EDUCAȚIE

PENTRU SĂNĂTATE

Kit facilitare
Modul V - Modul destinat educației ecologice
 ALEGERI SĂNĂTOASE

2
Salvați Copiii își dorește să ajute cât mai mulți copii să se întoarcă la reperele
unei vieți sănătoase, care să le permită să se dezvolte echilibrat și armonios. În
acest sens, a fost elaborat un program modular de informare dedicat elevilor care
abordează următoarele teme esențiale pentru protecția și dezvoltarea copilului:
nutriție și exercițiu fizic, sănătate emoțională și combaterea fenomenului de
bullying, educație sexuală, consumul de substanțe periculoase, educația ecologică
și protecția mediului.
Acest material conține și promovează ceea ce considerăm a fi util, relevant și
oportun pentru cei care doresc să se implice în promovarea educației pentru
sănătate în România, oferind suportul necesar în vederea realizării unei legături
corecte și interactive cu copiii. Conține exemple de activități și oferă resurse cu
diverse materiale importante în domeniul educației pentru sănătate în vederea
creării unei experiențe de învățare concrete și directe pentru toți cei implicați în
acest proces prin intermediul educației non-formale.
Fiind rezultatul experienței acumulate în derularea de sesiuni interactive de
informare de la egal la egal, coordonate în general de tineri voluntari, cât și a
expertizei specialiștilor din domeniul sănătății fizice și emoționale, considerăm
materialul practic și clar, oferind suportul necesar în promovarea educației pentru
sănătate. Așa cum a fost conceput, materialul poate fi folosit atât în mediul
formal, cât și în contexte informale sau nonformale de învățare, având activități
adaptate pe categorii de vârstă, de la grădiniță până la liceu.
De aceea, încurajăm cadrele didactice și reprezentanții instituțiilor care lucrează
direct cu copiii să le introducă în cadrul initiațivelor proprii sau să solicite sprijinul
Salvați Copiii în derularea de sesiuni interactive de la egal la egal, cu sprijinul
tinerilor voluntari.

Acest material a fost tipărit cu sprijinul financiar Kaufland România,

în cadrul proiectului „Alegeri sănătoase”.

3
 ALEGERI SĂNĂTOASE

4
I. INTRODUCERE
Salvați Copiii România Salvați Copiii România este o organizație nonguver-
namentală de utilitate publică, non-profit, membru al
Save the Children International, a cărei misiune este
de a garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii.
De 30 de ani, Salvați Copiii România promovează drepturile copilului, în
acord cu prevederile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile
Copilului, peste 2.200.000 de copii fiind incluși în acest timp în programe
educative, de protecție și asistență medico-socială, de stimulare a participării
lor în acțiuni de promovare și recunoaștere a drepturilor lor.

JUSTIFICARE/ Educația a fost dintotdeauna unul dintre elementele principale ale menținerii
RAȚIONAMENT unei culturi și ale dezvoltării sociale. Mai mult decât în toate perioadele
precedente, în prezent, educația este considerată unul dintre pilonii esențiali
ai edificării unei societăți dezvoltate bazate pe cunoaștere. Deși formele și
modalitățile de cunoaștere s-au diversificat foarte mult, educația rămâne una
dintre căile esențiale.

Încă din anul 1980, UNESCO a formulat și promovat conceptul de proble-

matică a lumii contemporane, luând în considerare schimbările rapide la care
este supusă societatea și problemele emergente care afectează existența și
evoluția umanității. Dintre acestea pot fi amintite: menținerea păcii, sănăta-
tea populației, demografia, sărăcia, rasismul, războaiele, migrația necontro-
lată ș.a.m.d., însă prima și cea mai stringentă problemă este cea referitoare
la mediul înconjurător. Comportamentul nechibzuit al oamenilor, lipsa de
responsabilitate și grijă față de generațiile viitoare, au dus la accentuarea
fenomenelor precum poluarea, efectul de seră, încălzirea globală, defrișările
masive, inundații, incendii de vegetație, etc., toate având repercusiuni grave
asupra planetei.

