Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tărâță de grâu – 1/4 cană nefiartă (aproximativ 15 grame): 200 mg
Quinoa – Aproximativ 1 cană gătită: 178 mg
Sfeclă – 1 cană crudă: 175 mg
Spanac – 1 cană gătită: 160 mg
Amarant – Aproximativ 1 cană gătită: 130 mg
Secară – Aproximativ 1 cană gătită gătită: 123 mg
Cereale de grâu Kamut – Aproximativ 1 cană gătită: 105 mg
Bulgur – Aproximativ 1 cană gătită: 76 mg
Cartof dulce – 1 cartof mediu: 39 mg
Piept de curcan – 1 piept fiert: 30 mg
Carne de vițel – 85 g fiartă: 29 mg
Carne de vită – 85 g fiartă: 28 mg
Cea mai mare amenințare la consumul de niveluri scăzute de betaină constă în simptome
legate de homocisteina ridicată în sânge. Acest lucru se observă cel mai adesea fie la
populațiile mai în vârstă de peste 50 de ani, la cei care au suferit de alcoolism, fie la copiii
care suferă de afecțiuni genetice care duc la o creștere a homocisteinei.
Deși această afecțiune este rară, nivelurile sever crescute de homocisteină pot provoca
probleme de dezvoltare, osteoporoză (oase subțiri), anomalii vizuale, formarea
cheagurilor de sânge și îngustarea și întărirea vaselor de sânge.
Betaina este un ucigaș de homocisteină care poate proteja inima, vasele de sânge și ficatul și
poate preveni demența. În special cercetătorii americani se dedică din ce în ce mai intens
acestui micronutrient, care este legat de aminoacizi. Betaine și-a primit numele din cuvântul
latin pentru sfeclă sau sfeclă „beta”. Este lipotrop, adică atrage grăsimea. Este adesea utilizat
în forma sa chimică sub formă de glicol betaină.
Betaina este produsă prin oxidarea colinei și este, de asemenea, legată de aminoacidul glicină,
ca derivat al căruia apare. Acest lucru reiese din numele folosit și pentru betaină:
trimetilglicină. Acest lucru relevă, de asemenea, că betaina conține trei grupări metil. În
același timp, betaina și colina sunt substanțe asemănătoare vitaminelor. Mai exact, există o
asemănare cu vitaminele B.
CE ESTE BETAINA? AMINO ACID? VITAMINA?
MATERIE VEGETALĂ SECUNDARĂ?
În prezent, betaina nu este menționată foarte des în legătură cu o dietă conștientă de sănătate.
Acest lucru poate fi, de asemenea, legat de faptul că betaina nu se încadrează într-adevăr în
categoriile bine cunoscute de substanțe care promovează sănătatea.
Betaina nu este un aminoacid, dar este un derivat de aminoacizi. Nu este o vitamină, dar este
o substanță asemănătoare vitaminei. În ultima perioadă, betaina a fost ocazional etichetată ca
substanță vegetală secundară. Doar un memento: Colina este produsă și în ficatul și rinichii
umani prin sinteza în principal a lizinei și metioninei. Betaina se formează ca un metabolit sau
produs de descompunere a colinei. Betaina ar fi astfel primele fitochimicale care pot fi
furnizate și de organismul uman.
Poate că clasificarea betainei ca substanță vegetală secundară este, de asemenea, legată de o
confuzie. Tocmai plantele care au o proporție mare de betaină sunt deseori bogate în betanină.
Aceasta este într-adevăr o substanță vegetală secundară care conferă sfeclei roșii, de exemplu,
culoarea lor roșie frumos apetisantă, dar nu are nimic de-a face cu betaina. A numi betaina o
substanță vegetală secundară pare destul de absurdă. Nu tot ceea ce este sănătos trebuie să fie
o substanță vegetală secundară.
BETAINE-HCL ȘI BETAINE-TMG
Betaina este de fapt sănătoasă. Pentru a face acest lucru, trebuie făcută mai întâi o distincție.
Majoritatea produselor disponibile ca suplimente alimentare conțin betaină ca betaină HCl sau
clorhidrat de betaină. Aproximativ trei sferturi din acesta este legat în betaină și aproximativ
un sfert din clorhidrat, mai bine cunoscut sub numele de acid clorhidric.
Betaina HCl este utilizată atunci când producția proprie de acid clorhidric a organismului este
deficitară și tractul intestinal marginal este expus riscului de infestare bacteriană și parazitară.
Betaina-HCl creează din nou un echilibru și o serie de sechele precum arsurile la stomac pot
fi ameliorate. În plus, riscul de calculi biliari este redus. Cu toate acestea, administrarea de
doze mai mari de betaină HCl ar duce la un exces de aciditate. Mai degrabă, betaina TMG sau
trimetilglicina menționată mai sus ar trebui negociate aici.
CE ALIMENTE CONȚIN BETAINĂ?
