării.
DIMENSIUNEA NORMATIVĂ a evaluării
didactice se referă la influența directă pe care
aceasta o are asupra procesului de învățământ -
în general, și asupra predării și învățării – în
particular.
Din acest punct de vedere evaluarea are
următoarele funcții: funcția constatativă (prin
intermediul ei profesorul observă eficiența
actului de predare și coerența articulării
secvenței de predare-învățare), funcția
diagnostică (este cea care oferă explicații
cauzale asupra situației educaționale
constatate) și funcția prognostică (este cea prin
care se încearcă identificarea celor mai bune
strategii de optimizare a învățării și predării în
vederea creșterii calității produselor ce trebuie
evaluate).
DIMENSIUNEA FORMATIVĂ include
totalitatea efectelor și consecințelor acesteia,
cu manifestări directe în planul procesului
instructiv educativ.
• the moment of significance (refers to the
realization of a correspondence between
the performance school record and a
certain symbol, established by official
documents; this symbol can be represented
either by the school mark or by a
qualification)
• the moment or argumentations (it is the
process by which a justification, an
explanation is offered to the student
regarding the performance and the
meaning assigned to it.
We distinguish two types: normative
argumentation (presupposes the statement of
the criteria that were the basis of the mark) and
formative argumentation (aims to obtain the
students agreement regarding the correctness of
the mark and help the student become aware of
the progress made).
The functions of didactic evaluation must be
analyzed considering two dimensions: the
normative dimension and the formative
dimension of the evaluation.
THE NORMATIVE DIMENSION of didactic
evaluation refers to the direct influence it has on
the educational process – in general, and on
teaching and learning – in particular.
From this point of view, the evaluation has the
following functions: the ascertaining fuction
(through it the teacher observes the efficiency
of the teaching act and the coherence of the
articulation of the teaching-learning sequence),
the diagnostic function (it is the one that
provides causal explanations on the observed
educational situation) and the prognostic
function (is the one that tries to identify the best
strategies for optimizing learning and teaching
in order to increase the quality of the products
to be evaluated).
THE FORMATIVE DIMENSION includes
all its effects and consequences, with direct
manifestations in the plan of the educational
instuctional process.
141
Conform acestui criteriu, evaluarea are
următoarele funcții: funcția motivațională
(este resortul energetic al procesului de
predare-învățare), funcția decizională (are
rolul de a plasa elevul într-o anumită poziție fie
în ierarhia clasei) și funcția informațională (se
referă la informarea elevului, a părinților, cu
privire la randamentul școlar al educatului).
METODELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT reprezintă
acele căi, prin care elevii ajung, în procesul de
învățământ, sub coordonarea educatorilor, la
dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la
dezvoltarea capacităților intelectuale și la
valorificarea aptitudinilor specifice. Am
definit metoda, ca fiind „drum” sau „cale” de
urmat în activitatea comună a educatorului și
educaților, pentru îndeplinirea scopurilor
învățământului, adică pentru informarea și
formarea educaților.
Metoda este un plan de acțiune, o succesiune
de operații realizate în vederea atingerii unui
scop; ea este un instrument de lucru în
activitatea de cunoaștere și de formare a
abilităților.
Metoda este un ansamblu de operații mintale și
practice ale binomului educațional; grație
acestora, subiectul cunoscător, elevul,
dezvăluie sau i se dezvăluie esența
evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu
ajutorul profesorului sau în mod independent.
Metoda reprezintă de fapt un anumit mod de a
proceda, care tinde să plaseze elevul într-o
situație de învățare, mai mult sau mai puțin
dirijată, mergându-se până la una similară
aceleia de cercetare științifică, de urmărire și
descoperire a adevărului și de raportare a lui la
aspectele practice ale vieții. În acest sens
privită, metoda poate deveni o "cale de
descoperire a lucrurilor descoperite”.
According to this criterion, the evaluation has
the following functions: the motivational
function (it is the energentic spring of the
teaching-learning process), the decisional
function (it has the role of placing the student in
a certain position either in the class hierarchy)
and the informational function (refers to
informing the student, the parents, regarding the
students school performance).