Cele enunțate anterior afectează toate popoarele și indiferent în ce colț al

lumii s-ar manifesta, vom observa efecte negative la nivel global, într-un timp
scurt sau mai îndelungat. De aceea este de datoria tuturor să contribuie la
soluționarea acestor probleme comune. Singura modalitate de a le combate
este prin promovarea valorilor inter- și intrapersonale care pot da un nou
suflu întregului demers în direcția educării generațiilor viitoare.

5
 ALEGERI SĂNĂTOASE

CONTEXT În contextul integrării noilor educații în formarea unei viziuni prospective, a

unor concepții despre societatea contemporană și viitoare care să permită
o dezvoltare holistică a fiecărui individ, Salvați Copiii desfășoară programul de
Educație ecologică, adresat elevilor din ciclurile de învățământ preuniversitar.

a) Educația ecologică în perioada preșcolarității

Vârsta preșcolarității este cea mai potrivită pentru a începe educația ecologi-
că în rândul copiilor. Este perioada în care ei încep să își însușească noțiunile
fundamentale de a trăi împreună cu ceilalți, de a manifesta grijă și preocupa-
re față de mediu și față de semeni, nu numai față de sine. Este momentul când
copiii învață cel mai rapid diverse comportamente, iar adulții din viața lor, fie
că este vorba despre membrii familiei sau educatori și profesori, reprezintă
modele de urmat. De aceea, atitudinea noastră față de ecologie și mediu este
extrem de importantă și îi poate influența major pe cei mici.
Copiii vin cu un bagaj informațional extraordinar și cu o curiozitate care
trebuie hrănită, astfel că părinții și educatorii le pot propune activități din
sfera ecologiei încă de la cele mai fragede vârste. Noțiuni precum deșeuri
(denumite „gunoi” de cele mai multe ori), colectarea selectivă, reciclarea, risipa
alimentară și schimbările climatice pot fi explicate și exemplificate copiilor,
utilizând un limbaj adecvat lor. Dar cum le vorbim copiilor noștri despre noțiuni
abstracte când ei se află la vârsta concretului? Cum le explicăm ce înseamnă
consum responsabil sau încălzirea globală? Simplu, prin observarea directă a
mediului înconjurător, a modificărilor ce apar în natură, a acțiunilor oamenilor
sau prin utilizarea unor animații realizate de diverse organizații, prin care se
explică fenomene globale ce nu pot fi observate direct.
Este important să se poarte discuții cu copiii încă de la această vârstă, pentru
ca preșcolarii să însușească și să interiorizeze informațiile și comportamen-
tele dezirabile, acestea să facă parte din „normalul” lor, să fie o integrare
organică pentru ca mai târziu să devină obișnuință și automatism.

b) Ciclul primar (clasele P-IV)

Ciclul primar reprezintă perioada de formare și dezvoltare a achizițiilor
fundamentale, de asimilare a elementelor de bază necesare studiului, adică
scrisul și cititul în clasele pregătitoare, I și a II-a, apoi pe cele necesare
continuării studiului, în clasele a III-a și a IV-a. Se acordă în această perioadă
atenție achizițiilor lingvistice, dezvoltării unei gândiri structurate, familiariză-
rii cu o abordare integrată a domeniilor cunoașterii, încurajarea talentului și
asimilarea unui set de valori printre care și formarea unei atitudini responsa-
bile față de mediul înconjurător.
Acum este momentul în care copiii sunt capabili să înțeleagă și să interiori-
zeze sentimente precum respectul, empatia și grija față de cei din jur și față
de natură. Acum sunt capabili să descifreze relații de cauzalitate între diverse
acțiuni și fenomene naturale sau antropice. Acum este momentul în care
spiritul civic și atitudinea proactivă pot crea cetățeni implicați în problemele
de mediu, cetățeni care să aducă o schimbare în societate, care să spună
„Este și treaba mea!” atunci când sunt aduse în discuție subiecte precum
reciclare, risipă alimentară, încălzire globală sau schimbări climatice.

