HOMOCISTEINA - noul colesterol

 
* O toxina celulara mai putin cunoscuta ne submineaza grav sanatatea. Insa
exista metode de a actiona contra ei. In primul rand, vitaminele B
Cand se discuta despre riscurile ce ne ameninta sanatatea, ne-am obisnuit sa-i
intalnim mentionati imediat pe cei patru "raufacatori" principali: hipertensiunea,
obezitatea, diabetul si colesterolul marit. Insa, mai nou, trebuie sa adaugam inca
unul: toxina celulara numita homocisteina. Ea este cercetata abia din anul 1992 si
numerosi specialisti o considera mai periculoasa decat colesterolul, intrucat face sa
creasca enorm riscul de infarct, dementa senila, accident vascular cerebral si
depresie.
Substanta ia nastere ca un produs intermediar al proceselor metabolice desfasurate,
secunda de secunda, in miliardele de celule ce alcatuiesc organismul nostru. Se
descompun materiile de care corpul nu mai are nevoie si se formeaza altele, de
insemnatate vitala pentru buna sa functionare. In acest context, apare homocisteina,
un metabolit toxic, preluat in circuitul sanguin. Organismul incearca sa-l neutralizeze
si pentru aceasta ii sunt indispensabile vitaminele B6, B12 si acidul folic.
Tocmai aici, oamenii se confrunta cu una din carentele importante ale alimentatiei
moderne, care nu le mai asigura un aport suficient de substante bioactive. Tinerii
consuma prea multe preparate de tip fast food, iar varstnicii asimileaza din ce in ce
mai greu vitaminele din alimentele ingerate. Consecinta: nivelul homocisteinei urca,
la fiecare zece ani, cu aproximativ 10%, astfel incat la persoanele cu varste cuprinse
intre 85 si 95 de ani, el ajunge sa depaseasca limita normala chiar cu 60%.
Valorile crescute provoaca daune considerabile, in primul rand in sistemul circulator.
Toxina distruge peretii arterelor si favorizeaza formarea cheagurilor de sange,
urmarile fiind devastatoare: studiile confirma faptul ca nivelul ridicat al homocisteinei
sporeste riscul de deces cu pana la 33%. Si invers: in conditiile unor valori normale,
riscul de a suferi o depresie scade cu nu mai putin de 50%.

Femeile si dietele lor de slabit

Se poate spune ca avem de-a face cu un paradox. Tocmai in tarile dezvoltate, cu
economie prospera, multi oameni prezinta un deficit sever de substante bioactive. Un
studiu recent arata ca doar un sfert din tinerele femei europene (categoria de varsta
19-36 ani) dispun de vitamina B6 in cantitate suficienta. 76% din ele nu-si asigura
nici macar aportul minim recomandat de nutritionisti. De vina este mai ales obsesia
siluetei perfecte, care duce la un abuz de diete si chiar la regimuri drastice de
infometare.

Alimentele fara vitamine

Uneori insa, nici alimentatia echilibrata si nici prepararea corecta a alimentelor nu ne
protejeaza cu adevarat contra deficitului de substante biologic active. Vina o poarta,
printre altele, recoltarea legumelor si fructelor inainte de coacere, iradierea lor pentru
a le impiedica sa se strice, precum si durata mare a depozitarii si transportului (in
special la fructele si legumele de import). O alta problema: monoculturile si excesul
de ingrasaminte chimice au saracit solul in asemenea masura, incat in zilele noastre
alimentele nu mai poseda decat 20-30% din nutrientii pe care ii contineau odinioara.
Si prelucrarea industriala elimina o parte din substantele hranitoare importante.
Cerealele macinate si transformate in faina alba pierd pana la 60% din cantitatea de
vitamina B6, iar orezul decorticat si lustruit - circa 50%. In ce priveste preparatele fast
food, acestea reprezinta practic o hrana "moarta", complet lipsita de vitamine.

