Academia TVA Modul 1

TVA de la A la Z
Sau TVA pe înțelesul tuturor
Autor - Mariana Vizoli 1
INTRODUCERE
• Orice persoană impozabilă care furnizează bunuri sau
servicii și achiziționează bunuri sau servicii, va trebui să
determine care este regimul de TVA aplicabil acestor
operațiuni.
• Pentru a înțelege cum se aplică legislația privind TVA,
există câțiva pași care ajută la analizarea fiecărei
operațiuni, așa cum este ilustrat în continuare.
• Acestea sunt întrebări de bază, dar pe lângă acestea
desigur că trebuie determinate și alte coordonate cum
ar fi: faptul generator, exigibilitatea, este taxa
deductibilă sau nu, ce cote se aplică și alte obligatii
declarative.

MODULUL 1
Noțiuni de bază: operațiuni impozabile,
persoane impozabile, activitate economică,
metodologie de analiză a operațiunilor
impozabile
Introducere
PERSOANA
IMPOZABILA? Art. 269
DA
CF
NU
OPERATIUNE
IN SFERA DE DA
Nu se datoreaza TVA APLICARE A
TVA? Art. 268 CF
N
U
Nu se datoreaza TVA LOCUL

OPERATIUNII IN
ROMANIA? Art 275-
Autor - Mariana Vizoli 278 4
5 intrebari de baza - Introducere
DA ESTE
LOCUL OPERATIUNII APLICABILĂ O
IN ROMANIA?Art. 275- SCUTIRE? Art. NU
278 292-296
DA
NU SE DETERMINĂ CINE
Nu se datoreaza ESTE PERSOANA
OBLIGATA LA PLATA
Nu se datoreaza TVA TVA, operațiune
TVA Art. 307 și 331
in RO (operațiune scutită, se
neimpozabilă ) justifică
scutirea TVA datorata de furnizor
TVA datorata de client
Operațiuni impozabile – art 268

Pentru livrarea de bunuri și prestarea de servicii, art 268 alin(1)
prevede o serie de condiții cumulative pentru a fi impozabile în RO:
-să constituie o livrare/prestare cu plată, sau asimilată acestora,

conform art. 270-272 din Codul fiscal,
-locul livrării/prestării să fie considerat a fi în RO conf. art 275,

respectiv 278
-livrarea/prestarea să fie realizate de o persoană impozabilă astfel cum
este definită la art. 269, care acționează ca atare;
-livrarea/prestarea să fie realizate în cadrul unei activități economice,

astfel cum este definită la art. 269.
Fiecare dintre aceste cerințe sunt detaliate în continuare în articole
distincte din Codul fiscal.

Operațiuni impozabile
• Din cerințele menționate la art 268 alin.(1) se deduce că atunci când o livrare de bunuri
sau o prestare de servicii nu au locul în România potrivit art. 275, respectiv 278 din Codul
fiscal, acestea nu sunt operațiuni impozabile în România. Pentru a determina dacă
livrarea/prestarea este neimpozabilă în RO trebuie prin urmare analizat dacă au locul în
RO.
• Operațiunile neimpozabile în România sunt deseori confundate cu operațiunile scutite de
TVA, deoarece nici facturile pentru aceste operațiuni nu conțin TVA, dar, așa cum rezultă
și din metodologia de analiză, atunci când operațiunea nu are locul în RO, fiind
neimpozabilă, și rândurile din decontul de TVA sunt diferite față de operațiunile scutite,
iar în cazul operațiunilor neimpozabile nu se mai verifică dacă există sau nu o scutire de
TVA în RO și nici persoana obligată la plata TVA.
• De regulă, operațiunile neimpozabile sunt:
– supuse TVA în alt stat membru, caz în care beneficiarul din alt SM va datora TVA ,
sau
– Nu vor fi supuse TVA în SM, fiind apicabilă o scutire in respectivul stat membru ( dar
nu in RO)
– detaxate dacă beneficiarul este stabilit în afara UE, ori livrarea are locul în afara UE
Operațiuni impozabile
• Față de livrări/prestări, pentru care trebuie coroborat cu art 275
si 278 pentru a distinge dacă sunt sau nu impozabile în RO, art
268 tratează în detaliu situațiile în care achizițiile intracomunitare
de bunuri sunt sau nu impozabile în România.
• În același art. 268 la alin.9 se face o clasificare foarte utilă a
operațiunilor impozabile, dat fiind că și operațiunile scutite sunt
în sine operațiuni în sfera TVA și în principiu impozabile. Astfel
operațiunile impozabile pot fi:
– Taxabile, cu cotele de TVA prevăzute de lege, 19, 9 si 5%;
– Scutite cu drept de deducere conform art 294-296;
– Scutite fără drept de deducere conform art 292;
– Scutite fără drept de deducere realizate de mici întreprinderi
conform art 310;
– Operațiuni realizate de micii fermieri care aplică regimul special
pentru agricultori

Operațiuni impozabile art 268
• Importul de bunuri este impozabil în RO
dacă este realizat de orice persoană și dacă
are locul în RO conform art 277.
• Legea nu face distincția în acest caz între
persoana impozabilă și persoana
neimpozabilă, deoarece chiar și persoanele
fizice au obligația de a plăti TVA la importul
de bunuri (cu unele excepții când sunt
aplicabile scutiri).
Operațiuni impozabile –Art 268

• Articolul 268 alin.(3) prevede o serie de condiții pentru ca achiziția
intracomunitară de bunuri (”AIC) să fie impozabilă în România, astfel:
• locul achiziției intracomunitare de bunuri să fie în România potrivit art. 276 din
C.fiscal, ca regulă generală locul AIC fiind locul în care se încheie transportul
bunurilor;
• AIC trebuie să urmeze unei livrări intracomunitare realizate din alt stat membru;
• livrarea din alt SM să nu fie realizată de o mică întreprindere (aceasta fiind
acoperită de scutirea pentru mici întreprinderi);
• să nu fie o livrare cu instalarea realizată de furnizor sau o vânzare la distanță
(care sunt nontransferuri în statul membru în care începe transportul);
• livrarea din alt stat membru să fie realizată de o persoană impozabilă care
acționează ca atare;
• persoana impozabilă care achiziționează intracomunitar bunurile trebuie să nu
fie o persoană care realizează numai operațiuni pentru care taxa nu este
deductibilă .
• Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții, AIC nu este impozabilă.
De exemplu livrarea unui bun de către o persoană fizică sau de către o mică
întreprindere din alt stat membru, nu reprezintă o achiziţie intracomunitară
impozabilă în România.

• Prevederi speciale pentru mijloacele de transport
noi si produsele accizabile:
• AIC de mijloace de transport noi efectuate de
persoane impozabile din RO dar și de persoane fizice
sunt impozabile în RO, fără condiții( este singura
operațiune pentru care persoana fizică trebuie să
plătească TVA direct la bugetul de stat nu prin
intermediul furnizorului). La pct. 104 din normele
metodologice sunt prevăzute obligațiile care revin
persoanelor care nu sunt înregistrate conform art 316
atunci când achiziționează intracomunitar mijloace
de transport.
• AIC de produse accizabile realizate de persoane
impozabile și de persoane juridice neimpozabile sunt
impozabile în RO, fără condiții
Operațiuni impozabile – art 268

• Prevederi speciale pentru achizițiile intracomunitare realizate de persoane care
desfășoară operațiuni fără drept de deducere (persoane care nu au cod de TVA conform
art 316.(ex. Mici întreprinderi, scoli, spitale, institutii publice neinregistrate în scopuri de
TVA, agricultorii care aplică regimul special):
– Sunt AIC impozabile dacă achizițiile intracomunitare ale acestora depășesc plafonul
de 10.000 euro/an ( 34.000 lei la cursul de la aderare).
– Până la depășirea acestui plafon, AIC nu este impozabilă în RO. Se achiziționează
mărfuri transportate din alte state membre în RO cu TVA din respectivul stat membru
( deoarece beneficiarul nu are cod de TVA)
• Normele de aplicare de la pct. 3 alin.(5)-(12) stabilesc în detaliu regulile care trebuie
aplicate de persoanele care depășesc plafonul pentru achiziții intracomunitare de bunuri
• Aceste persoane trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA conform art 317 din Codul
fiscal, pentru a plăti TVA aferentă achizițiilor intracomunitare de bunuri efectuate ( ei
depun decontul 301) și pentru a declara aceste achiziții în declarația recapitulativă 390.
Persoanle care au cod atribuit cf art 317 au practic două coduri de identificare fiscală, un
cod fără RO și unul cu RO.
• Codul de TVA obținut conform art 317, devine valabil și pentru prestările IC și achizițiile IC
de servicii, dar nu se comunică pentru operațiuni în țară, persoana respectivă nefiind
”platitor de TVA” .
• Dacă vor fi înregistrați conform art 316 din C fiscal, codul atribuit conform art 317 nu va fi
păstrat
• Prevederile nu se aplică pentru AIC de mijloace de transport noi, produse accizabile, livrări
cu instalarea realizată de furnizor, achizițiile de bunuri supuse regimului second –hand în
alt stat membru.