c) Ciclul gimnazial
Clasele V-VIII reunesc două cicluri curriculare: ciclul de dezvoltare a achizițiilor
necesare continuării studiului (clasele a V-a și a VI-a) în care se pune accent
pe dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a unei gândiri structurate, familiarizarea
cu o abordare integrată a domeniilor cunoașterii, încurajarea talentului
și asimilarea unui set de valori printre care și formarea unei atitudini

6
responsabile față de mediul înconjurător și ciclul de observare și orientare
(clasele a VII-a și a VIII-a), în care se vizează descoperirea de către elev
a propriilor aptitudini, aspirații și valori, construirea unei imagini de sine
pozitive, dezvoltarea gândirii autonome și a responsabilității față de procesul
de integrare socială.
Mai mult ca oricând, acum este momentul în care elevii sunt capabili să
descifreze relații de cauzalitate între diverse acțiuni și fenomene naturale sau
antropice. Acum este momentul în care spiritul civic și atitudinea proactivă
pot crea cetățeni implicați în problemele de mediu, cetățeni care să aducă
o schimbare în societate, care să spună „Prezent!” sau „Cum pot să ajut?”
atunci când sunt aduse în discuție subiecte legate de educație ecologică.

d) Ciclul liceal
Clasele IX-XII/XIII reunesc două cicluri curriculare: ciclul de aprofundare
(clasele a IX-a și a X-a) ce are ca scop punerea în valoare a achizițiilor
specifice studiului în profilul sau specializarea aleasă, alături de competențele
oferite de studiul celorlalte discipline școlare. Sunt vizate în mod special
competențele cognitive ce permit crearea unor relații între domeniile
cunoașterii, competențele socioculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive
față de sine și față de ceilalți, activarea imaginației și a creativității care pot fi
premisele unei vieți de calitate.
Al doilea ciclu este cel de specializare, corespunzător claselor a XI-a, a XII-a
și a XIII-a. Scopul major este cel de a pregăti indivizii pentru următoarea
treaptă de învățământ, cel universitar, sau pentru inserția cu succes pe piața
muncii. Se pune accent pe înțelegerea dinamicii sociale, pe formarea unei
imagini pozitive de sine, în contextul necesității luării unor decizii adecvate pe
plan personal și profesional.
Adolescentul este capabil să înțeleagă și să conștientizeze problemele de
mediu, conceptele de dezvoltare durabilă, sustenabilă, măsurile care pot fi
adoptate de autorități și ceea ce pot face ei ca și indivizi pentru o viață de
calitate într-un mediu curat.

7
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Scopul și obiectivele Scopul programului este de a sprijini dezvoltarea unei culturi școlare de
modulului de promovare a educației ecologice, prin transpunerea valorilor precum respect,
grijă și protecție față de mediul înconjurător în conținuturi, competențe și
educație ecologică
activități specifice, destinate copiilor din toate ciclurile școlare, implementate
de voluntari, educatori de la egal la egal sau de cadre didactice.
Ca obiective, programul de Educație ecologică și-a propus ca la finalul
parcurgerii lecțiilor din ghid, copiii să fie capabili:
O1: să enumere tipurile de deșeuri reciclabile și nereciclabile;
O2: să descopere ce este colectarea selectivă și cum se realizează;
O3: să explice ce este reciclarea deșeurilor și importanța acestui
proces pentru mediul înconjurător;
O4: să înțeleagă ce este risipa alimentară și ce măsuri se pot lua pentru
a limita sau evita acest fenomen;
O5: să recunoască caracteristicile unui consumator responsabil față de
mediu și față de societate;
O6: să indice ce sunt schimbările climatice și ce comportamente
responsabile față de mediul înconjurător pot adopta oamenii;
O7: să înțeleagă cum funcționează economia circulară (numai pentru
ciclul liceal).

Colaborarea cu în baza unui Protocol de colaborare încheiat, Ministerul Educației susține

ministerul educației programul Educație ecologică al Organizației Salvați Copiii și crează un
naționale cadru favorabil desfășurării lui în instituțiile de învățământ.