Cele două surse naturale cele mai abundente ale acestei betaină sunt spanacul, care conține
550 de miligrame bune de betaină la 100 de grame, crudă sau gătită, și sfeclă roșie, care este
murată la 220 până la 260 miligrame și brută la 130 miligrame. Atenție: spanacul congelat
conține doar aproximativ 110 miligrame de betaină. Făina de secară (150 miligrame la 100 de
grame) și produsele obținute din aceasta sunt, de asemenea, recomandate pentru
aprovizionarea cu betaină. Betaine-TMG este disponibil și sub formă de pulbere.
Sfecla de zahăr și sfecla roșie sunt deosebit de bogate în betaină. Broccoli, spanacul și în
special midiile (midiile, dar și midiile cu buze verzi) conțin, de asemenea, multă betaină.
Betaina se obține industrial din sfecla de zahăr ca produs secundar al producției de zahăr.
Împreună cu S-adenosilmetionina (SAMe), betaina este cea mai importantă sursă de grupări
metil. Acestea sunt implicate în metabolismul aminoacizilor creatină și metionină, dar sunt
importante și pentru metabolismul lecitinei și L-carnitinei. Probabil cea mai importantă
proprietate a betainei este capacitatea sa Homocisteina demonta. Împărtășește această
trăsătură cu vitaminele acidului folic, B6 și B12. Homocisteina este un aminoacid
neproteogenogen, ceea ce înseamnă că nu este un element constitutiv din care se formează
proteinele.
Poluant homocisteină
Rinichi: În studii, betaina a fost capabilă să inhibe anumite citokine pro-inflamatorii sau
proteine de creștere și diferențiere. Acest lucru ar putea contracara leziunile renale cu un
consum ridicat de zahăr. 5
ficat: Practic, betaina susține ficatul în procesarea grăsimilor. Dar s-a remarcat un alt efect.
Uleiul etnic sau consumul de alcool par să afecteze enzima metionin sintetază și astfel să ducă
la afectarea ficatului. Betaina poate compensa această afectare prin activarea homocisteinei
metil transferazei și cel puțin protejează împotriva stadiilor incipiente ale afectării hepatice
alcoolice. Al 6-lea
Alzheimer: Studiile au arătat că betaina poate ameliora simptomele Alzheimer cauzate de
homocisteină. Al 7-lea
Sport: Mai multe studii arată că administrarea de betaină crește performanța 8, reduce
epuizarea rezervelor de energie și promovează dezvoltarea masei musculare. 9 10 11
Vitamina B12 nu poate fi produsa de catre organism, insa poate fi asimilata prin consumul
anumitor alimente, dar si al suplimentelor sau al produselor fortificate. Printre alimentele care
contin vitamina B12 se numara:
Carnea de vita, porc, pui sau miel;
Ficatul si alte organe de origine animala, precum rinichii;
Fructele de mare, in special scoicile;
Sardinele, pastravul, somonul si tonul;
Laptele si alte produse lactate;
Ouale.
Desi vitamina B12 se regaseste cu precadere in produsele de origine animala, precum carne si
produse lactate, persoanele vegane pot opta pentru alimente fortificate cu vitamina B12, precum
cereale fortificate, drojdie nutritiva, dar si lapte de soia, orez sau migdale.
Deficitul de vitamina B12 poate sa apara din numeroase cauze. Totusi, pentru a preveni acest
deficit, este important sa avem o alimentatie echilibrata, sa utilizam suplimente alimentare si nu
numai. Preparatele injectabile pot fi de ajutor in anumite situatii, cu recomandarea medicului
specialist, care va face o schema de tratament cu vitamina B12, pe baza istoricului medical.
Acesta va oferi recomandari legate de cand si cat se ia vitamina B12.
ALIMENTE BOGATE IN VITAMINA B12
Deficitul de vitamina B12 poate sa apara la persoanele care nu consuma suficiente alimente de
origine animala, unde aceasta vitamina se regaseste in mod natural. Carnea de vita si ficatul de
miel sunt doua dintre alimente bogate in vitamina B12.
In cazul persoanelor vegetariene sau vegane, exista optiunea de a consuma alimente fortificate cu
vitamina B12, pentru a preveni un deficit.
SUPLIMENTE ALIMENTARE
Vitamina B12 se regaseste in majoritatea multivitaminelor. Suplimentele care contin doar
vitamina B12 sau vitamina B12 alaturi de alti nutrienti, precum acidul folic sau alti compusi din
complexul vitaminei B sunt, de asemenea, o sursa importanta pentru a preveni o deficienta.
Suplimentele pot fi regasite sub forma de capsule, comprimate sau tablete orodispersabile.
Este important de mentionat faptul ca suplimentele alimentare nu trebuie sa inlocuiasca un regim
alimentar variat si echilibrat.
PREPARATE INJECTABILE - SCHEMA DE TRATAMENT CU VITAMINA B12
Vitamina B12 poate fi administrata si sub forma de preparate injectabile. De regula, aceasta
reprezinta o forma de tratament pentru deficienta grava de vitamina B12, in cazul unei interventii
chirurgicale la nivelul stomacului, pentru reducerea greutatii, in cazul anemiei pernicioase, in caz
de boala celiaca sau boala Crohn. In aceste situatii, pot fi recomandate injectii cu vitamina B12, in
urma consultului realizat de catre medicul specialist.