• Nu reprezintă achiziții intracomunitare impozabile în RO (art

268 alin.(8):
– achiziția de bunuri din alt SM care au fost
supuse regimului second-hand in statul membru
de unde au fost transportate;
– achiziția de bunuri din alt SM care se afla încă
sub un regim vamal suspensiv;
– achiziția de bunuri din alt SM în cadrul unei
operațiuni triunghiulare de cumpărătorul
revânzător stabilit în RO ( se va analiza la
operațiunile triunghiulare);
– achiziția de bunuri din alt SM care ar fi scutite în
RO conform art. 294 alin.(1) lit. h)-n) ( nave,
aeronave, misiuni diplomatice, forțe NATO)
• Aplicații practice achiziții

intracomunitare de mijloace de
transport noi

1) Mijloc de Livrarea din alt SM în RO către: În RO are loc o achiziție intracomunitară
- o persoană impozabilă de bunuri impozabilă:
transport nou
înregistrată în scopuri de TVA - persoana impozabilă înregistrată
conform art 268 art 316 sau 317 potrivit art 316 din CF va aplica taxare
alin.(3) din CF - o persoană impozabilă inversă
neînregistrată în scopuri de - orice persoană impozabilă neînregistrată
TVA, sau orice altă persoană conform art. 316 din CF, orice persoană
neimpozabilă ( inclusiv neimpozabilă, inclusiv persoana fizică, vor
persoana fizică) face plata efectivă a TVA datorate pentru
AIC. Este singura operațiune pentru care
persoana fizică face plata efectivă TVA
pentru achiziția intracomunitară de
mijloce de transport noi.
2) Mijloc de transport Cazul 1) Cazul 1)

care nu mai este nou Achiziția intracomunitară în România se
conform art 266 alin.(3) Livrarea din alt stat membru nu este tratează diferențiat, în funcție de
din CF supusă regimului special al marjei persoana care achiziționează bunurile și
pentru bunuri second-hand: de persoana care a realizat livrarea
intracomunitară din alt stat membru:
1.1 Livrarea din alt SM este realizată 1.1.În RO:

de o persoană impozabilă înregistrată a) persoana impozabilă înregistrată în
în scopuri de TVA în statul său scopuri de TVA conform art 316, va aplica
membru taxare inversă pentru AIC
b) persoană impozabilă care nu este
înregistrată în scopuri de TVA nici conform
art 316 nici conform art 317, nu are
obligații în RO, va primi o factură cu TVA
de la furnizor, dar va intra la calculul
plafonului de achizitii intracomunitare
până la care nu se impozitează in RO (
34.000 lei, echivalentul a 10.000 euro, la
cursul de la aderare).
c) persoana fizică, nu are niciun fel de
obligații în RO, va primi doar factura cu
TVA din alt SM

Continuare mijloace de 1.2)Livrarea din alt SM este 1.2) În RO, operațiunea nu este o achiziție
transport care nu sunt noi realizată de o persoană fizică IC impozabilă, indiferent cine este
beneficirul ( persoană impozabilă
înregistrată sau nu, persoană
neimpozabilă), nu are niciun fel de
obligații
1.3) Livrarea din alt SM este 1.3) În RO, operațiunea nu este o achiziție
realizată de o mică întreprindere ( nu IC impozabilă, indiferent cine este
este o livrarea IC scutită cu drept de beneficirul (persoană impozabilă
deducere ci o livrare acoperitră de înregistrată sau nu, persoană
scutirea pentru mici întreprinderi) neimpozabilă), nu are niciun fel de
obligații
Cazul 2) Cazul 2)
Livrarea din alt stat membru a fost În RO, indiferent cine este
supusă regimului special al marjei cumpărătorul(persoană impozabilă
pentru bunuri second –hand ( înregistrată sau nu, persoană
furnizorul a plătit TVA pe marja
neimpozabilă), achiziția intracomunitară
profitului în statul membru de
livrare nu este impozabilă – art 268 alin.(8).
În cazul persoanelor impozabile care
revând aceste bunuri, vor avea posibilitatea
de a aplica la revânzare regimul special,
respectiv vor diferența între prețul de
cumpărare și cel de vânzare)
Activitatea economică și persoana impozabilă

• Una dintre cerințele cele mai importante de la art 268 (1), care
plasează în sfera de TVA o operațiune este ca să fie realizată de o
persoană impozabilă în cadrul unei activități economice, iar persoana
respectivă să acționeze de o manieră independentă.
• Noțiunea de activitate economică prevăzută la art 269, care preia
întocmai prevederile art.9 din Directiva 2006/112/CE, are o sferă de
cuprindere foarte generală, practic toate activitățile producătorilor,
comercianților, prestatorilor de servicii, activitățile miniere, agricole,
profesiunile liberale, fiind considerate activități economice.
• Exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de
venituri cu caracter de continuitate, reprezintă de asemenea activitate
economică.
• În plus, CJUE a statuat în jurisprudența sa constantă că taxa trebuie să
fie neutră, se referă la orice tip de tranzacții,indiferent de forma lor
juridică ( C 186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/-1
EDM). Deci prin noțiunea de exploatare, deși la prima vedere pare
doar o prestare de servicii, în fapt se referă inclusiv la vânzarea de
bunuri.

Persoana impozabilă – art 269
• Și definiția persoanei impozabile este generală acoperind practic toate
activitățile economice care sunt desfășurate de o manieră independentă și
indiferent de loc, indiferent de rezultatul sau scopul acestei activități.
• La capitolul definitii art 266 alin.(1) pct. 21-24, se prevede că persoana

impozabilă poate fi o persoană fizică, un grup de persoane, instituția publică,
persoana juridică, precum și orice altă entitate capabilă de a desfășura o
activitate economică.
• Instituția publică și organismele internaționale de drept public, nu sunt
considerate persoane impozabile pentru activitățile pe care le desfășoară în
calitate de autoritate publică, cu excepția situațiilor în care ar da naștere la
distorsiuni de concurență. Există activități pentru care instituția publică intră în
sfera TVA, fără a mai fi supusă testului privind distorsiunile de concurență (ex.
Transport public de persoane, transport de bunuri,agenții de călătorie,
telecomunicații, depozitarea, etc)
• În ce privește persoanele fizice care dezvoltă, în special, afaceri imobiliare,
potrivit acestei prevederi referitoare la exploatarea bunurilor corporale, devin
persoane impozabile întrucât realizează o activitate economică, astfel cum a
decis și CJUE în cauza C-183/14 -Salomie și Oltean.
Persoana impozabilă – art 269

• Nu sunt persoane impozabile salariații și orice alte
persoane care nu sunt legate prin instrumente juridice de
angajator, respectiv atunci când activitatea este
exercitată de o persoană care nu dispune de o libertate
de organizare corespunzătoare în ceea ce privește
resursele materiale și umane folosite pentru exercițiul
activității în discuție, cum ar fi libertatea de a alege
colaboratorii, orarul de lucru, baza materială necesare
desfășurării activității sale, și riscul economic inerent
acestei activități nu este suportat de această persoană. În
acest sens a fost pronunțată hotărârea Curții de Justiție a
Uniunii Europene în Cauza C-202/90 Ayuntamiento de
Sevilla împotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas
primera y segunda.

Persoana impozabilă
• Art 269 din Codul fiscal tratează și grupul fiscal unic
și asocierile
• 1) Grupul fiscal unic – dezvoltat la pct. 5 din normele
metodologice, este o măsură de simplificare de
depunere a decontului de TVA de către o singură
persoană.
• Pot forma un grup fiscal unic persoanele impozabile
care sunt independente juridic, dar care se află în
strânsă legătură din punct de vedere financiar,
economci și organizatoric, respectiv cele ale căror
capital este deținut direct sau indirect în proporție
de mai mult de 50% de către aceeași
asociați/acționari.
• Grupul fiscal unic este implementat din prima zi a lunii următoare
celei în care s-a comunicat decizia organului fiscal competent
• Livrările/prestările între membrii grupului sunt în sfera TVA, acestia
funcționând în continuare ca persoane impozabile independente
• Decontul de TVA se întocmește de fiecare membru al grupului, dar
nu se depune la organul fiscal ci se transmite reprezentantului
grupului care va depune un decont centralizat pentru toți membri
grupului – este singura măsură de simplificare prevăzută pentru
grupul fiscal unic
• Decontările între membrii grupului privind compensarea prin
decontul centralizat a sumelor negative de TVA cu sumele de TVA
de plata, sunt decontări interne care nu sunt reglementate de
norme
• Fiecare membru al grupului va depune declarația 390 prevăzută la
art 325 la organul fiscal ( nu se depune de reprezentantul grupului)

• 2)Art. 269 tratează situația asocierilor care nu au personalitate
juridică și a celor în participațiune.
• Asocierile și organizațiile fără personalitate juridică, altele decât
cele în participațiune, sunt tratate ca persoane impozabile dacă
membrii a desfășoară activități în numele asocierii sau organizației
respective, în timp ce atunci când membrii desfășoară activități în
nume propriu, vor fi tratați ca persoane impozabile separate pentru
respectivele activități.
• De exemplu cabinetele asociate de avocați și de notari, nu au
personalitate juridică, dar sunt tratate ca persoane impozabile
pentru întreaga activitate desfășurată de membrii acestora, dreptul
de deducere se exercită de către cabinet, facturile se emit în
numele cabinetului, decontul de TVA se depune de cabinet.
• Asocierile în participațiune, sunt cele care sunt
definite la art. 1949-1954 din Codul Civil
• Acestea nu au personalitate juridică și nu dau
naștere unei persoane impozabile separate din
punct de vedere al TVA, fiind reprezentate de un
asociat administrator – sunt tratate în detaliu la
pct. 102 din norme.
• Asocierea în participațiune nefiind o persoană
impozabilă nu se înregistrează în scopuri de
TVA, asociatul administrator fiind cel care va
raporta în propriul decont de TVA operațiunile
asocierii.