Corelarea modulului Modulul de Educație ecologică propune activități de învățare care au fost
de educație ecologică elaborate în conformitate cu disciplina opțională „Educație ecologică și de
cu opționalul de protecție a mediului” și cuprinde conținuturile recomandate fiecărui ciclu
de învățământ, adaptate în raport cu planul de implementare a proiectului
educație ecologică și de organizației Salvați Copiii.
protecție a mediului
Stabilirea obiectivelor pe fiecare nivel de dezvoltare ia în considerare capa-
citatea elevului de înțelegere a conceptelor și nevoile reale pe care acesta
le are pe parcursul dezvoltării. Modulul de educație ecologică abordează
treptat cunoștințele necesare pentru o dezvoltare armonioasă și o mai bună
înțelegere a problemelor de mediu. Mai mult decât urmărirea obiectivelor de
învățare operaționalizate ale opționalului „Educație ecologică și de protecție
a mediului” al Ministerului Educației, modulul se concretizeză prin selectarea
unor obiective ce au la bază conținuturi noi, precum cele legate de risipa
alimentară și ce măsuri se pot lua pentru a limita sau evita acest fenomen, ce
este un consumator responsabil față de mediu și față de societate, schimbă-
rile climatice și ce comportamente responsabile față de mediul înconjurător
pot adopta oamenii și economia circulară (aceasta din urmă find proiectată
numai pentru ciclul liceal).

8
II. CE ESTE ȘI DE CE ESTE
IMPORTANTĂ EDUCAȚIA
ECOLOGICĂ
În anul 2001, la Conferința Internațională a UNESCO, a fost formulat
conceptul „a învăța să trăim împreună”. Tot atunci au fost enunțate scopurile
educației secolului XXI:
⁃ a învăța să înveți – a avea abilitatea să acumulezi cunoștințe,
deprinderi, priceperi, valori și atitudini pe parcursul întregii vieți;
⁃ a învăța să faci – se referă la abilitățile profesionale necesare
pe piața forței de muncă și la competențele ce ajută fiecare
individ să se adapteze lumii într-o continuă schimbare;
⁃ a învăța să fii – proces de creștere personală fundamentat
pe valori morale și sociale, asumare, responsabilitate etc.
⁃ a învăța să trăiești cu alții – dovadă de respect,
toleranță și empatie față de semeni.
S-a enunțat, de asemenea, faptul că cea mai puternică armă este schimbarea
de mentalități, astfel că s-au dezvoltat noile educații, suită de strategii cu
obiective generale clare, care să depășească pragul informaționalului și care
să acționeze în mod real, eficient, mergând mai departe de stadiul teoriilor
și conceptelor. În mod tradițional, au fost enunțate mai multe tipuri/domenii
ale educației: educația intelectuală, morală, estetică, tehnologică, filozofică,
educația religioasă și așa mai departe. Spre deosebire de acestea, noile
educații transcend acest nivel și se concretizează în demersuri de conștienti-
zare a importanței intervenției educaționale pentru soluționarea problemelor
societății contemporane. În fruntea listei stă educația relativă la mediu sau
educația ecologică, urmată de educația pentru schimbare și dezvoltare,
educația pentru tehnologie și progres, educația față de mass-media, educația
în materie de populație sau demografică, educația pentru pace și cooperare,
educația pentru democrație și educația sanitară modernă.
Educația relativă la mediu sau educația ecologică are ca principală preocupare
formarea conștiinței ecologice, a grijii față de mediul înconjurător, a preocu-
pării pentru conservarea planetei și a bogățiilor acesteia, care ar trebui să
se manifeste în fiecare individ, indiferent de zona de pe glob din care provine.
Un mediu natural sănătos este premisa dezvoltării societății în ansamblu și
un deziderat spre care se tinde, prin educație, încă din primii ani de viață ai
copilului, când se începe inocularea valorilor în sânul familiei, urmând educa-
ția primită în cadru instituțional, în grădiniță, școală, liceu etc.