TEACHING METHODS represent those ways,
through which students reach, in the
educational process, under the coordination of
educators, the acquisition of knowledge, skills,
the development of intellectual abilities and the
valorization of specific skills. We have defined
the method as a ”road” or ”way” to be followed
in the joint activity of the educator and the
educated, to fulfill the goals of education, that
is, to inform and train the educated.
A method is a plan of action, a sequence of
operations carried out in order to achieve a goal;
it is a working tool in the activity of knowledge
and skill formation.
The method is a set of mental and practical
operations of the educational binomial; thanks
tot them, the knowing subject, the student,
reveals or is revealed to him the essence of
events, processes, phenomena, with the help of
the teacher or independently.
The method actually represents a certain way of
proceeding, which tends to place the sudent in
a learning situation, more or less directed, going
up to one similar to that of scientific research,
of pursuing and discovering the truth and of
relating it to the practical aspects of life. Seen
in this sense, the method can become a ”way to
discover discovered things”.
142
Principalele funcții ale metodelor de
învățământ sunt: funcția cognitivă (de dirijare
a cunoașterii în scopul însușirii unor
cunoștințe), funcția normativă (aspecte
metodologice, respectiv, modul cum să predea
profesorul și cum să învețe elevul), funcția
motivațională (de stimulare a interesului
cognitiv, de susținere a procesului de învățare)
și funcția formativ-educativ-compensatorie
(de exersare, antrenare și dezvoltare a
proceselor psihice).
METODELE INOVATIVE DE ÎNVĂȚARE
sunt modalități moderne de stimulare a
învățării și dezvoltării copiilor încă de la
vârste timpurii, sunt instrumente didactice
care favorizează interschimbul de idei, de
experiențe, de cunoștințe, asigurând
perfecționarea și optimizarea demersului
educațional.
Metodele utilizate în toate ciclurile
curriculare sunt atât cele „clasice sau
tradiționale”, cât și cele „moderne”, numai
abilitatea cadrului didactic poate face ca
orice metodă folosită să stârnească
interesul elevilor și să-i determine să învețe
într-un mod plăcut.
Procesul de formare interactiv presupune
acțiune atât din partea profesorului, cât și
din partea elevilor. Dascălul modern pentru
a crea cadrul optim de învățare este necesar
să țină cont de anumite criterii în aplicarea
metodelor moderne de învățare, cum ar fi:
• competențele ce urmează a fi dezvoltate;
• nivelul de dezvoltare intelectuală;
• resursele materiale accesibile;
• gradul de complexitate al conținutului.
Astfel, metodele inovative trebuie adaptate
acestor criterii, pentru ca procesul instructiv-
educativ să se desfășoare într-un cadru activ-
participativ, de stimulare a învățării.
The main functions of education methods are:
the cognitive function (directing knowledge in
order to acquire some knowledge), the
normative function (methodological aspects,
respectively, how the teacher should teach and
how the student should learn), the motivational
function (stimulating cognitive interest, to
support the learning process) and the formative-
educational-compensatory function (for
practicing, training and developing mental
processes).
INNOVATIVE LEARNING METHODS are
modern ways of stimulating children's learning
and development from an early age, they are
didactic tools that favor the exchange of ideas,
experiences, knowledge, ensuring the
improvement and optimization of the
educational approach.
The methods used in all curriculum cycles are
both ”classical or traditional” and ”modern”,
only the skill of the teaching staff can make any
method used arouse the interest of the students
and make them learn in an enjoyable way.
The interactive training process involves action
on the part of both the teacher and the students.
In order to create the optimal learning
environment, the modern teacher needs to take
into account certain criteria in the application of
modern learning methods, such ass:
• the skills to be developed;
• the level of intellectual development;
• accessible material resources;
• the degree of complexity of the content.
Thus, the innovative methods must be adapted
to these criteria, so that the instructional-
educational process takes place in an active-
participatory framework, stimulating learning.
143
Metodele inovative presupun o învățare prin
comunicare, prin colaborare, care produce o
confruntare de idei, opinii și argumente,
creează situații de învățare centrate pe
disponibilitatea și dorința de cooperare a
copiilor, prin implicarea lor directă și activă, pe
influența reciprocă din interiorul
microgrupurilor și interacțiunea socială a
membrilor unui grup.