CELE 4 OPERAȚIUNI ÎN SFERA DE
APLICARE A TVA
Livrarea de Prestarea de
bunuri servicii
Achizitia
intracomunitară Importul
de bunuri
1)LIVRAREA DE BUNURI – art. 270

din Codul fiscal
LIVRAREA
LIVRAREA DE
INTRACOMUNITARA
BUNURI
DE BUNURI
OPERAȚIUNI
ASIMILATE
TRANSFERUL
LIVRĂRII DE
BUNURI
OPERAȚIUNI CARE
NU CONSTITUIE
NONTRANSFERUL
LIVRARE DE
BUNURI

1)Livrarea de bunuri
Livrarea de bunuri – art 270 din Codul fiscal
• Este transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și proprietar
• Sunt considerate livrări de bunuri și:
– Transferul proprietății bunurilor în urma executării silite;
– Trecerea în domeniul public de bunuri în schimbul unei
despăgubiri, potrivit legii.
– Predarea efectivă a bunurilor în baza unui contract cu plata în
rate, sau alt tip de contract care prevede că proprietatea este
atribuită la plata ultimei scadențe ( cu excepția contractelor de
leasing). Legat de definiția livrării, se observă că în cazul unor astfel
de livrări, transferul dreptului de proprietate juridică poate avea loc la
un moment ulterior, dar livrarea din punct de vedere al TVA este
momentul la care bunul este predat beneficiarului, deoarece de la acel
moment se consideră că beneficiarul dispune de bunuri ca și un
proprietar. Prevederea se corelează și cu faptul generator pentru astfel
de livrări, care intervine de asemenea la data predării bunurilor către
beneficiar.
Operațiuni asimilate livrării cu plată -Livrarea către sine
Livrarea către sine, reprezinta in principiu o ajustare a TVA , efectul fiind

colectarea TVA pentru anumite operațiuni, fara ca aceasta taxa sa fie
recuperata de la beneficiar ( in unele situații neexistând beneficiar) si
pentru care se emite o autofactura ( art. 319 (8) – pct. 92(3) norme)
Este reglementată de art.270 CF- alin.(4) -Sunt asimilate livrărilor de
bunuri efectuate cu plată următoarele operațiuni:
• a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau
produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu
activitatea economică desfășurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților
lor componente a fost dedusă total sau parțial; (atenție, pt imobile se aplică ajustarea
cf 305)
• Exemplu:un producător de televizoare alocă un număr de televizoare pentru dotarea unor
case de recreere pentru salariați. Pornind de la premisa că s-a dedus TVA pentru bunurile și
serviciil destinate realizării televizoarelor, se consideră că are loc o livrare către sine, întrucât
alocarea televizoarelor pentru casele de recreere nu are legătură cu activitatea economică
desfășurată.

• b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau

produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziția altor persoane în mod gratuit,
dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total
sau parțial;( pt.imobile se aplică ajustarea cf. Art. 305)
• Exemplu : un operator economic cumpără o cantitate de produse alimentare, pentru care
deduce TVA. Produsele alimentare sunt destinate comercializării, dar ulterior o parte din
aceste produse sunt donate unei case de copii. Pentru partea din produse care este donată,
fiind pusă la dispoziție gratuit altei persoane și taxa fiind dedusă inițial, are loc o livrare către
sine pentru care se va colecta TVA, în cazul de față în cota de 9%, fiind produse alimentare
• c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziționate
sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 305
alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operațiuni care nu dau drept integral
de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parțial la
data achiziției.( pt. Imobile se aplică ajustarea)- ex. Trecerea la regimul de mică
întreprindere generează o livrare către sine pentru alte bunuri decât cele de capital
• Art. 270 alin. (5) - Orice distribuire de bunuri din activele

unei persoane impozabile către asociații sau acționarii
săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea
sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile,
cu excepția transferului prevăzut la alin. (7), constituie
livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă
bunurilor respective sau părților lor componente a fost
dedusă total sau parțial- indiferent dacă bunurile sunt de
capital sau nu, cu ocazia lichidării vor genera o livrare
către sine, dacă nu sunt vândute anterior
actionarilor/asociaților.

Operațiuni asimilate livrării cu plată - Livrarea către sine
Baza de impozitare (art. 286(1) lit.c) pentru

livrarea către sine este prețul de cumpărare al
bunurilor respective sau al unor bunuri similare
ori, în absența unor astfel de prețuri de
cumpărare, prețul de cost, stabilit la data livrării.
Autofactura pentru livrări către sine

• Pentru livrarea către sine persoana impozabilă colectează TVA pe baza unei
autofacturi care este reglementată de pct. 92. (3) din normele de aplicare ale
art. 319 din Codul fiscal.
• Autofactura pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine trebuie
emisă numai dacă operațiunile în cauză sunt taxabile și numai în scopul taxei,
fiind obligatorie menționarea următoarelor informații:
• a) numărul facturii, care este un număr secvențial acordat în baza uneia sau
mai multor serii, ce identifică în mod unic o factură;
• b) data emiterii;
• c) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA ale persoanei
impozabile, la rubrica Furnizor;
• d) la rubrica Cumpărător, numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de
TVA ale persoanei impozabile sau, după caz, ale beneficiarului;
• e) denumirea și descrierea bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
• f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
• g) cota de taxă aplicabilă;
• h) valoarea taxei colectate.
• Informațiile din factura emisă prin autofacturare se înscriu în jurnalele pentru
vânzări și sunt preluate corespunzător în decontul de taxă prevăzut la art. 323
din Codul fiscal, ca taxă colectată.

Operațiuni care nu sunt asimilate unei livrări de bunuri
• Situatii în care nu se procedeaza la livrarea către sine,

dar in anumite limite ( alin.(8) al art. 270):
– acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în
scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate
de desfășurarea activității economice;
– acordarea de bunuri în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de
sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare.
Operațiuni care nu sunt asimilate unei livrări de

bunuri
• Pentru bunurile care sunt acordate gratuit în
scop de reclamă, publicitate, nu există condiții
în norme, persoana impozabilă trebuie să facă
dovada că a acordat bunuri în acest scop.
• De exemplu bunurile acordate cu ocazia
licitațiilor promoționale organizate în baza OG
99/2000 – comercializarea produselor și
serviciilor de piață, sunt considerate bunuri
acordate în scop promoțional.

Operațiuni care nu sunt asimilate unei livrări
de bunuri
• Pentru bunurile acordate gratuit în vederea stimulării vânzărilor, normele cuprind
condiții de aplicare la pct. 7 alin.(10):
• a) se cuprind în categoria bunurilor acordate în mod gratuit în scopul stimulării vânzărilor
bunurile care sunt produse de persoana impozabilă în vederea vânzării sau sunt
comercializate în mod obișnuit de către persoana impozabilă, acordate în mod gratuit
clientului, numai în măsura în care sunt bunuri de același fel ca și cele care sunt, au fost
ori vor fi livrate clientului.
• EX. Dacă o societate livrează în mod obișnuit telefoane mobile, acordarea gratuită către
client în vederea stimulării vînzărilor de telefoane mobile, nu va conduce la colectarea
TVA pentru gratuități, nefiind impusă o limită prin norme.
• Atunci când bunurile acordate gratuit în vederea stimulării vânzărilor nu sunt produse de
persoana impozabilă și/sau nu sunt bunuri comercializate în mod obișnuit de persoana
impozabilă și/sau nu sunt de același fel ca și cele care sunt ori au fost livrate clientului,
acordarea gratuită a acestora nu se consideră livrare de bunuri dacă:
– 1. se poate face dovada obiectivă a faptului că acestea pot fi utilizate de către client
în legătură cu bunurile/serviciile pe care le-a achiziționat de la respectiva persoană
impozabilă; sau
– 2. bunurile/serviciile sunt furnizate către consumatorul final și valoarea bunurilor
acordate gratuit este mai mică decât valoarea bunurilor/serviciilor furnizate
acestuia;
Operațiuni care nu sunt asimilate unei

livrări de bunuri
• Exemplu pentru acordarea gratuită de bunuri care nu sunt
comercializate în mod obișnuit de persoana impozabilă:
• Societatea X livrează în mod obișnuit laptopuri. Pentru stimularea
vânzărilor acordă gratuit stick-uri de memorie. Fiind bunuri care pot fi
utilizate în legătură cu bunurile livrate, acordarea gratuită nu implică
colectarea TVA, fără altă condiție suplimentară în ce privește limita
valorică.
• Societatea Y livrează în mod obișnuit reviste. Pentru stimularea
vânzărilor acordă gratuit produse cosmetice ( ruj, șampon, etc), care
sunt livrate împreună cu revista. Nefiind produse care pot fi utilizate în
legătură cu revistele, acordarea gratuită a acestora va fi considerată că
este în scopul stimulării vânzărilor și nu se colectează TVA dacă valoarea
bunurilor acordate gratuit nu depășește valoarea revistei. În caz contrar
acestea vor fi considerate livrare către sine pentru care ar interveni
obligația colectării TVA.

• Pct. 7 (11) –norme – exemplu pentru situatii in care nu se va colecta TVA pentru
bunurile acordate în mod gratuit pentru scopuri legate de desfășurarea activității
economice a persoanei impozabile
• Exemplu: Pentru facilitarea accesului la un centru comercial o societate a depus
diligențele necesare pentru construirea unui sens giratoriu. O parte a sensului
giratoriu a fost construită pe terenul aparținând domeniului public, iar o parte pe
terenul societății. După finalizarea lucrărilor, pentru care primăria a obținut
autorizație de construire, sensul giratoriu și partea din terenul aferent aparținând
societății vor fi donate primăriei. Deși contractul prevede că sensul giratoriu va fi
donat primăriei, întrucât bunurile construite pe domeniul public aparțin unității
administrativ-teritoriale, din punctul de vedere al TVA nu se consideră că are loc o
livrare de bunuri de la societate la primărie pentru lucrările efectuate pe terenul
primăriei. Acestea reprezintă din punctul de vedere al TVA servicii acordate gratuit.
În ceea ce privește donația părții din sensul giratoriu construite pe terenul societății
și a terenului aferent, aceasta reprezintă din punctul de vedere al TVA o livrare de
bunuri cu titlu gratuit. Atât prestările de servicii, cât și livrarea de bunuri, acordate
gratuit, se consideră că au fost efectuate în scopul desfășurării activității
economice, respectiv pentru facilitarea accesului la centrul comercial, nefiind în
sfera de aplicare a TVA. Societatea în cauză beneficiază de dreptul de deducere a
TVA conform prevederilor art. 297 din Codul fiscal.
• Acest exemplu a fost de curând confirmat și de interpretarea dată de CJUE în
cauza C -132/16 Iberdrola Autor - Mariana Vizoli 37
Decizia CJUE C-132/16

• C-132/16 –Iberdrola
• Litigiul principal: Iberdrola este o societate care dezvoltă un
proiect imobiliar în Bulgaria, urmând să construiască cca
300 de apartamente în scopul vânzării.
• Pentru racordarea apartamentelor la stația de pompare a
apelor uzate, Iberdrola efectuează lucrări de îmbunătățire a
stației de pompare, care se află în proprietatea comunei
Tsarevo.
• Iberdrola încheie în acest sens un contract cu comuna
Tsarevo și apoi își înregistrează pe cheltuielile proprii
cheltuielile efectuate cu reabilitarea stației de pompare.