Bolile favorizate de homocisteina

* Accident vascular cerebral - Valorile crescute ale homocisteinei indica un risc major
de accident vascular cerebral. Daca sunt readuse in limite normale, pericolul se
diminueaza cu 82%.
* Ateroscleroza - Chiar si o crestere usoara a nivelului homocisteinei sporeste de trei-
patru ori riscul de formare a ateroamelor. Daca valoarea urca numai cu 5
micromoli/litru, pericolul de deteriorare a vaselor de sange este cu 80% mai mare la
femei si cu 60% la barbati.
* Cancer de colon - Cu cat este mai mare cantitatea de vitamina B6 prezenta in
sange, cu atat se diminueaza riscul cancerului de colon. Studiile stiintifice dovedesc
ca el se reduce cu pana la 49%.
* Cancer de san - Femeile aflate in premenopauza, care ingereaza cantitati foarte
mici de vitamina B12, prezinta un risc major de carcinom mamar.
* Colopatii - 80% dintre suferinzii de boala Crohn sau de colita ulcero-hemoragica au
un deficit de acid folic.
* Dementa senila - Cand valoarea homocisteinei depaseste 14 micromoli/litru, se
dubleaza riscul de aparitie a maladiei Alzheimer.
* Depresie - La femeile mai in varsta, lipsa vitaminei B12 dubleaza pericolul de
declansare a unei depresii. Si carenta de acid folic provoaca o stare de deprimare
profunda, afectand totodata capacitatea de concentrare si memorare.
* Diabet - Bolnavii de diabet sunt deosebit de sensibili la cresterea nivelului de
homocisteina. Le este afectat sistemul nervos si se produc tulburari ale circulatiei
periferice, cum este asa-numitul "picior diabetic".
* Infarct - Surplusul de homocisteina sporeste riscul de infarct miocardic cu pana la
70%. In schimb, femeile care isi asigura un aport masiv de acid folic si vitamina B6
reduc riscul de infarct la jumatate.
* Malformatii congenitale - Deficientele canalului medular la nou-nascuti (ex. spina
bifida) se numara printre cele mai frecvente malformatii congenitale (1 la 1000 de
nasteri). Prin administrarea zilnica a 400 micrograme de acid folic in timpul sarcinii,
se pot preveni 50-70% din malformatiile congenitale.
* Neurastenie - Deja o crestere minima a nivelului homocisteinei poate duce la
tulburari ale activitatii cerebrale, deregland echilibrul psihic si provocand stari de
epuizare.
* Osteoporoza - Potrivit unui studiu al cercetatorilor din Boston, frecventa fracturilor
de col femural este mai mare la femeile aflate la menopauza care au un nivel ridicat
al homocisteinei.
* Parkinson - Homocisteina distruge ireversibil anumiti receptori din creier, ceea ce
favorizeaza aparitia maladiei Parkinson.
* Tromboza - Homocisteina lezeaza peretii vaselor de sange, favorizeaza depunerile
de colesterol "rau" (LDL) si sporeste riscul de obturare a vaselor. La o cincime din
pacientele cu tromboza, homocisteina depaseste limita normala. Daca intr-o vena de
la picior se desprinde un cheag de sange, se poate ajunge la temuta embolie
pulmonara.
* Tulburari de somn - Excesul de homocisteina perturba la nivelul creierului secretia
de neurotransmitatori, in special pe cea a serotoninei. Persoana devine agitata si
irascibila, adoarme greu si are intreruperi de somn in cursul noptii.
Un trio de forta pentru sanatatea dvs.
Stiinta moderna cunoaste 20 de vitamine, toate fiind extrem de importante. Mai ales
fara B6, B12 si acid folic, nu functioneaza aproape nimic in organismul uman. Si iata
unde le puteti gasi.
1. Vitamina B6
Aduce o contributie esentiala la formarea hemoglobinei (care transporta oxigenul in
sange), la procurarea rapida a energiei necesare organismului si la transmiterea
influxurilor nervoase.
Se gaseste in: nuci, raci, sardine, heringi, carne de vita si de vitel, banane, avocado,
hrisca.
Doza zilnica recomandata: Femeile au nevoie de 1,2 mg, gravidele si mamele care
alapteaza - de 1,9 mg. Necesarul zilnic al femeilor poate fi acoperit, de exemplu, cu
doua banane.
Simptome de carenta: Chiar si un mic deficit de aprovizionare cu aceasta vitamina
devine vizibil prin aspectul impur al pielii, crapaturi la colturile gurii, matreata,
oboseala, inertie, probleme intestinale, rezistenta slaba la infectii, edeme la picioare
sau dereglari ale ciclului menstrual.
2. Vitamina B12
Este indispensabila pentru formarea globulelor rosii, pentru constituirea structurii
celulare si transportul oxigenului in sange. Regleaza inmagazinarea in muschi a
energiei obtinute din alimentele ingerate.
Se gaseste in: heringi, midii, sardine, stridii, crabi, carne de pui si de vita, branza,
oua de gaina, lapte, lebarvurst cu un procent redus de grasime.
Doza zilnica recomandata: Adultii necesita 3 micrograme, gravidele 3,5, iar mamele
in perioada de alaptare 4 micrograme. Pentru aceasta sunt suficiente circa 100 g de
somon sau 100 g de branza Camembert. Si 300 ml lapte acopera necesarul zilnic.
Simptome de carenta: Pot aparea arsuri pe limba, o coloratie galbuie a mucoaselor,