Innovative methods involve learning through
communication, through collaboration, which
produces a confrontation of ideas, opinios and
arguments, creates learning situations centered
on the availability and willingness of children
to cooperate, through their direct and active
involvement, on the mutual influence within
microgroups and the social interaction of
members of a group.

În cadrul procesului de învățământ de predare- Within the teaching-learning educational

învățare-evaluare, indiferent de aria curriculară
și de ciclurile curriculare, sunt utilizate o
multitudine de metode moderne însoțite de
tehnici specifice și resurse materiale, dintre
care amintesc:
process, regardless of the curricular area and the
curricular cycles, a multitude of modern
methods are used accompanied by specific
techniques and material resources, amog which
I mention:

EXPLOZIA STELARĂ STAR EXPLOSION

S
D
A CINE? WHO?
d
D
DDE CE? CE? WHY? WHAT?
D SUBJECT
SUBIECTUL
D OF THE
LECȚIEI
LESSON
D
D
D CÂND? UNDE? WHEN? WHERE?
D
D
D
D
Este o metodă de stimulare a creativității, o It is a method to stimulate creativity, a way to
modalitate de relaxare a copiilor și se bazează relax children an dis based on formulating
pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de questions to solve new problems and new
noi probleme și noi descoperiri. discoveries.
Obiectivele vizate pe parcursul aplicării acestei The objectives aimed at during the application
metode vizează, îndeosebi, dezvoltarea of this method aim, in particular, at developing
capacității de exprimare a elevilor (formularea the students ability to express themselves
de întrebări și realizarea de conexiuni între (formulating questions and making connections
ideile descoperite de copii în grup prin between the ideas discovered by children in a
interacțiune și individual pentru rezolvarea group through interaction and individually to
unei probleme). solve a problem).

144
 BRAINSTORMING-UL
Brainstorming-ul este cea mai utilizată și mai
eficientă tehnică de stimulare a creativității și
de generare de idei noi în cadrul unui grup. O
găsim sub diferite denumiri în lucrările de
specialitate: Metoda Osborn, Furtună în
creier, Asalt de idei sau cascada ideilor,
Filosofia marelui Da (The Big Yes), Evaluare
amânată. Ideile noi, soluțiile sunt rezultanta
unor discuții între membrii grupului, astfel că
brainstorming-ul este considerată o metodă
interactivă de dezvoltare de idei noi ce rezultă
din discuțiile purtate între mai mulți
participanți, în cadrul căreia fiecare vine cu o
mulțime de sugestii. Rezultatul acestor discuții
se soldează cu alegerea celei mai bune soluții
de rezolvare a situației dezbătute.
Asaltul de idei se poate realiza doar dacă se
respectă cele patru reguli fundamentale ale
gândirii creative: căutarea în voie a ideilor,
amânarea judecății ideilor, cantitate mare de
idei, schimbul fertil de idei. Prin urmare
calitatea soluției la care se ajunge este
asigurată prin cantitate; la început se emit idei
banale, dar creșterea cantității de idei
determină direct proporțional apariția ideilor
inedite, viabile. Creativitatea grupului este
superioară celei individuale, deoarece există
posibilitatea de a combina și îmbunătăți ideile
personale pe baza ideilor emise de ceilalți, cu
condiția ca analiza critică să nu se suprapună
cu emiterea ideilor, amânarea judecării ideilor
fiind importantă pentru libera exprimare. De
asemenea, este nevoie de un climat care
permite căutarea în voie a ideilor, care
stimulează schimbul de idei, de o atmosferă
destinsă în cadrul grupului.
Avantajele acestei metode sunt subliniate de
toate lucrările pedagogice: metoda se poate
aplica la orice disciplină școlară; se obțin cu
ușurință de la elevi idei despre un anumit
subiect; se pot găsi soluții la o situație-
problemă; este stimulată participarea activă a
elevilor și schimbul de idei; este stimulată
spontaneitatea și poate spori încrederea în sine.