Decizia CJUEC-132/16 –Iberdrola
• CJUE a hotărât că în sensul art 168 din Directiva
2006/112/CE există o legătură directă și imediată între
cheltuielile efectuate de Iberdrola și activitatea
economică desfășurată de aceasta, întrucât fără
reabilitarea stației de pompare ar fi fost imposibilă
racordarea apartamentelor și în consecință activitatea
economică a societății (vânzarea de apartamente).
• În consecință Iberdrola are drept de deducere a TVA
pentru cheltuielile de reabilitare efectuate, chiar dacă
stația aparține unui terț (comuna Tsarovo) care va
beneficia gratuit de rezultatul acestor servicii, în măsura
în care serviciile respective nu depășesc ceea ce era
necesar pentru a permite persoanei impozabile să
efectueze operațiuni taxabile în aval.

Pct. 7 (12) –norme – situatiile in care se colecteaza TVA pentru depasirea plafoanelor pentru de
protocol si mecenat/sponsorizari :
• In cazul protocolului, valoarea bunurilor oferite cadou este mai mică sau egală cu plafonul
de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.
Cadourile care depășesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, care constituie
livrare de bunuri pentru suma care depaseste 100 lei. Valoarea depășirilor de plafon pentru
fiecare cadou in parte, și taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura prevăzută la
art. 319 alin. (8) din Codul fiscal, care se include în decontul întocmit pentru perioada
fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acțiunilor de
protocol și a depășit plafonul;( atentie, autolivrarea are loc in luna/trim. In care are loc
depasirea).
• Pentru bunurile acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau mecenat nu se
va colecta TVA daca valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în
limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituită din operațiuni taxabile, scutite cu sau
fără drept de deducere, precum și din operațiuni pentru care locul livrării/prestării este
considerat a fi în străinătate potrivit prevederilor art. 275 și 278 din Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de taxă
depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste
plafoane sponsorizările și acțiunile de mecenat, acordate în numerar, și nici bunurile
pentru care taxa nu a fost dedusă. Taxa colectată aferentă depășirii se include în
decontul întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.(odata pe an)
Livrări de bunuri neimpozabile -Transferul de
active
• Art. 270 (7) Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora,
efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, și de pasive,
realizat ca urmare a altor operațiuni decât divizarea sau fuziunea, precum
vânzarea sau aportul în natură la capitalul unei societăți, nu constituie
livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă
stabilită în România .
• Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora, efectuat cu
ocazia divizării sau fuziunii, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul
activelor este o persoană impozabilă stabilită în România .
• Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce
privește ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.
• Vânzarea de active sau aportul la capitalul social în active, trebuie să
îndeplinească condițiile prevăzute în norme, respectiv ca primitorul
activelor să continue activitatea economică. Cedentul va trebui să
primească în acest sens o declarație pe propria răspundere din partea
cesionarului.
Art. 297 (4) lit. e) – se menționează că persoana care face transferul își
păstrează dreptul de deducere al bunurilor transferate.
Transferul de active
• Normele metodologice de la pct. 7 alin.(8) și (9) stabilesc condițiile de aplicare a
transferului de active:
• Transferul de este un transfer universal de bunuri și/sau servicii, acestea
nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabilă cedentă,
indiferent dacă este un transfer total sau parțial de active.
• Se consideră transfer parțial de active, în sensul art. 270 alin. (7) din Codul
fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei părți din activele investite într-o
anumită ramură a activității economice, dacă acestea constituie din punct de
vedere tehnic o structură independentă, capabilă să efectueze activități economice
separate.
• De asemenea, se consideră că transferul parțial are loc și în cazul în care
bunurile imobile în care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt
înstrăinate, ci realocate altor ramuri ale activității aflate în uzul cedentului.
• Simplul transfer al unor active nu garantează posibilitatea continuării unei activități
economice în orice situație.

• Pentru ca o operațiune să poată fi considerată transfer de active, primitorul
activelor are obligația să transmită cedentului o declarație pe propria
răspundere din care să rezulte intenția de a desfășura activitatea economică sau
partea din activitatea economică care i-a fost transferată, și nu să lichideze imediat
activitatea respectivă și, după caz, să vândă eventualele stocuri. Nici jurisprudența
și nici legislația națională nu oferă un termen specific în acest sens.
• Pentru calificarea unei activități ca transfer de active nu este relevant dacă
primitorul activelor este autorizat pentru desfășurarea activității care i-a fost
transferată sau dacă are în obiectul de activitate respectiva activitate. În acest
sens a fost pronunțată Hotărârea Curții Europene de Justiție în Cazul C-497/01 -
Zita Modes.
• Aceste cerințele nu se aplică în cazul divizării și fuziunii, care sunt în orice
situație considerate transfer de active conform art. 270 alin. (7) din Codul fiscal.
•
Persoana impozabilă care este beneficiarul transferului prevăzut la alin. (7) este
considerată ca fiind succesorul cedentului, indiferent dacă este înregistrată în scopuri
de taxă sau nu.
• Beneficiarul va prelua toate drepturile și obligațiile cedentului, inclusiv pe cele privind
livrările către sine prevăzute la art. 270 alin. (4) din Codul fiscal, ajustările deducerii
prevăzute la art. 304 și 305 din Codul fiscal.
• Dacă beneficiarul transferului este o persoană impozabilă care nu este înregistrată
în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal și nu se va înregistra în scopuri de
TVA ca urmare a transferului, va trebui să plătească la bugetul de stat suma rezultată ca
urmare a ajustărilor conform art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306 din Codul fiscal, după
caz, și să depună în acest sens declarația prevăzută la art. 324 alin. (8) din Codul fiscal.
• Momentul de referință pentru determinarea datei de la care începe ajustarea taxei, în
cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obținerii bunului de către
cedent, conform art. 305 sau 332 din Codul fiscal, după caz. Cedentul va trebui să
transmită cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, dacă acestea sunt
obținute după data aderării.
• Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de către persoanele
impozabile nu implică anularea dreptului de deducere a taxei la beneficiar, dacă
operațiunile în cauză sunt taxabile prin efectul legii sau prin opțiune, cu excepția
situației în care se constată că tranzacția a fost taxată în scopuri fiscale.
• Pentru transferul de active nu se emit facturi, se emite documentul prevăzut la art. 317
din Codul fiscal, care conține aproape aceleași elemente ca și o factură.
• Opțional art 316 prevede că și pentru operațiunile care nu sunt în sfera de aplicare a
TVA se poate emite factura

• Rezumând prevederile din lege și din norme referitoare la transferul
de active, persoanele implicate într-un transfer de active ar avea
următoarele drepturi/obligații:
– cedentul va emite un document în care va menționa transferul, care
este prevăzut la art 320 alin.(12) C.fiscal;
– cedentul își păstrează dreptul de deducere din amonte potrivit art 297
alin.(4) lit. e) din C.fiscal;
– primitorul urmează să preia registrul bunurilor de capital de la cedent
și pe parcursul utilizării bunurilor, dacă vor interveni evenimente care
generează ajustarea conform art 304 sau 305 din C.fiscal, va opera
aceste ajustări. Perioada de ajustare însă nu este momentul
transferului ci momentul la care bunurile au fost obținute de cedent.
– Primitorul va transmite cedentului o declarație pe propria răspundere
din care să rezulte că va continua activitatea economică transferată, în
cazul vânzării sau aportului ( cu excepția divizării și fuziunii).
Transferul de active-exemplu
• Societatea comerciala A desfășoară activități de producție de
produse de panificație. Activitatea se desfășoară într-un spațiu care
este în proprietatea societății A.
• Societatea A se decide să vândă toate activele necesare realizării
activității respective (cuptoare, malaxoare, alte mijloace fixe),
cedează și contractele în derulare cu clienții, dar nu vinde și clădirea
care va fi închiriată societății B, care cumpără businessul .
• Societatea B este înregistrată ca plătitor de TVA și dăo declarație că
va continua activitatea desfășurată de societatea A.
• Societatea A face un transfer de active neimpozabil, pentru care
întocmește un document prevăzut la art. 320 din Codul fiscal, nu
face ajustări de TVA pentru bunurile de capital. Faptul că nu este
vândută și clădirea nu conduce la neaplicarea prevederilor
referitoare la transferul de active neimpozabil.
• Societatea B va prelua registrele bunurilor de capital, în cazul in care
ar interveni ulterior ajustări de TVA

Transfer de active- exemplu
• O societate X desfășoară activitatea de prestări de servicii de
întreținere a unor echipamente industriale din diverse domenii de
activitate.
• O parte din activele necesare desfășurării acestei activități pentru
industria auto, este transferată unui client care beneficia de aceste
prestări de servicii și care dorea să-și internalizeze activitatea
respectvă.
• Din punct de vedere tehnic structura transferată îndeplinește
condițiile unui transfer, fiind capabilă să desfășoare activități
economice de sine stătătoare.
• Dar, primitorul activelor nu va presta servicii de întreținere către
terți ci către sine, motiv pentru care operațiunea nu poate fi
considerată un transfer neimpozabil, primitorul prin internalizarea
activității nu va continua activitatea economică realizată de
cedent.
Livrarea de bunuri
• Pct. 7 (17) din normele metodologice aduce clarificări

importante în legătură cu controversata problemă a
contractelor de construire, antecontractelor de
vânzare-cumpărare a unui imobil și al promisiunii de
vânzare a unui imobil neconstruit. Toate acestea dacă
se finalizează prin transferul titlului de propietate vor fi
considerate livrări de imobile și nu prestări de servicii
de construcții –montaj, sau de alt tip. Diferențierea este
importantă în special pentru aplicarea art 331 – taxarea
inversă, care este valabilă numai pentru livrarea de
imobile, dar nu și pentru prestarea de servicii de
construcții-montaj.

