OMAGIUL OAMENILOR DE ŞTIINŢA
Nicolae Titulescu, a militat pentru suve­
Reprezentativă expresie
a vocaţiei de pace
a poporului nostru
Prof. ir. ION M. POPESCU
acea — acea stare de lucruri în
P care nu există conflict arm at — a
preocupat din cele mai vechi
timpuri pe gînditorii de seam ă ai
lumii. Toate proiectele elaborate — pri­
vitoare la o pace veşnică — au izvorît
din faptul că distrugerile provocate de
r ă z b o a ie au a p ă s a t în to td e a u n a ,
ap ro ap e în exclusivitate, asupra pături­
lor largi ale populaţiei, care au furnizat
m asa soldaţilor şi au su portat c ea mai
m are parte a cheltuielilor militare.
Cel mal mare autor de com edie al
Greciei antice, Aristofan, reflectînd in­
teresele ţărănimii din Attica, năpăstuită
în vrem ea războiului peloponeziac, a
com bătut orientarea războinică a politi­
cii ateniene, dictată d e interesele negu­
ţătorilor şi ale proprietarilor de ateliere.
Astfel el evidenţiază că războiul este
contrar naturii lucrurilor, d eo arece „în
război fiii mor înaintea părinţilor". De
asem enea, istoricul grec Plutarh ple­
dează pentru elim inarea războaielor din
viaţa omenirii. Mai tîrziu, Erasm din
Rotterdam, R ousseau, Kant ş.a. contri­
buie la elaborarea proiectelor privitoare
la o pace veşnică.
In urma studiilor asu p ra dezvoltării
econom ico-sociale s-a ajuns la o cu­
noaştere mai exactă a legilor care g u ­
vernează societatea um ana şi proiectele
privitoare la o pace veşnică au răm as
de domeniul utopiei. Astfel, cu n o aşte­
rea legilor dezvoltării sociale a condus
la abordarea unei concepţii consecvent
ştiinţifice despre căile realizării păcii
mondiale.
— —
Clasicii marxismului, Marx şi Engels,
considerau lupta pentru p ace ca o
parte din lupta generală pentru elibera­
rea celor asupriţi. Este ştiut c ă cea ch e­
m ată să aplice ideologia m arxistă, clasa
m uncitoare, s-a situat în fruntea luptei
împotriva pregătirii şi dezlănţuirii celor
d o u ă războaie mondiale.
După cel de-al doilea război mondial,
începînd cu anul 1947, între sistem ul
mondial capitalist şi sistem ul mondial
socialist se stabileşte starea pentru ur­
m ătoarele decenii: războiul rece. în
această perioadă, d e o parte şi de alta,
se fac eforturi supraom eneşti pentru
înarm are cu bom ba atom ică, bom ba cu
hidrogen, bom ba cu neutroni etc. Se
pune problem a unui război bacteriolo­
gic sau geofizic. Şi astfel, în ultimul
timp, cheltuielile pentru înarm are au
ajuns la incredibila sum ă d e 1 000 mi­
liarde de dolari pe an.
Paralel cu această activitate, forţele
progresiste din întreaga lume şi-au in­
tensificat lupta pentru pace, scoţînd în
evidenţă primejdia pe care o reprezintă
pentru toate popoarele un nou război
mondial datorită agravării caracterului
său distrugător. Astfel, în prezent, mai
toate fiinţele raţionale au convingerea
că asigurarea păcii este condiţionată de
stăvilirea cursei înarmărilor, d e stinge­
rea conflictelor locale, de înlăturarea
fanatismului şi terorismului.
D u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l,
România, prin cel mai de seam ă repre­
zen ta n t al său la Liga naţiunilor,
ranitatea şi egalitatea tuturor statelor în
relaţiile internaţionale, pentru secu rita­
tea colectivă şi prevenirea agresiunii.
C o n ferin ţa d e m a re ră s u n e t a lui
Nicolae Titulescu „Dinamica păcii", în
care se arăta că se poate realiza un
progres continuu în viaţa internaţională
pe etape, de la naţional, prin regional,
la universal, se dovedeşte valabilă şi în
zilele noastre.
După cel de-al doilea război mohdial,
ţara n o a stră , c re d in c io a să tradiţiilor
sale, prin reprezentanţii ei, prom ovează
o politică a celor mai largi acţiuni de
solidaritate în lupta pentru preîntîm pi-
narea războiului, pentru afirm area prin­
cipiilor noi d e relaţii între state, pentru
dezarm are şi pace, co laborare şi pro­
gres.
De p e s te d o u ă d e c e n ii, su b
c o n d u c e r e a tovarăşului NICOLAE
CEAUŞESCU, România acţionează în
relaţiile internaţionale pornind d e la vi­
ziunea dialectică asupra lumii, potrivit
căreia p acea şi securitatea, toate marile
problem e ce confruntă um anitatea sînt
indivizibile. Astfel, în co ncepţia preşe­
dintelui României socialiste, noul mod
d e gîndire politică trebuie să plece de
la faptul că arm ele nucleare nu pot asi-
u ra p a c e a . Tovarăşul NICOLAE
EAUŞESCU arăta că: „Existenţa ar­
melor nucleare, a altor arm e d e distru­
gere în m asă p une cu tărie n ecesitatea
unei abordări noi a problem elor răz­
boiului şi păcii. De altfel, ne aflăm
într-o asem en ea situaţie, cînd un nou
război mondial — în c a re s-ar folosi
inevitabil arm ele nucleare — e ste de
n econceput, pentru că el ar însem na
distrugerea întregii omeniri, a înseşi
condiţiilor existenţei vieţii pe pămînt".
Aşadar, principalul obiectiv al om eni­
rii trebuie să îl constituie dezarm area,
care să polarizeze toate forţele progre­
siste, dem ocratice, realiste, toate po­
poarele în lupta pentru o lum e mai
dreaptă şi mai bună.
Anul 1987, d upă 40 d e ani d e la de­
clanşarea războiului rece, este anul în
care s-au ivit prim ele raze de soare prin
sem narea de către M. G orbaclov şi R.
Reagan a tratatului de distrugere a ra­
chetelor nucleare cu rază m edie şi mică
acţiune. Este un început bun şi sîntem
încrezători că viitorul va confirm a ceea
ce a afirmat încă acum cîţiva ani co n ­
ducătorul partidului şi statului nostru,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU:
„Avem convingerea că, acţionând unite,
forţele progresiste, realiste din Europa
şi din întreaga lume, toate popoarele
lumii pot şi vor determ ina, o schim bare'
a raportului de forţe în favoarea păcii şi
colaborării, pot asigura triumful raţiunii,
apărarea vieţii pe planeta noastră".
Această vocaţie de pace a poporului
nostru este în mod strălucit confirm ată
şi d e hotărîrile C ongresului al Xlll-lea
al Partidului Com unist Român şi ale
Conferinţei N aţionale a partidului din
decem brie 1987, fiind indisolubil legată
de personalitatea secretarului general
al p a r tid u lu i, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, căruia oamenii de ştiinţă
şi din mvăţămînt îi aduc, cu ocazia săr­
bătoririi zilei de n aştere şi a îndelunga­
tei activităţi revoluţionare, un fierbinte
şi vibrant om agiu. ■
,
1/1988