BRAINSTORMING-UL
Brainstorming is the most widely used and
effective technique formulating creativity and
generatig new ideas within a group. We find it
under different names in specialized works: The
Osborn Method, Brain storm, Idea storm or idea
cascade, The Big Yes philosophy, Delayed
evaluation. New ideas, solutions are the result
of discussions between group members, so
brainstorming is considered an interactive
method of developing new ideas resulting from
discussions between several participants, in
which each one comes with a lot of suggestions.
The result of these discussions results in the
choice of the best solution to resolve the
debated situation.
The storm of ideas can only be achieved if the
four fundamental rules of creative thinking are
respected: free search for ideas, postponing the
judgement of ideas, a large amount of ideas,
fertile exchange of ideas. Therefore, the quality
of the solution reached is ensured by quantity;
at the beginning, banal ideas are issued, but the
increase in the amount of ideas directly
proportionally determines the emergence of
novel, viable ideas. Group creativity is superior
to individual creativity, beacause there is the
possibility to combine and improve personal
ideas based on the ideas issued by others,
provided that critical analysis does not overlap
with the issuing of ideas, deferring the
judgment of ideas being important for free
expression. There is also a need for a climate
that allows the free search for ideas, that
stimulates the exchange of ideas, a relaxed
atmosphere within the group.
The advantages of this method are emphasized
by all pedagogical works: the method can be
applied to any school discipline; ideas about a
certain topic are easily obtained from students;
solutions to a problem situation can be found;
the active participation of students and the
exchange of ideas is stimulated; spontaneity is
stimulated and can increase self-confidence.
145
 MASA ROTUNDĂ SIMULTANĂ
Masa rotundă este o tehnică de învățare prin
colaborare. Activitatea se desfășoară pe grupe
și presupune trecerea unei foi și a unui creion,
pe rând, pe la fiecare membru al grupului.
Primul elev notează o idee, apoi transmite
foaia și creionul colegului din stânga. O
variantă a tehnicii propune ca doar foaia să
circule în grup, fiecare elev scriind cu un
creion de altă culoare, așa încât fiecare este
obligat să noteze o idee pe foaie, iar profesorul
poate identifica contribuțiile individuale.
Principalul avantaj al tehnicii este activizarea
tuturor elevilor, pentru că fiecare elev trebuie
să participe cu o idee la activitatea grupului.
Folosirea creioanelor colorate permite
identificarea contribuțiilor individuale.
Activitatea frontală trebuie să cuprindă
obligatoriu și un feedback de la profesor, care
va corecta eventuale greșeli, va putea adresa
întrebări individuale pentru clarificări și va
aprecia contribuția fiecăruia. Dacă timpul
permite, se poate realiza și afișa câte un poster
cu ideile fiecărui grup.
LANȚUL IDEILOR
Aceasta este o tehnică orală frontală concepută
de Eliza Maria Dulamă. În ordinea în care sunt
așezați în bănci, elevii enunță câte o idee
despre subiectul propus. După evaluarea
ideilor, acestea sunt notate pe tablă și în caiete.
Avantajul este acela că îi obligă pe toți elevii
să formuleze un răspuns, fără a repeta ceea ce
s-a spus deja. Dacă nu au nici o idee nouă, au
dreptul să nu spună nimic, dar profesorul
trebuie să aibă grijă ca acesta să nu devină un
obicei pentru unii elevi.
HÂRTIA DE UN MINUT
Se încadrează în zona brainstromingului,
deoarece obligă elevii să se concentreze și să
caute rapid un răspuns scurt la tema dată.
Tehnica se poate utiliza în etapa de evocare și
confruntă elevii cu problema care va fi abordată
ulterior. Le oferă motivație pentru învățare și
incită la formularea unor opinii personale.
SIMULTANEOUS ROUND TABLE
The round table is a collaborative learning
technique. The activity is carried out in groups
and involves passing a piece of paper and a
pencil, one by one, to each member of the
group. The first student writes down an idea,
then passes the paper and pencil to the
classmate on the left. A variant of the technique
proposes that only the sheet circulates in the
group, each student writing with a different
colored pencil, so that each is obliged to write
down an idea on the teacher can identify
individual contribution.