9
 ALEGERI SĂNĂTOASE

III. EDUCAȚIE ECOLOGICĂ

Metode și tehnici de lucru
destinate facilitatorilor
În cele ce urmează vor fi detaliate metodele și tehnicile utilizate în cadrul
lecțiilor din prezentul ghid.
Metodele de învățământ („odos” = cale, „metha” = spre) reprezintă căile
folosite de către profesori și facilitatori în predare, învățare și evaluare cu
scopul de a-i ajuta pe elevi să descopere un întreg univers al cunoașterii.
Prin aplicarea metodelor se urmărește atingerea unor finalități educaționale
(scop, obiective) și formarea unor competențe pentru viitor.

Metoda: Rolestorming
Descriere: Metoda este considerată un tip de brainstorming de nivel superior. A fost dezvoltată
de Rick Griggs în anii 1980. Participanții preiau diverse roluri/identități și identifică
soluții din punctul de vedere al acelor entități.

Utilizare: − Momente de evocare

− Identificare de soluții
− Sondarea unor opinii, atitudini și valori
− Ca metodă de introducere a unei noi teme de discuție
− Ca metodă de fixare a cunoștințelor și extindere creativă a discuției
− Stimularea creativității

Avantaje: Datorită faptului că participanții preiau alte identități și oferă soluții și idei din
punctul de vedere al acelor entități, se elimină teama de a cădea în ridicol și teama
de eroare. Participanții își pot exprima liber, fără constrângeri, credințele și opiniile.
Implică decizia grupului, stimulează creativitatea și cooperarea, spontaneitatea și
capacitatea de a se transpune în „pielea” altor persoane.

Proces: 1. Se introduce tema și se definește sarcina de lucru.

2. Se formează grupe de lucru (de exemplu, grupa
producătorilor, grupa consumatorilor, autoritățile etc.)
3. Participanții oferă idei, iar acestea sunt notate. Toate.
4. După terminarea listei, se ia fiecare idee în parte și se discută.
5. Grupul decide dacă ideea este potrivită și poate rămâne pe listă.
6. Se anunță lista finală.
7. Se trag concluziile.

De reținut: Se notează toate ideile participanților, în ordinea în care sunt enunțate.

Nu se îngrădește creativitatea și libertatea de exprimare.
Facilitatorul poate participa la selecția ideilor sau îi poate ghida pe participanți fără
să ia decizii.
Ideile care nu sunt potrivite nu se taie. Mai degrabă încercuiți variantele corecte.

10
 Metoda: Metoda „Schimbă perechea” (Share – Pair Circles)
Descriere: Este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor, se
poate aplica la orice vârstă și este adaptabilă oricărui domeniu de cunoaștere.

Utilizare: − Identificarea de soluții, informații, opinii

− Rezolvarea de probleme
− Fixarea cunoștințelor

Avantaje: Este stimulată cooperarea, participarea interactivă la rezolvarea sarcinilor de lucru

enunțate, înlătură monotonia și dezvoltă inteligența interpersonală.

Proces: 1. Colectivul de elevi se împarte în două grupe egale și se formează

două cercuri concentrice, elevii stând față în față, pe perechi.
2. Facilitatorul prezintă tema și explică sarcina de lucru.
3. Elevii discută în perechi și caută soluții pentru provocarea lansată.
Își notează ideile pe un caiet, carnețel sau pe o foaie de hârtie.
După un anumit timp ales de facilitator (1-2 minute), elevii din
cercul exterior se deplasează cu o poziție în sensul acelor de
ceasornic, astfel schimbând perechea. Discuția se reia și mișcarea
se continuă până când se ajunge la partenerii inițiali.
4. La final, clasa se regrupează și se expun ideile emise.
5. Se face o schiță cu concluziile obținute.

De reținut: Metoda „obligă” fiecare elev să participe activ la discuții, se oferă cadrul pentru a
interacționa cu mai mulți colegi și este stimulată inteligența logico-matematică.
Este indicat ca facilitatorul să se asigure că toți elevii au înțeles modul de funcționa-
re al celor două grupe și timpul pentru discuție alocat fiecărei perechi este stabilit
anterior și respectat. Se recomandă utilizarea unui semnal auditiv pentru momentul
schimbării partenerilor care să fie perceput de către participanți în zumzetul
discuțiilor (un fluier, un instrument muzical de jucărie, bătăi din palme).