Livrarea intracomunitară de bunuri
 Art 270 conține și prevederi referitoare la livrarea intracomunitară de
bunuri, aceasta fiind definită la alin.(9) ca fiind livrarea de bunuri care
sunt transportate dintr-un SM în alt SM de către furnizor, sau cumpărător,
sau de o persoană care acționează în numele oricăruia dintre aceste
persoane. În lipsa transportului nu există LIC.
 Este asimilată unei LIC transferul de bunuri dintr-un SM în alt SM de persoana
impozabilă. Transferul nu presupune o tranzacție, una si aceeași persoană
realizează și LIC asimilată și achiziția IC în alt SM.
 Ex, se transporta din RO un stoc de marfa in Austria, urmeaza ca bunurile sa fie
vandute in alte state membre, in RO are loc un transfer, dar persoana impozabilă
ar trebui să se înregistreze în scopuri de TVA în Austria)
 Transferul de bunuri este asimilat unei livrări IC, chiar dacă nu presupune o
tranzacție, aceeași persoană declară si o livrarea IC în SM din care începe
transportul și o achiziție IC de bunuri în SM în care se încheie transportul.
Transferul: exemplu
Romania Alt Stat Membru UE
A = persoana impozabila Sediul lui A
Circulatia (transportul) bunurilor din A trebuie sa se inregistreze pentru

depozitul lui A din Romania catre scopuri de TVA in celalalt SM
depozitul lui A din alt SM (fara tranzactie)
• Livrare ( IC asimilata) efectuata de o persoana impozabila? Da

• Livrare in sfera TVA (ex. cu plata)? Da
• Locul livrarii? In Romania (locul inceperii transportul)
• Exista vreo scutire? Da (daca se indeplinesc 2 conditii: (1) transportul si (2)
codul de TVA al cumparatorului? (A’) din celalalt SM)

Livrarea intracomunitară de bunuri
• Prevederi din C.fiscal aplicabile pentru livrarea intracomunitară de bunuri
• Operatorii economici care realizează livări intracomunitare de bunuri sau transferuri
asimilate LIC, trebuie să analizeze mai multe prevederi din Codul fiscal, pentru a determina
care sunt drepturile și obligațiile aferente acestor operațiuni.
• Locul livrării unei livrări intracomunitare de bunuri/sau al unui transfer este România dacă
transportul bunurilor începe din România, livrarea intracomunitară fiind întotdeauna o livrare
cu transport.
• Dacă locul este în România potrivit art 275 alin.(1) lit. a) din C.fiscal, atunci operațiunea este
impozabilă în RO și se va analiza dacă se aplică scutirea de TVA care este prevăzută la art 294
alin.(2) din C.fiscal.
• Livrările intracomunitare scutite de TVA, precum și transferurile asimilate livării
intracomunitare de bunuri scutite, se declară în declarația recapitulativă pentru operațiuni
intracomunitare în luna în care intervine exigibilitatea operațiunii în cauză.
• Exigibilitatea pentru livrarea intracomunitară scutită de TVA sau transfer, intervine la data
emiterii unei facturi ( autofactura pentru transfer), ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
faptului generator (data livrării), dacă nu au fost emise facturi până la data respectivă.
• Cursul valutar aplicabil pentru declararea LIC în decontul de TVA (300) și în declarația
recapitulativă (390), este cursul din data exigibilității (art. 290).
Nontransferul
• Nontransferul este tratat de art. 270 (12) din Codul fiscal și este important de subliniat
că operațiunile clasificate astfel nu sunt tratate drept LIC/AIC de bunuri.
• Nontransferul reprezintă transportul bunurilor dintr-un stat membru în alt stat
membru, în scopul operațiunilor enumerate la acest alin.(12) al art. 270:
• a) livrarea bunului realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului în condiţiile
prevăzute la art. 275 alin. (5) şi (6) privind vânzarea la distanţă;- -atunci când se
depășește plafonul pentru vânzări la distanță în alt SM, în RO transportul bunurilor în
alt SM este nontransfer.
• b) livrarea bunului realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru
de destinaţie în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. b) privind livrările cu
instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;- livrarea
din România a bunurilor cu instalare în alt stat membru este nontransfer în RO ( rd. 3
decont, nu se declara in 390)
• c) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor,
aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în
teritoriul Uniunii Europene, în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. d);
• d) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condiţiile
prevăzute la art. 294 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 294
alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrările la export şi la art. 294 alin. (1)
lit. h), i), j), l) şi n) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor,
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale şi
forţelor NATO;

Nontransferul
• Nontransfer continuare
• e) livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau
prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie
termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire sau de răcire, în
conformitate cu condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrării acestor
bunuri;- orice furnizor care va livra astfel de bunuri din RO în alt SM, nu va declara LIC în RO, ci
o operașiune neimpozabilă pe rd. 3 din decontul de TVA.
• f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor
mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în
care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare,
să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau
transportate iniţial;- bunurile care sunt transportate de exemplu din RO în alt SM pentru
prelucrare, sunt nontransferuri, cu condiția ca bunurile să se întoarcă în Ro după prelucrare. Se
înscriu în Registrul nontranferurilor. Daca sunt bunuri primite din alt SM pentru prelucrare, nu
reprezintă AIC și se înscriu în Registrul bunurilor primite)
• g) utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a
bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie,
de către persoana impozabilă stabilită în România;- ex. Transportul în alt stat membru al unui
utilaj care va fi închiriat altor persoane, dacă utilaju se va întoarce în RO ( fără limită de timp),
reprezinta nontransfer în RO.
• h) utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni,
pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiile în care importul aceluiaşi bun dintr-un stat terţ,
în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu
exonerare totală de drepturi de import.- este cazul bunurilor care de exemplu sunt trimise la
un târg sau la o expoziție, care nu sunt considerate transferate dacă nu se depășește perioada
de 24 de luni.
IMPORTANT: bunurile trebuie sa se intoarca in SM din care provin, in caz contrar

NONTRANSFERUL devine TRANSFER- art. 270(12) si 268 (13)
Non-transfer: exemplul 1
Romania Alt SM din UE Export efectuat de
A = persoana impozabila A
Circulatia (transportul) bunurilor din

Romania in alt SM in vederea exportului
acestor bunuri (in cadrul unei tranzactii)
•Locul livrarii În Romania (locul inceperii transportului)

• Exista vreo scutire? Da (daca bunurile sunt transportate in afara UE)

Romania Alt SM din UE
A = persoana impozabila
Vanzare la distanta: A catre B B = persoana fizica

Plafon vanzari la distanta depasit
•Locul livrarii în celalalt SM (locul incheierii transportului)
B
A = persoana impozabila
Livrare urmata de instalare efectuata de A
•Locul livrarii în celalalt SM (in care bunurile sunt instalate sau asamblate)

A = persoana impozabila B: prelucrare
Circulatia de bunuri din Romania catre

celalalt Stat Membru in vederea prelucrarii
Dupa finalizarea prelucrarii, bunurile se
intorc in Romania
•Obligatie legala: inregistrarea non-transferurilor (circulatia bunurilor)
A = persoana impozabila A: servicii
Mutarea bunurilor efectuata de A din

Romania catre celalalt SM in vederea
utilizarii in cadrul unui serviciu prestat
in celalalt SM

2)Prestarea de servicii art. 271 din Codul fiscal
• Prestarea de servicii este definită ca orice operațiune care nu constituie o livrare de bunuri.
Operațiuni care sunt considerate prestări de servici
• Unele operațiuni, care datorită naturii lor sunt mai dificil de încadrat, sunt explicitate la art 271 alin.(3)
din C.fiscal:
• ” a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing –
indiferent dacă leasingul este financiar sau operațional, conform acestei prevederi el este tratat drept o
prestare de servicii. Prevederea nu respectă jurisprudența CJUE (cauza C-164/16 Mercedes) care
tratează drept o livrare de bunuri leasingul financiar.
• Leasingul este o prestare de servicii numai pe perioada derulării contractului de leasing, atunci când
utilizatorul optează pentru cumpărarea bunurilor, operațiunea este o livrare de bunuri pentru valoarea
reziduală, care poate cuprinde insclusiv ratele care nu au ajuns la scadență, în cazul finalizării
contractului înainte de data prevăzută.
• De la 1 oct. 2017 operațiunile de leasing au fapt generator de taxa conform prevederilor generale
aplicabile livărilor și prestărilor continue, respective la data prevăzută în contract pentru plata ratelor,
sau, in cazul în care contractul nu conține scadențe, la data emiterii facturii. Prevederea este necesară
pentru a determina exigibilitatea de taxa, care intervine ca regulă generală la data faptului generator și
pentru a cunoaște când este necesar să se emită o factură pentru aceste operațiuni și când se declară
în decontul de TVA.
• În cazul operațiunilor de leasing imobiliar care se întind pe o perioadă mai lungă de timp, trebuie
acordată o atenție deosebită regularizărilor care ar putea intreveni dacă valoarea reziduală este
încasată anticipat, la diferite cote de TVA care s-au aplicat de-a lungul anilor. Cota aplicabilă este cota
de la faptul generator de taxa. În cazul ratelor de leasing, existând fapt generator de fiecare data când
se emite o factură pentru rate, nu se fac regularizări de cotă. Dar, dacă valoarea reziduală a fost
încasată treptat de-a lungul anilor, la final se va face o regularizare pentru a aplica cota de la data
livrării. Uneori această regularizare o va face doar beneficiarul, dacă s-a aplicat taxarea inversă
Autor -aMariana
prevăzută la art 331 pentru încasarea în avans valorii Vizoli
reziduale. 59
2) Prestarea de servicii
• Operațiuni care sunt considerate prestări de servicii ( continuare)
• b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept
de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor,
licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare – datorită reglementărilor
specifice a acestor drepturi directiva de TVA a specificat că sunt considerate prestări de
servicii din perspectiva de TVA.
• c) angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă
persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație – sfera de aplicare a TVA este vastă, chiar și
acest gen de situații sunt supuse TVA. De exemplu dacă un operator economic va primi o
sumă de bani de la o firmă concurentă pentru a se abține de la deschiderea unor
magazine pe aceeași stradă, se va considera că a prestat un serviciu către respectiva
firmă.
• d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități
publice sau potrivit legii – au existat de-a lungul timpului discuții legate de unele servicii
care sunt efectuate datorită faptului că există o lege sau un ordin care obligă în acest
sens și dacă operațiunea este în sfera TVA, cum este de exemplu cazul avocaților numiți
din oficiu de instanțe. Dar atât directiva de TVA cât și legislația națională prevăd fără
niciun dubiu că are loc o prestare de servicii.