The main advantage of the method is the
activation of all students, because each student
must participate with an idea in the group
activity. The use of colored pencils allows
individual contributions to be identified. The
frontal activity must also include a feedback
from the teacher, who will correct any mistakes,
can ask individual questions for clarification
and appreciate everyone's contribution. If time
allows, a poster with each group's ideas can be
made and displayed.
THE CHAIN OF IDEAS
This is a frontal oral technique designed by
Eliza Maria Dulamă. In the order in which they
are seated in the desks, the students state one
idea about the proposed topic. After the ideas
are evaluated, they are written on the board and
in notebooks. The avantage is that it motivates
all students to formulate an answer, without
repeating what has already been said. If they
have no new idea, they have the right not to say
anything, but the teacher must take care that it
does not become a habit for some students.
THE ONE MINUTE PAPER
It falls into the area of brainstorming beacause
it forces students to focus and quickly search for
a short answer to the given topic.
The technique can be used in the evocation
stage and confronts the students with the
problem that will be adressed later. It gives
them motivation for learning and encourages
the formulation of personal opinions.
146
 JOCUL
Jocul este definit ca o activitate distractivă prin
care copilul descoperă lumea înconjurătoare și
se adaptează la ea, satisfăcând nevoia de
relaxare, de destindere, de plăcere a individului
prin generarea de emoții pozitive. Prin joc,
copilul își descoperă limitele de moment, dar și
propriul potențial, manifestându-se astfel
primele tendințe de autodepășire în plan
cognitiv, dar și afectiv-motivațional și acțional.
Jocul didactic este o metodă bazată pe acțiune
și simulare prin care pot fi realizate o parte din
sarcinile didactice, într-o atmosferă antrenantă,
distractivă, motivantă. Astfel, jocul și educația
devin un tot, o entitate distinctă, elevul primind
cunoștințele necesare dezvoltării sale într-o
manieră mai eficientă. De asemenea, în cadrul
jocului el are ocazia să-și aplice cunoștințele
dobândite la nivel teoretic, să-și exerseze
priceperile și deprinderile prin realizarea unor
activități plăcute în care sarcinile de lucru sunt
stabilite de cadrul didactic.
În procesul de proiectare a jocului cadrul
didactic trebuie să formuleze regulile jocului,
să gândească și să asigure materialul de joc, să
stabilească forma de organizare a think and provide the game material, establish
participanților la joc și să amenajeze spațiul de
desfășurare a acestuia. Ulterior, în desfășurarea
jocului el trebuie să creeze și să întrețină
atmosfera propice jocului, să implice toți elevii
în joc și să asigure respectarea regulilor
acestuia.
Desfășurarea propriu-zisă a jocului include:
anunțarea denumirii jocului, prezentarea
materialelor de joc, anunțarea titlului și
scopului jocului, enunțarea regulilor,
distribuirea rolurilor și responsabilităților.
În ceea ce mă privește, vă pot mărturisi faptul
că, am exploatat foarte mult această metodă
didactică, fiind profesor de Educație muzicală.
Este o metodă pe care am aplicat-o la clasele
de gimnaziu și a avut un efect neașteptat, prin
joc elevii și-au însușit multe elemente de
limbaj muzical, pe care, probabil, nu reușeau
să le înțeleagă din teorie.
THE GAME
The game is defined as a fun activity through
which the child discovers the surrounding
world and adapts to it, satisfying the
individual's need for relaxation and pleasure by
generating positive emotions. Through play, the
child discovers his current limits, but also his
own potential, thus manifesting the first
tendencies of self-surpassing cognitively, but
also affectively-motivationally and actionally.
The didactic game is a method based on action
and stimulation through which part of the
didactic tasks can be carried out, in an
engaging, entertaining, motivating,
atmosphere. Thus, play and education become
a whole, a distinct entity, the student receiving
the knowledge necessary for his development in
a more efficient manner. Also, in the game he
has the opportunity to apply the knowledge
acquired at the theoretical level, to practice his
skills and abilities by carrying out pleasant
activities in which the tasks are set by the
teaching staff.
In the process of designing the game, the
teacher must formulate the rules of the game,
the form of organization of the participants in
the game and set up the space for its
implementation. Later, during the game he must
create and maintain the atmosphere conducive
to the game, involve all students in the game
and ensure compliance with its rules.