Fig. 1 – Reprezentarea celor două cercuri concentrice

(metoda „Schimbă perechea”)

11
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Metoda: „Poster voice”. „Comics voice”

Descriere: Metoda Poster Voice sau Comics Voice este inspirată din metoda de educație
nonformală Photo Voice. Dacă în varianta originală participanții la activitate utilizau
fotografii și povești despre fotografiile lor pentru a aduce în atenția celorlalți aspecte și
probleme importante pentru ei, la Poster Voice / Comics Voice elevii vor lăsa posterele
sau benzile desenate să „vorbească” pentru ei.

Utilizare: − Transmiterea unor informații, a unor opinii, atitudini, valori sau

modele sociale prin compoziții grafice (postere, benzi desenate)
− Oferă participanților posibilitatea de a exprima grafic
diverse problematici ce preocupă societatea actuală
− La momentul de evaluare a activității

Avantaje: Dezvoltă creativitatea, spiritul de observație, analiza și sinteza. Oferă cadrul de

exprimare și elevilor introvertiți, care deseori nu doresc să participe la discuții sau să
prezinte oral o temă.

Proces: 1. Facilitatorul prezintă tema și sarcina de lucru.

2. Elevii execută lucrarea dorită, la alegere, între poster și benzi desenate.
3. La final se prezintă produsele activității. Acestea pot fi expuse în diverse
locuri sau se pot publica online, astfel încât să se asigure diseminarea lor.

De reținut: Posterele sau benzile desenate pot fi realizate individual sau în echipă. Este indicat ca
facilitatorul să ofere feedback și pe parcursul execuției lucrărilor, astfel încât să se
respecte tema dată.

Metoda: Tehnica „Fishbone”

Descriere: Tehnica are la bază diagrama cauză-efect sau Ishikawa și pornește de la un concept
sau o temă centrală. A fost concepută de profesorul Kaoru Ishikawa în anii 1960.
Tehnica a fost publicată în anii ’90, în cartea „Introducere în controlul calității”.
Mai este denumită Fishbone pentru că graficul are formă de schelet de pește. Tema
centrală este scrisă pe capul sau pe coloana vertebrală a peștelui. Fiecare os reprezintă
o categorie mare cu concepte de referință, din care radiază alte idei derivate.

Utilizare: − Descoperă cauzele unei probleme

− Descoperă blocajele în anumite procese
− Identifică unde și de ce nu funcționează un proces

Avantaje: Tehica combină avantajele brainstromingului cu cele ale unei hărți mentale și îi „obligă”
pe participanți să ia în considerare toate cauzele unei probleme, nu numai pe cele
evidente.

12
 Proces: 1. Identificarea problemei
2. Stabilirea factorilor care pot face parte din problemă
(de exemplu: producători, transportatori, procesatori,
retaileri, consumatori, autorități etc.)
3. Identificarea cauzelor posibile care determină problema principală
4. Analiza diagramei

De reținut: Este posibil ca elevii să întâmpine dificultăți în identificarea factorilor care fac parte din
problema enunțată, de aceea facilitatorul îi poate sprijini în abordarea problemei din
mai multe puncte de vedere.

Fig. 2 – Grafic Fishbone

Metoda: Arborele problemă

Descriere: Este o metodă complexă de analiză a unui anumit domeniu prin care se expune o
problemă și se încearcă identificarea cauzelor și a efectelor acelei probleme.

Utilizare: − Pentru transmiterea și fixarea unor cunoștințe noi

− Pentru identificarea factorilor cheie în contextul problematicii
enunțate (cauze, efecte, soluții, rezultate)

Avantaje: Metoda dezvoltă gândirea critică, creativitatea și capacitatea de rezolvare de proble-

me.
Reprezentarea grafică este un suport eficient de învățare, mai ales pentru elevii care au
un stil de învățare preponderent vizual.
Stimulează cooperarea.