senzatia de stomac plin, eructatii acide sau probleme gastrice. Dar se manifesta si
simptome cu caracter mai curand general, cum sunt oboseala extrema, dificultatile
de concentrare sau o diminuare evidenta a rezistentei la efort fizic.
3. Acidul folic
Aceasta vitamina, cunoscuta altadata si sub denumirea de B9 sau vitamina M, joaca
un rol important in diviziunea celulara si in sinteza acizilor nucleici (purtatori ai
informatiei genetice). De asemenea, ea ajuta la scaderea nivelului prea ridicat al
homocisteinei in sange, reducand astfel riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare.
Se gaseste in: rosii, varza, spanac, sparanghel, fenicul, fetica, andive si salata verde.
E prezent in cantitate insemnata si in germenii de cereale, mazare, linte, boabe de
soia si capsuni.
Doza zilnica recomandata: Pentru adulti este suficient un aport de 400 micrograme,
pentru gravide si mame care alapteaza - 600 micrograme. Aceasta corespunde cu
patru rosii de marime mijlocie sau 180 g varza creata, ori 100 g carne de pui.
Simptome de carenta: Anemie insotita de dureri de cap, oboseala si ameteli, dar si
diaree. Sistemul imunitar formeaza mai putini anticorpi. Mult mai grave sunt insa
urmarile constatate la femeile gravide: un deficit de acid folic provoaca adesea
malformatii la nou-nascuti.
Principalii furnizori de vitamine B
* Carnea de pui e saraca in grasimi, bogata in proteine si contine circa 123
micrograme acid folic si 0,53 vitamina B6 la 100 g.
* Semintele de susan sunt benefice pentru sanatate, caci 100 g cuprind 0,79
miligrame vitamina B6.
* Racii ne intaresc sistemul imunitar datorita celor 25 micrograme de vitamina B12 la
100 g carne.
* Varza creata este unul din cei mai valorosi furnizori de acid folic cu 187 micrograme
la 100 g. In acelasi timp, ea contine o cantitate mai mare de proteina vegetala de
buna calitate decat orice alt soi de varza.
* Pieptul de curcan ne ofera 0,46 miligrame vitamina B6 la 100 g. In plus, are
avantajul de a fi o carne saraca in grasimi.
* Ouale furnizeaza cam 2,4 micrograme vitamina B12 la 100 g, astfel fiind mai
sanatoase decat isi inchipuie multa lume. Contin intr-adevar colesterol, insa numai o
parte din el trece in sange. Asadar, putem manca linistiti un ou pe zi.
* Salata de andive, o delicatesa in timpul iernii, combate cu succes homocisteina, cu
109 micrograme acid folic la 100 g. Cam 250 g acopera in intregime necesarul unei
zile.
* Macrourile - In carnea grasa a acestor pesti de mare gasim 0,63 miligrame vitamina
B6 la 100 g. Dar si 0,3 pana la 1,6 g acizi grasi Omega 3, care ajuta la scaderea
tensiunii arteriale.
* Carnea de vitel e foarte slaba si ne pune la dispozitie 0,4 miligrame vitamina B6 la
100 g. Atentie: evitati carnea albicioasa ori de un roz palid, pentru ca de obicei este
de calitate inferioara.
* Branza moale reprezinta o sursa excelenta de vitamina B12 - 3 micrograme la 100
g. Pe langa aceasta, in ea se afla si o mare cantitate de calciu, care protejeaza
oasele impotriva osteoporozei.
* Semintele de floarea-soarelui - mici, dar pline de forta: 100 g cuprind 0,4 miligrame
vitamina B6. Si nu numai atat. Ele contin, in proportie de 90%, acizi grasi nesaturati,
cat se poate de sanatosi.
* Carnea de vita - Cu 2 pana la 3 micrograme vitamina B12 la 100 g, un biftec mic
reuseste sa acopere necesarul zilei.
* Bananele ne dau 0,35 miligrame vitamina B6 la 100 g si, printre altele, regleaza si
nivelul glicemiei.
* Spanacul ne mentine in forma maxima, cu 145 micrograme acid folic la 100 g,
oferindu-ne de asemenea multa vitamina C si betacaroten.
* Heringii furnizeaza, pe langa pretiosii acizi grasi Omega 3, 14 micrograme vitamina
B12 la 100 g.
* Avocado este fructul cu cel mai bogat continut de grasimi, insa n-avem motive sa
ne temem de el, ci dimpotriva. In afara de o cantitate apreciabila de vitamina B1, el
ne aduce si 0,5 miligrame vitamina B6 la 100 g. Iar acizii sai grasi mono si
polinesaturati ajuta la reducerea colesterolului.
* Varza de Bruxelles ar trebui fiarta in foarte putina apa cu sare, pentru a nu-i
distruge valorosul continut de acid folic, de 182 micrograme la 100 g.
* Conopida e departe de a fi apreciata la justa ei valoare. Alaturi de 125 micrograme
acid folic la 100 g, ea mai contine multa vitamina C si o serie de minerale. Daca
prezinta pete maronii, inseamna ca a fost depozitata in conditii improprii si a pierdut o
parte din vitamine.
* Ficatul este, fara nici un dubiu, cea mai buna sursa de vitamina B12, cu 70-80
micrograme la 100 g. Insa el ne mai ofera inca o vitamina din aceeasi familie - si
anume B5, care detine un rol important in metabolismul lipidelor.
* Germenii de grau furnizeaza cantitatea record de 304 micrograme acid folic la 100
g. La aceasta se adauga si un anumit procent de vitamina B6, care actioneaza
sinergic cu acidul folic. Si alti germeni, cum ar fi boabele de soia incoltite, sunt surse
minunate de acid folic.