2) Prestarea de servicii
• Operațiuni care sunt considerate prestări de servicii ( continuare)
• e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul

altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii –
problema intermediarilor este tratată diferit de statele membre.
• Normele de aplicare ale Codului fiscal prevăd că din punct de vedere al TVA intermediar
este numai persoana care emite o factură de comision pentru serviciul de intermediere,
dar nu primeste facturi pe numele său pentru achizitia bunurilor/serviciilor intermediate și
nici nu emite o factură pentru livrarea/prestarea bunurilor sau serviciilor intermediate.
• Orice factură primită sau emisă de un intermediar pentru bunurile/serviciile intermediate,
îl transformă în compărător-revânzător.
• Deci, indiferent cum este numit un contract, important este cum se comportă
intermediarul din perspectiva facturării pentru a se califica drept intermediar. Atunci când
statele membre tratează diferit problema intermediarilor pot apărea distorsiuni de
concurență, operațiunile pot fi impozitate de două ori în ambele state
2) Prestarea de servicii – operațiuni asimilate prestării cu plată

• Art. 271 CF (4) - Similar cu autolivrarea, art. 271 prevede situatiile în care se va colecta
TVA pentru anumite operatiuni, acestea fiind asimilate unei prestari de servicii cu plata
(autofactura):
• a) utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele
folosite în cadrul activității economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau
de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în
mod gratuit, altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale
economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial, cu
excepția bunurilor a căror achiziție face obiectul limitării la 50% a dreptului de
deducere potrivit prevederilor art. 298 ; Prin urmare în cazul bunurilor de capital nu
are loc o prestare către sine ci o ajustare conform art 305 din C.fiscal.
• Exemplu: O societate comercială care produce prosoape, pune la dispoziția unui club de
fitness organizat în cadrul societății comerciale un anumit număr de prosoape. Se
consideră că bunurile se utilizează în folosul propriu, pentru alte scopuri decât
desfășurarea activității economice a întreprinderii, fiind doar în scop de recreere, având
astfel loc o prestare către sine. Baza impozabilă a prestării către sine pentru care
societatea va trebui să colecteze TVA este prețul de cost al producerii prosoapelor,
acestea reprezentând cheltuielile efectuate pentru prestarea gratuită a serviciului

2) Prestarea de servicii - operațiuni asimilate
prestării cu plată
• Exemplele 3 și 4 din normele metodologice sunt date pentru explicitarea
prevederilor art. 271 (4) lit.a) din C fiscal, cazul în care bunurile sunt puse la
dispoziție gratuit dar în scopul activității economice, caz în care serviciul nu este
considerat o prestare către sine.
• Exemplul 3 se referă la așa-numitele contracte de tooling. O persoană impozabilă,
indiferent dacă este sau nu stabilită în România, care achiziționează de exemplu o
matriță ( care nu este bun de capital), va primi o factură cu TVA, fiind o livrare
deduce TVA la achiziția sa și ulterior o pune gratuit la dispoziția unui partener de
afaceri cu condiția ca acesta să o utilizeze exclusiv pentru persoana care i-a pus la
dispoziție bunul, ori pe baza unui contract de prestări de servicii ori a unui contract
de livrare de bunuri.
• Se consideră că din punct de vedere al proprietarului matriței are loc o prestare de
servicii legată de activitatea economică a persoanei care a pus bunul gratuit la
dispoziția altei persoane, care nu este asimilată unei prestări cu plată și pentru
care nu va colecta TVA.
• Persoana care utilizează bunul, va emite ori o factură pentru prestarea de servicii
de prelucrare către proprietarul matriței, ori o factură pentru livrarea de bunuri
fabricate cu ajutorul matriței, în funcție de contractul încheiat între părți.
2) Prestarea de servicii - operațiuni asimilate prestării

cu plată
• Exemplul nr. 4 din normele metodologice, descriu situația cazurilor în care matrițele
aparțin persoanei impozabile care va presta servicii către un beneficiar, sau va livra bunuri
fabricate cu această matriță către beneficiar, și de obicei beneficiarul solicită utilizarea unui
anumit tip de matriță. În funcție de natura contractului se pot distinge următoarele situații:
• societatea A produce o matriță care este necesară pentru fabricarea de piese auto pentru un
anumit tip de vehicul. Societatea B cumpără de la A matrița respectivă, dar o lasă la
dispoziția lui A pentru a fi utilizată în mod gratuit, prin contract A se obligă să utilizeze
matrița exclusiv pentru societatea B, urmând ca A să factureze ori prestări de servicii către
B ori livrarea bunurilor fabricate. Vânzarea matriței de la A la B este o livrare în sensul art.
270 din Codul fiscal, deși matrițele nu părăsesc efectiv locația lui A, întrucât urmează să
fie utilizate de acesta în beneficiul celui care a cumpărat matrița. Chiar dacă B ar fi o
persoană stabilită în UE, livrarea respectivă este o livrare locală cu TVA, nu este o livrare
intracomunitară. Achiziția acestor matrițe este considerată a fi efectuată în scopul
desfășurării activității economice a lui B, chiar dacă aceste bunuri sunt utilizate de A;
• dacă A nu se face transferul de proprietate a matriței către B, dar A recuperează
contravaloarea matriței de la persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri,
se consideră că recuperarea contravalorii matriței este accesorie operațiunii principale,
respectiv livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, care urmează același regim fiscal ca
și operațiunea principală.

2) Prestarea de servicii - operațiuni asimilate prestării cu plată
Exemplu servicii în scopul activității economice
• Teambuilding organizat de societate pentru angajați.

• Acțiunile de teambuilding nu respectă un anumit tipar, componente precum
formarea profesională (convențională/non-convențională) și divertismentul având
însemnătate diferită de la o acțiune la alta.
• Prin urmare, optica în practică poate varia, în principal în funcție de scopul
acestor acțiuni din care reiese organizarea evenimentului de teambuilding fie în
scop de afaceri, fie în scopul personal al angajaților, fiind aplicabile două scenarii
diferite:
– În cazul în care scopul evenimentului ar fi recreerea și distracția – toate
costurile generate de organizarea evenimentului reprezintă avantaje de
natură salarială, iar din perspectiva TVA ar constitui o prestare către
sine;
– În contextul în care scopul evenimentului este de formare profesională a
angajaților, efectuarea unor cursuri în scopul activității economice – acestea
nu reprezintă avantaje de natură salarială nu ar constitui o prestare către
sine din punct de vedere al TVA.
2) Prestarea de servicii - operațiuni asimilate prestării cu plată

Exemplu servicii în scopul activității economice
• Art 192 (3( Codul muncii)

• Angajatorii pot organiza programe de formare profesională pentru salariaţii
proprii, în baza cărora eliberează certificate de absolvire recunoscute numai
în cadrul unităţilor respective.
• Prin urmare, numai în cazul în care în această acțiune, salariaţii participă la
cursuri pentru perfecţionare profesională şi se poate face dovada în acest sens
(desfășurătoare, prezentări, analize, proiecte, eliberare certificate de absolvire
etc.), pot exista argumente în favoarea tratării cheltuielilor cu organizarea
teambuilding-ului (a cheltuielilor de transport, cazare, etc.) ca fiind efectuate în
scopul activității economice.
• Din punct de vedere al documentelor justificative, ar fi utilă o decizie internă
aprobată de conducerea societății în care să menționați scopul deplasării, lista
participanților, trainerii (dacă există), diplome/certificări, precum și o listă cu totalul
cheltuielilor societății legate de eveniment (cazare, transport, servicii diverse,
etc.). În plus, angajații trebuie să întocmească Ordine de Deplasare.

2) Prestarea de servicii – operațiuni asimilate prestării cu plată
• (continuare art 271 (4))
• b) serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă
pentru uzul propriu sau al personalului acesteia ori pentru uzul
altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității
sale economice.
• Exemplu: O societate comercială care distribuie apă minerală pune gratuit
frigidere la dispoziția magazinelor care comercializează apa minerală. Având în
vedere scopul urmărit de distribuitor, și anume expunerea mai bună a
produselor sale și vânzarea acestora la o temperatură optimă consumului,
operațiunea nu este asimilată unei prestări de servicii cu plată, fiind
considerată o prestare legată de activitatea economică a acestuia, care nu
intră în sfera de aplicare a taxei – nu este autoprestare. Exemplul figurează și
în normele de aplicare a codului fiscal, dar își păstrează valabilitatea numai în
măsura în care frigiderele nu sunt bunuri de capital.
• Baza de impozitare (art. 286(1) lit.d) pentru operațiunile prevăzute

la art. 271 alin. (4) - suma cheltuielilor efectuate de persoana
impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
2) Prestarea de servicii – operațiuni care nu sunt asimilate