Proces: 1. Împărțirea clasei în grupuri egale de 4-5 elevi, care

primesc câte o coală de flipchart per echipă.
2. Prezentarea problemei centrale
3. Identificarea aspectelor referitoare la cauzele și efectele problemei.
4. Completarea graficului, a arborelui-problemă cu
cauzele și efectele problemei aduse în discuție
5. Identificarea unei soluții și indicarea unor activități și rezultate
așteptate în urma activităților propuse (pozitivarea arborelui)

De reținut: În general, elevii vor avea nevoie de sprijin la organizarea și selectarea ideilor potrivite
cu tema.

13
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Schimbări
climatice

Încălzirea
globală

EFECTE

Emisii de
Calitate a Sănătate Biodiversitate Producția
gaze cu efect
vieții scăzută afectată în pericol este afectată
de seră

Deșeuri în exces
Poluarea Epuizarea
Risipa Pierderi depozitate la Dezechilibre
aerului, apei resurselor
alimentară alimentare rampele de în ecosisteme
și solului planetei
gunoi

PROBLEMA OAMENII NU SUNT RESPONSABILI FAȚĂ DE MEDIU

Lipsa educației Cumpără mai Preferă să Consum mare

Produc deșeuri
ecologice multe produce cumpere mai de resurse
în exces
decât au nevoie mult și mai ieftin (energie, apă)

Cad pradă Au electrocas-

Nu știu sau promoțiilor de Nu întomesc Nu fac periodic Nu repară, nice de Utilizează
ignoră efectele tipul „2+1“, chiar sau nu respectă un „inventar“ al Nu colectează reutilizează sau generație veche, mijloace de
comportamen- dacă nu au o listă de alimentelor deșeurile recondiționează care consumă- transport
telor noastre nevoie de trei cumpărături existente în selectiv anumite bunuri,ci multă energie nesustenabile
asupra mediului produse identice casă le aruncă direct. sau apă

CAUZE
Fig. 3 - Grafic Arborele problemei

14
REZULTATE

SOLUȚIE OAMENII SUNT RESPONSABILIZAȚI FAȚĂ DE ACȚIUNILE LOR ȘI FAȚĂ DE MEDIU

ACTIVITĂȚI
Fig. 4 - Pozitivarea Arborelui problemă

15
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Metoda Diamantul

Descriere Este o metodă ce face apel la capacitatea de analiză și sinteză a unor teme principale
din domeniul de cunoaștere avut în vedere, din cadrul unor texte literare sau nonlite-
rare. Se concentrează în jurul unui grafic cu casete, în formă de diamant, care vor fi
completate cu informații din cadrul lecției.

Utilizare − Pentru momentele de reactualizare sau de fixare a cunoștințelor

− În lecțiile de recapitulare și evaluare
− Pentru a ilustra într-un mod sintetic conținutul
unui text sau al unei teme de discuție

Avantaje Acoperă un subiect larg într-un timp scurt și îi sprijină pe elevi în demersul lor de
învățare prin analiză și sinteză. Poate fi adaptată oricărui subiect și oricărei situații de
învățare. Stimulează gândirea și cooperarea, dacă este utilizată în activități de echipă.

Proces 1. Facilitatorul desenează graficul la tablă sau îl

prezintă deja desenat pe o coală de flipchart.
2. Sunt citite sarcinile de lucru, iar elevii găsesc răspunsurile corecte.
3. Facilitatorul (sau elevii) completează graficul cu ideile enunțate.
4. La final se analizează graficul obținut.

De reținut Metoda poate fi utilizată atât în activitățile frontale, cu toată clasa, cât și în cele de
echipă sau individuale. Graficul poate fi mai simplu, cu casete mai puține, sau mai
complex, în funcție de vârsta elevilor și de tema discutată.