The actual running of the game includes:
announcing the name of the game, presenting
the game materials, announcing the title and
purpose of the game, stating the rules,
distributing the roles and responsibilities.
As far as I'm concerned, I can tell you that I
exploited this didactic method a lor, being a
music teacher. It is a method that I applied to
middle school classes and it had an unexpected
efect, through the game the students learned
many elements of musical language, which they
probably could not understand from theory.
147
Jocul didactic muzical este activitatea de
esență muzicală cu caracter ludic, care servește
pentru cunoașterea și conștientizarea
elementelor muzicii. Jocul didactic muzical
este jocul cu elementele muzicii.
Compozitorul Liviu Comes considera jocul
muzical cea mai complexă formă a jocurilor,
deoarece apelează la resursele intelectuale,
morale, estetice, fizice ale copiilor și este un
factor de dezvoltare a personalității. Jocul
muzical are caracter sincretic, îmbinând
mișcare, text și melodie.
(Muzicograma – Johann Strauss II – Polka)
CONCLUZII
Finalitatea aplicării la clasă a unora dintre
metodele și tehnicile de inovație a procesului
instructiv-educativ, o reprezintă formarea celor
opt competențe cheie: competențe de
alfabetizare, multilingvistice, competențe în
domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și
matematicii, competențe digitale, personale,
sociale și de a învăța să înveți, competențe
cetățenești, antreprenoriale, competențe de
sensibilizare și expresie culturală.
The musical didactic game is the essentially
musical activity with a playful character, which
serves for knowledge and awareness of the
elements of muzic. The musical didactic game
is the game with the elements of music.
Composer Liviu Comes considered the musical
game to be the most complex form of games,
because it appeals to children's intellectual,
moral, aesthetic, physical resources an dis a
factor in personality development. The musical
play has a syncretic character, combining
movement, text and melody.
(Muzicogram – Johann Strauss II – Polka)
CONCLUSIONS
The finality of the classroom application of
some of the innovative metods and tehniques of
the instructive-educational process is the
formation of the eight key skills: literacy skills,
multilingual skills, skills in the field of science,
technology, engineering and mathematics,
digital skills, personal, social and of learning to
learn, citizenship, entrepreneurial, outreach
and cultural expression skills.
148
 BIBLIOGRAFIE / REFERENCES

ALDEA, GEORGETA —
MUNTEANU, GABRIELA — Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar, ediţia a
II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005
CERGHIT, IOAN — Metode de învățământ, Editura Didactică și P edagogică, București, 1976
CHIRCEV, ELENA — Sisteme de educaţie muzicală, Editura MediaMusica, ClujNapoca, 2008
CSIRE, IOSIF — Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii, Editura Univ. Muzică
Bucureşti 1998
DULAMĂ, ELIZA, MARIA —„Strategies of Reminding Previous Knowledge”, în: Studia
Universitas Babeș-Bolyai, Psichologia – Paedagogia, XLVII;
nr. 1-2, 2002
HUȚAN, CONSTANTIN —
BUZATU, CARMEN — Îndrumător metodic pentru predarea Educației Muzicale, clasele V-
VIII, Editura Emia, 2019
ISTRATE, ELENA (coord.)
JINGA, IOAN — Manual de pedagogie, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura All,
București, 2008
MUNTEANU, GABRIELA — Jocul didactic muzical, Editura Academiei de Muzi că,
Bucureşti, 1997
MUNTEANU, GABRIELA — Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu și liceu, Editura
Sigma, 1999
OPREA, CRENGUȚA, LĂCRĂMIOARA — Strategii didactice interactive, Editura Didactică
și Pedagogică, 2007
PINTILIE, MARIANA — Metode moderne de învățare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-
Napoca, 2002
STOICA, ANA — Creativitatea elevilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983
VASILE, VASILE — Metodica educației muzicale, Editura Muzicală, 2004

*** Inovație în educație. Revista națională de profil psihopedagogic pentru cadre didactice,
Apariții Editoriale ale ,,Centrului de Excelență Eurotrading”, Martie 2020

149