• prestării
Art. 271 CF (5) - Situatii în care care nu cuTVAplată
se va colecta dacă sunt respectate unele conditii:
• a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activității economice a
persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de
sponsorizare, mecenat sau protocol; în normele metodologice se face o trimitere la prevederile
aplicabile în cazul bunurilor acordate gratuit în scopul acțiunilor de sponsorizare și mecenat, acestea fiind
aplicabile și în cazul serviciilor. Dar, în cazul serviciilor prestate gratuit în scop de protocol, nu se aplică
plafonul prevăzut la acoradrae de bunuri în scop de protocol, repsctiv plafonul de 100 de lei/cadou,
persoana impozabilă trebuie să facă dovada că acțiunea de protocol este în scopul activității economice.
Exemplul cel mai des întâlnit este cel al meselor de protocol, acordate de persoana impozabilă unor clienți
sau furnizori, potențiali clienți sau furnizori, care sunt în scopul activității economice și pentru care
persoana impozabilă poate deduce integral TVA, fără să aplice vreun plafon. Sarcina de a face dovada că
masa de protocol este în scopul activității economice revine persoanei impozabile, care din punct de
vedere al documentelor justificative, ar fi util să fie în posesia unei decizii interne aprobate de conducerea
societății în care să se menționeze scopul acțiunii de protocol. Aceste dovezi sunt necesare pentru a face
distincție între situațiile în care cheltuiala de protocol este în scopul activității economice și situația în care
este în scop personal ( de exemplu o masă organizată pentru salariații societății). Serviciile de restaurant,
încă din anul 2010, sunt definite de normele de aplicare ale art 278 alin.(4), ca fiind serviciile care
constau în furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru
consum uman, însoțită de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora în
spațiile prestatorului. Definirea serviciilor de restaurant prezintă interes pentru a distinge faptul că atât
produsele alimentare cât și băuturile alcoolice, deși au cote de TVA diferite, nu sunt privite separat, ci ca
un singur serviciu de restaurant. Din acest motiv, când se pune problema deducerii TVA pentru o masă de
protocol servită în scopul afacerii, nu se vor trata diferențiat băuturile alcoolice, acestea nefiind achiziții
de bunuri, taxa fiind astfel deductibilă pentru toate produsele care figurează în documentul emis de
restaurant ( bon fiscal, factura)

2) Prestarea de servicii – operațiuni care nu sunt asimilate
prestării cu plată
• Continuare Art. 271 CF (5) - Situatii în care care nu se va colecta TVA dacă sunt
respectate unele conditii:
• b) serviciile prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul

stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea
activității economice
• c) serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanție de către
persoana care a efectuat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii
- prevederea subliniază că service-ul în perioada de garanție este un serviciu
neimpozabil numai în cazul persoanelor care au efectuat livrarea unui bun, sau
prestarea unui serviciu, dar nu se aplică de exemplu de subcontractorii furnizorului
inițial, care asigură service în perioada de garanție, aceștia realizând servicii cu plată în
sfera TVA către furnizorul bunurilor/serviciilor. Desigur că beneficiarul nu va primi
factură cu TVA pentru service în perioada de garanție, chiar dacă acesta este asigurat de
altă persoană decât furnizorul său. ;
3) Achiziția intracomunitară de bunuri – art. 273

• Achiziția IC de bunuri reprezintă obținerea dreptului de a dispune, ca și un
proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la locația
indicată de cumpărător, ori de furnizor, ori de cumpărător , ori de altă
persoană în contulunuia dintre aceștia (un transportator), către un alt stat
membru decât cel din care a început transportul.
• Definiția AIC de bunuri este practic definiția în oglindă a livrării intracomunitare
• Este asimilată unei achiziții intracomunitare de bunuri transportul în RO de pe
teritoriul altui stat membru de bunuri care au fost achiziționate sau importate
de o persoană impozabilă, iar operațiunea se califică drept un transfer.
• Ex. Dacă o societate importă bunuri de pe teritoriul Olandei și apoi le
transportă în RO, în Olanda are loc un transfer iar în RO are loc o achiziției
intracomunitară asimilată. Aceeași societate declară ambele operațiuni,
tranasferul in Olanda si AIC in RO.

3) Achiziția intracomunitară de bunuri
• Achiziția intracomunitară de bunuri are locul întotdeauna la
locul unde se termină transportul bunurilor, fiind astfel, în
consecință, operațiunea în oglindă a unei livrări
intracomunitare de bunuri scutită de TVA care are loc la
locul unde începe transportul bunurilor.
• Sunt impozabile în România achizițiile intracomunitare care
au locul în România respectiv dacă aici se termină
transportul bunurilor din alt SM ( art 276 din C.fiscal).
Achizițiile intracomunitare pot fi taxabile sau, în unele
situații prevăzute de art. 293, pot fi scutite de TVA.
• Astfel, de regulă, în statul membru din care sunt livrate
bunurile livrarea este scutită de TVA în timp ce în statul
membru în care se termină transportul bunurilor are loc o
achiziție intracomunitară impozabilă.

• Totuși, în cazul în care beneficiarul nu este înregistrat încă în scopuri
de TVA în statul membru în care se termină transportul bunurilor, ca
o măsură temporară se aplică rețeaua de siguranță, respectiv
achiziția are loc în statul membru din care a comunicat un cod de
TVA. Însă această achiziție trebuie anulată la momentul înregistrării
în statul în care are loc achiziția conform regulii generale – SM în
care se încheie transportul.
• În cazul operațiunilor triunghiulare, nu se aplică rețeaua de

siguranță în cazul cumpărătorului-revânzător care comunică
furnizorului codul de TVA din statul său membru, nu din cel în care
se termină transportul bunurilor.

• Persoana impozabilă nestabilită și neînregistrată în
scopuri de TVA în România, va trebui să solicite
înregistrarea conform art 316 din C fiscal – cu excepția
situațiilor în care se aplică măsurile de simplificare din
O.M.F.P. nr. 102/2016, O.M.F.P. nr. 4120/2015 și
măsurile de simplificare pentru operațiuni
triunghiulare - înainte de realizarea achiziției
intracomunitare de bunuri.
• Înregistrarea se poate face direct de către persoanele
impozabile stabilite în UE, sau opțional prin
reprezentant fiscal, iar în cazul persoanelor impozabile
nestabilite în UE, înregistrarea se face numai prin
reprezentant fiscal.

• Plata TVA pentru achiziția intracomunitară:
• art. 326 alin. (1) pentru neplătitori de TVA, sau cei care au cod de TVA conform art 317, fac o
plată efectivă pe baza decontului special de TVA (cod 301);
• art. 326 alin. (2) pentru plătitori de TVA cf art 316 – prevede că TVA se înscrie în decontul de
TVA atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă, deci se aplică mecanisul supranumit
taxare inversă, care nu presupune o plată efectivă a TVA. În cazul persoanelor care au drept
de deducere integral pentru achiziția intracomunitară de bunuri, nu există influențe pe cash-
flow, plata fiind doar o consemnare a TVA în decontul de TVA. Dar, în cazul persoanelor care
nu au drept de deducere integrală pentru achiziția intracomunitară de bunuri ( a se vedea art
297 C fiscal), taxarea inversă nu presupune o scutire de TVA. Deși în cazul lor TVA se înscrie în
decont ca taxă dedusă și ca taxă colectată, la rd. Sub-total taxă dedusă din decontul de TVA se
va înscrie numai partea din TVA deductibilă care poate fi dedusă. Ori, dacă o parte sau toată
taxa nu poate fi deducă, înseamnă că se ajunge la plata TVA prin decont, deoarece taxa
colectată se adunăla totalul taxei de plată.
• Ex. Un institut de cercetare care are cod de TVA conform art 316, desfășurând și operațiuni
supuse TVA către terți, achiziționează intracomunitar un aparat necesar operațiunilor care nu
sunt în sfera TVA și nu îi dau drept de deducere potrivit prevederilor art 297 alin.(4) din C.
Fiscal. Deși va consemna TVA atât ca taxă deductibilă cât și ca taxă colectată, nu va deduce
taxa aferentă acestui aparat, prin urmare la rd. Sub-totaal taxă dedusă nu va înscrie nimic,
ajungând astfel în situația să plătească prin decontul de TVA taxa aferentă acestei achiziții
intracomunitare de bunuri.
• Achiziția intracomunitară de bunuri se va înscrie în decontul de TVA (ori
cel special ori în decontul obișnuit) la data la care intervine exigibilitatea
achiziției intracomunitare de bunuri potrivit art. 284 din C.fiscal, respectiv
la data la care furnizorul emite o factură, sau pe data de 15 a lunii
următoare faptului generator, în cazul în care furnizorul nu a emis o
factură.
• De regulă în acest ultim caz, beneficiarul este obligat să emită o
autofactură pe data de 15 a lunii următoare, determinând baza impozabilă
la cursul de schimb valabil pe data de 15 și va declara achiziția
intracomunitară de bunuri în luna în care a fost emisă autofactura.
• Ulterior, dacă se primește factura de la furnizor și are o dată anterioară
celei de 15 a lunii următoare, beneficiarul din România are obligația să
regularizeze și în decont și în declarația recapitulativă achiziția
intracomunitară, pentru a fi declarată la data emiterii facturii de către
furnizor și la cursul de schimb din data respectivă.
4)Importul de bunuri
• Importul de bunuri este achiziția unui bun care este transportat din afara UE și
care este pus în liberă circulație în RO.
• Dacă o persoană impozabilă din RO face un import pe teritoriul altui stat membru,
va trebui să urmeze regulile din respectivul stat membru, în RO nu are loc un
import.
• În funcție de locul unde are loc importul, distingem mai multe situații, cum ar fi de
exemplu următoarele:
• 1. bunurile sunt importate pe teritoriul unui alt stat membru și ulterior sunt
transportate din SM de import în România de persoana din România care le-a
importat. În acest caz importul este impozabil în statul membru de import, dar este
scutit de TVA în statul membru de import ( art. 143(1) lit.d) din Directiva
2006/112/CE). În mod normal, conform directivei de TVA , persoana impozabilă din
România ar avea obligația să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru
de import pentru că va trebui să emită o autofactură și să declare livrarea
intracomunitară asimilată a acestor bunuri în statul membru din care bunurile au
fost importate și apoi sunt transportate în România, iar în România va declara o
achiziție intracomunitară de bunuri. Există SM care aplică măsuri de simplificare și
nu este necesară înregistrarea în scopuri de TVA pentru transfer, fiind declarat și
importul și LIC asimilată de un comisionar vamal ca reprezentant global, sub
numărul său de TVA. De observat că în această construcție operațiunea nu este
detaxată, directiva prevede o măsură de simplificare prin care importul este scutit,
dar va fi impozabilă achiziția intracomunitară de bunuri;

