ABORDAREA TRADIȚIILOR ȘI OBICEIURILOR DE IARNĂ ÎN EDUCAȚIA

TIMPURIE

PROF. RÎȘTEIU MIRELA – G.P.N VÎRȘI-CÎMPENI, JUD. ALBA

Curriculumul preşcolar aduce în atenţia cadrelor didcatice următoarele componente:

finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi de
evaluare pe cele două nivele de vârstă (3-5 ani, 5-6/7 ani). De asemenea sunt precizate şi
temele anuale de studiu: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”, „Cine sunt/suntem?”, „Cine şi
cum planifică/organizează o activitate?”, „Ce şi cum vreau să fiu?”, „Cum este/ a fost şi va fi
aici pe pământ?”, „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”. Tema anuală Cum este/ a fost şi
va fi aici pe pământ?” ne permite să abordăm conținuturi legate de tradițiile și obiceiurile de
iarnă.
La vârsta preșcolară această temă este abordată în activitățile desfășurate cu copiii
ținând cont de particularitățile de vârstă ale acestora. Pentru familiarizarea copiilor cu modul
în care ne pregătim pentru noaptea de Anul Nou am desfășurat cu preșcolarii o activitate
integrată cu titlul „Magia sărbătorilor de iarnă” pornind de la povestea Fetiţa cu
chibriturile” de Hans Cristian Andersen. În continuare am să descriu acestă activitate:
Grupa: mare
Tema anuală: ,, Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: ,,Din bătrâni se povesteşte”
Tema zilei: ,, Magia sărbătorilor ”
Tema activității: „Fetiţa cu chibriturile” de Hans Cristian Andersen
Mijloc de realizare: activitate integrată
Domenii intergate: DLC+DŞ+DOS
Tipul activităţii: transmiterea și sistemtizare de cunoștințe
Obiectve de referinţă:
DLC (educarea limbajului):
 Să audieze cu atenţie un text, să recepteze un text care i se citeşte, înţelegând în
mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia; să reţină ideile
acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
DŞ (activitate matematică+cunoașterea mediului):
 să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele
corespunzătoare; să formeze grupe de obiecte, în funcţie de cifra indicată; să
raporteze numărul la cantitate;
 să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul
uman ca parte integrantă a mediului;
DOS (activitate practică):
 să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei
activităţi practice.
Obiective operaționale:
O1 – să identifice în conținutul poveștii „Fetiţa cu chibriturile” de Hans Cristian
Andersen, tradiții și obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă;
O2 – să lipească componentele pentru a realiza soba din poveste și cifra
corespunzătoare numărului de componente ale sobei;
O3 – să realizeze prin lipire o masă festivă pentru Anul Nou, în fucţie de cifra
indicată pentru fiecare element;
O4 – să decoreze un brad pentru sărbătorile de iarnă, prin lipirea ornamentelor;
O5 – să coopereze pentru realizarea sarcinilor individuale şi de grup.
Strategia didactică:
 a) metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, învățarea prin
cooperare, turul galeriei;
b) mijloace didactice: carte cu povestea „Fetiţa cu chibriturile”, planşe din carton
ce reprezintă visurile fetiţei, imagini de colorat cu ornamente pentru pom,
jetoane cu componentele sobei, imagini de decupat cu obiectele necesare
pentru aşezarea mesei festive, aluat pentru covrigei, beţe de chibrituri, creioane
colorate, etc.
c) forme de organizare: frontală, pe grupe.
Desfășurarea activității:
Activitatea a debutat cu deschiderea „cutiei magice” și descoperirea surprizelor care
se află în ea. În cutie copiii au descoperit o carte frumoasă cu povestea „Fetiţa cu chibriturile”
şi moşi din ciocolată. Copiii s-au aşezat comod pe covor în jurul meu, iar apoi am început să
le citeasc expresiv povestea. După fiecare fragment lecturat, le-am arăta copiilor imagini care
redau evenimentele citite şi le-am dezbătut. Când povestea a ajuns în momentul în care fetiţa
aprinde al treilea chibrit şi îşi imaginează bradul împodobit, am oprit lecturarea poveștii şi i-
am invita pe copii să se grupeze în funcţie de semnul avut în piept (brăduţi, oameni de zăpadă
şi fulgi), constituindu-se trei grupe. Aici copiii au primit următoarele sarcini:
 „Echipa fulgilor” - au realizat un puzzle cu imagini care au redat soba din
poveste prin lipirea componentelor pe planșă şi pe urmă au lipit, în dreptul
sobei, cifra corespunzătoare numărului de componente (imagini);
 „Echipa oamenilor de zăpadă”- au realizat o masă festivă prin decuparea şi
apoi lipirea fructelor pe fructieră, covrigeilor, farfuriilor şi lumânărilor în
sfeşnic, pe planşă, în funcţie de numărul indicat pentru fiecare;
 „Echipa brăduţilor” - au lipit pe un brăduţ ornamentele colorate astfel încât
să redea corespunzător scena din poveste.
După ce sarcinile au fost realizate, fiecare grupă și-a prezentat lucrarea şi a avut loc o
discuţie de grup pentru fixarea unor aspecte din poveste, precum şi lecturarea sfârşitului
poveştii. La sfârşitul activităţii copiii au fost recompensaţi.

BIBLIOGRAFIE:
1. Grama Filofteia, Pletea Mioara (2009), Aplicaţiile noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar, Editura Didacticã Publishing House, Bucureşti.
2. Preda, V. – coordonator (2009), „Metodica activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii”, Editura Cheorghe-Cârţu Alexandru, Craiova.
3. ***Curriculum pentru învăţămânul preşcolar (2009), Ed. Didactică Publishing
House, Bucureşti.
4. ***Tezaurul cu povești, Editura Aquila '93, Oradea, 2010.