4)Importul de bunuri
• 2. bunurile importate pe teritoriul altui stat membru de o

persoană impozabilă din România și ulterior sunt livrate pe
teritoriul SM de import, caz în care importul nu este scutit de
TVA, va trebui să urmeze regulile din SM de import referitoare la
înregistrare și la plata TVA în vamă (sunt SM în care se aplică
taxare inversă la import, de exemplu Olanda).
• 3. bunurile sunt importate în RO și sunt livrate IC
4) Importul de bunuri
• Dacă o persoană impozabilă nestabilită în RO face un import pe teritoriul RO,
va trebui să se înregistreze în scopuri de TVA dacă livrează intracomunitar
bunurile în alt stat membru sau le transferă în propriul SM. Importul este
scutit, dar RO nu aplică măsuri de simplificare în aceste situații, persoana
impozabilă trebuie să se înregistreze pentru a declara LIC.
• Dacă bunurile sunt livrate pe teritoriul RO către altă persoană impozabilă, au

loc practic două operațiuni:
– Importul pentru care importatorul nestabilit în RO ( dacă declară bunurile în vamă pe
numele său) va plăti TVA la organele vamale ( poate solicita rambursarea TVA plătită în
RO cf. art 302 din Codul fiscal ca nerezident);
– O livrare locală ulterioară importului, pentru care nu mai este necesară înregistrarea în
scopuri de TVA în RO a persoanei impozabile stabilite în afara RO, deoarece persoana
care va plăti TVA în RO va fi beneficiarul prevăzut la art 307 alin.(6).
• Opțional persoana impozabilă stabilită în afara RO se poate înregistra în RO
pentru operațiunile menționate anterior (import urmat de livrarea în RO).
• Dacă bunurile se declară în vamă de către persoana din RO care este
destinatarul bunurilor, aceasta va declara importul bunurilor, va apărea pe
DVI ca importator, în timp ce livrarea efectuată de persoana nestabilită în RO
nu mai este impozabilă în RO, fiind anterioară importului.

• Faptul generator și exigibilitatea taxei pentru import intervine la data la care
intervin aceste evenimente pentru drepturile vamale de import ( taxe vamale,
taxe agricole, alte taxe europene similare).
Scutirile de TVA pentru importuri sunt prevăzute la art. 293 din Codul fiscal, cele
mai importante fiind:
• -scutirea pentru importuri de bunuri a căror livrare în RO este scutită de TVA;
• -scutirea pentru importul urmat de o livrare intracomunitară scutită de TVA;
• - scutirile prevăzute în Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 105/2016
pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea
adăugată şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri,
prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) şi art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, precum şi a Procedurii privind autorizarea unor organisme
pentru a importa bunuri în regim de scutire;
• -scutirile pentru importul de bunuri în regim diplomatic, efectuate de organisme
internaționale recunoscute în RO, efectuate de instituțiile europene, de forțe NATO;
• -scutirile pentru importul de gaz, energie electrică, agent termic sau frigorific, prin rețele
sau conducte;
• - o scutire specifică perfecționării pasive, respectiv este scutit de TVA reimportul
bunurilor care au fost transportate în afara UE pentru prelucrare, reparare, transformare,
adaptare, alte lucări asemenea, scutirea fiind limitată la valoarea bunurilor la momentul
exportului temporar. Normele completează aceste prevederi, fiind menționat că serviciile
și toate bunurile incorporate în bunurile reimportate, care sunt accesorii serviciilor, nu
intră în baza de impozitare a reimportului , ci se aplică prevederile art. 278 alin.(2),
respectiv beneficiarul din RO va datora TVA pentru serviciul prestart, petru care aplică
taxare inversă, în cazul în care este înregistrat conform art 316 din C.fiscal, sau va plăti
efectiv TVA pe baza decontului special dacă este înregistrat conform art 317 din C.fiscal.
Dacă reimportul este realizat de persoane care nu au cod de TVA, acestea vor plăti TVA în
vamă pentru aceste servicii, inclusiv bunurile încorporate.
• -importurile de aur realizate de BNR sunt de asemenea scutite de TVA.
• Dacă nu se aplică o scutire pentru import, taxa pe valoarea adăugată trebuie plătită la
organele vamale de către importator.

• Persoana obligată la plata TVA pentru import este importatorul, acesta fiind definit
în normele de aplicare ale art. 309 din C.fiscal:
• -cumpărătorul, sau în absența acestuia propietarul bunurilor, furnizorul sau un
furnizor anterior pot opta pentru calitatea de importator.
• Exemplu: firma A din Franța cumpără bunuri din China pe care le vinde lui B din
România, care este o persoană înregistrată conform art 316 din C.fiscal. Bunurile
sunt puse în liberă circulație în România. Poate opta pentru calitatea de
importator B, care este cumpărătorul bunurilor, care va întocmi declarația vamală
de import pe numele său, va plăti TVA la organele vamale și va deduce această
taxa potrivit legii, în timp ce factura emisă de A din FR către B din RO, fiind
anterioară importului, nu este impozabilă în RO.
• Dacă importul va fi declarat în vamă de către A din FR, acesta va plăti TVA în vamă, având
două opțiuni:
– nu se va înregistra în scopuri de TVA în RO, caz în care livrarea bunurilor către B va fi
facturată fără TVA, B fiind obligat la plata TVA conform art 307 alin.(6) din C.fiscal,
respectiv taxare inversă ( fără să fie o achiziție intracomunitară de bunuri, este doar o
livrare locală realiztă de un furnizor nestabilit și neînregistrat în scopuri de TVA în RO). A
va solicita rambursarea TVA pltite în vamă conform art 302 din C fiscal;
– A se va înregistra opțional în RO în scopuri de TVA, va deduce potrivit legii taxa plătită în
vamă, dar va fi obligat să factureze cu TVA livrarea ulterioară importului către B.
• -în cazul livrărilor cu instalarea realizată de furnizor, pot opta pentru calitatea de importator
ori furnizorul care va realiza livrarea cu instalare, ori cumpărătorul;
• -persoanele care sunt proprietari a bunurilor care sunt importate în vederea închirierii sau a
unor operațiuni de leasing sunt importatori din perspectiva TVA;
• Întrucât legislația fiscală privind TVA nu se suprapune cu legislația vamală în ce privește
persoana care prezintă bunurile în vamă și face plata TVA pentru import, există situații în
care TVA este plătită de persoane care nu au calitatea de importator din perspectiva TVA. În
acest caz, normele de la pct. 82 stabilesc că taxa nu poate fi dedusă de către persoana care a
realizat importul decât în situația în care va aplica structura de comisionar, respectiv va emite
factură cu TVA către proprietarul bunurilor. Această factură este emisă numai în scopuri de
TVA, nefiind translativă de proprietate.
Schimbul de bunuri sau servicii
• Noțiunea de operațiune cu plată implică inclusiv situațiile
în care are loc un barter, repectiv o livrare/prestare este
plătită cu o altă livrarea/prestare.
• Ex. O persoană impozabilă livreză utilaje unei alte
persoane impozabile. În schimbul acestor utilaje
primește, conform înțelegerii servicii de montaj a unor
piese pentru utilajele respective. Cele două persoane
impozabile își evaluează fiecare în parte
livrarea/prestarea realizată, factura se emite la fel ca și
pentru orice altă operațiune ( cu bază și TVA). În mod
normal, dacă părțile nu doresc să aibă loc și decontări
efective, vor emite facturi de valori egale. Nu este însă
exclus ca în cazul unor astfel de tranzacții să aibă loc și
decontarea unor diferențe neacoperite de barter.

Academia TVA Modul 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia TVA Modul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TVA de la A la Z

Sau TVA pe înțelesul tuturor

Autor - Mariana Vizoli 1

Autor - Mariana Vizoli 2

Autor - Mariana Vizoli 3

Nu se datoreaza TVA LOCUL

TVA datorata de client

Autor - Mariana Vizoli 5

Operațiuni impozabile – art 268

-să constituie o livrare/prestare cu plată, sau asimilată acestora,

-locul livrării/prestării să fie considerat a fi în RO conf. art 275,

-livrarea/prestarea să fie realizate în cadrul unei activități economice,

Autor - Mariana Vizoli 6

Autor - Mariana Vizoli 7

Autor - Mariana Vizoli 8

Autor - Mariana Vizoli 9

Operațiuni impozabile –Art 268

Autor - Mariana Vizoli 10

Operațiuni impozabile – art 268

Autor - Mariana Vizoli 12

• Nu reprezintă achiziții intracomunitare impozabile în RO (art

Autor - Mariana Vizoli 13

• Aplicații practice achiziții

Autor - Mariana Vizoli 14

Autor - Mariana Vizoli 15

2) Mijloc de transport Cazul 1) Cazul 1)

1.1 Livrarea din alt SM este realizată 1.1.În RO:

Autor - Mariana Vizoli 16

Activitatea economică și persoana impozabilă

Autor - Mariana Vizoli 18

• La capitolul definitii art 266 alin.(1) pct. 21-24, se prevede că persoana

Autor - Mariana Vizoli 19

Persoana impozabilă – art 269

Autor - Mariana Vizoli 20

Autor - Mariana Vizoli 22

Autor - Mariana Vizoli 23

Autor - Mariana Vizoli 24

Autor - Mariana Vizoli 25

1)LIVRAREA DE BUNURI – art. 270

Autor - Mariana Vizoli 26

Autor - Mariana Vizoli 27

Operațiuni asimilate livrării cu plată -Livrarea către sine

Livrarea către sine, reprezinta in principiu o ajustare a TVA , efectul fiind

Autor - Mariana Vizoli 28

• b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau

Autor - Mariana Vizoli 29

Operațiuni asimilate livrării cu plată -Livrarea către sine

• Art. 270 alin. (5) - Orice distribuire de bunuri din activele

Autor - Mariana Vizoli 30

Baza de impozitare (art. 286(1) lit.c) pentru

Autor - Mariana Vizoli 31

Autofactura pentru livrări către sine

Autor - Mariana Vizoli 32

• Situatii în care nu se procedeaza la livrarea către sine,

Autor - Mariana Vizoli 33

Operațiuni care nu sunt asimilate unei livrări de

Autor - Mariana Vizoli 34

Operațiuni care nu sunt asimilate unei

Autor - Mariana Vizoli 36

Decizia CJUE C-132/16

Autor - Mariana Vizoli 38

Operațiuni care nu sunt asimilate unei livrări de bunuri

Autor - Mariana Vizoli 41

Autor - Mariana Vizoli 42