Fig. 5 – Grafic metoda diamantul

16
Metoda Explozia stelară (Starburst)

Descriere Este o metodă de învățare bazată pe creativitate, ce pornește din interior, de la o temă
propusă, și se dezvoltă către exterior prin intermediul a cinci întrebări, câte una pentru
fiecare colț al stelei.

Utilizare − Pentru descoperirea valențelor unei teme de discuție

− Pentru evidențierea conexiunilor între diverse
concepte și idei ale aceleiași teme

Avantaje Dezvoltă creativitatea, capacitatea de interogare, lucrul în echipă (dacă metoda este
propusă a fi rezolvată pe grupe) și cooperarea.
Se poate aplica la orice conținut și la orice vârstă a elevilor; nu este consumatoare de
resurse materiale sau temporale.

Proces 1. Se organizează colectivul de elevi în funcție de forma de

desfășurare a activității, individual, frontal sau pe grupe.
2. Se propune tema.
3. Se dă startul exploziei de idei cu formularea de întrebări care
încep cu cuvintele „Cine?”, „Unde?”, ”De ce?”, „Când?”, „Ce?”
4. Se notează întrebările
5. La final se citesc întrebările și se evidențiază cele mai bune idei

De reținut Opțional, activitatea poate continua cu oferirea răspunsurilor la întrebări.

CINE?

CE?

UNDE?

CÂND?

DE CE?

Fig. 6 –Grafic Explozia stelară

17
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Metoda Ciorchinele

Descriere Metoda pornește de la un concept sau o temă centrală care este trecută într-un cerc/
oval. De la acest cerc pornesc sateliți care reprezintă categorii mari cu concepte de
referință, din care radiază alte cercuri/ovaluri cu idei derivate.

Utilizare − În etapa de reactualizare sau de fixare a cunoștințelor

− În lecțiile de recapitulare
− Pentru a stabili conexiuni între conceptele și elementele studiate

Avantaje Metoda implică activ gândirea, necesitând realizarea de relații, ierarhii, clasificări și
raționamente.
Se poate utiliza pentru toate disciplinele de învățământ.
Ajută elevii care au un stil de învățare preponderent vizual.

Proces 1. Se organizează colectivul de elevi în funcție de forma de

desfășurare a activității, individual, frontal sau pe grupe.
2. Se oferă tema centrală.
3. Se enumeră conceptele de referință sau
subtemele potrivite și ideile derivate.
4. Se realizează graficul.
5. Se analizează structura obținută și se apreciază calitatea rezultatelor.

De reținut Facilitatorul oferă sprijin elevilor în realizarea rețelei, în special la identificarea concep-
telor de referință sau a subtemelor.
Este o metodă consumatoare de timp și nu se poate monitoriza contribuția fiecărui
elev dacă activitatea se desfășoară pe grupe.

18
Fig. 7 - Grafic metoda „Ciorchinele”

19
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat

Descriere Metoda pornește de la ideea că noile cunoștințe se sedimentează peste cele deja
deținute de către elevi, astfel că aplicarea acesteia necesită completarea unui tabel cu
trei coloane astfel:
• „Știu” - prima coloană cu informații pe care
elevii le dețin deja despre tema dată;
• „Vreau să știu” - a doua coloană cu informații pe care
elevii nu le cunosc, dar sunt curioși să le afle;
• „Am învățat” - a treia coloană cu ceea ce elevii au aflat
și reținut din activitate, la finalul lecției, ca moment
de fixare a cunoștințelor sau de evaluare.

Utilizare − Pentru introducerea unui conținut nou, mai ales atunci

când facilitatorul dorește să afle ce informații dețin elevii
referitoare la tema dată și ce informații doresc să afle.
− Pentru fixarea sau evaluarea cunoștințelor acumulate
după momentul de predare-învățare a lecției.

Avantaje Se realizează o învățare autentică, eficientă și asumată, în acord cu interesele elevilor.

Metoda poate fi aplicată pentru orice conținut și la orice disciplină de studiu. Nu este
mare consumatoare de resurse.

Proces 1. Se organizează colectivul de elevi (frontal, individual sau pe echipe).

2. Se oferă tema sau subiectul lecției.
3. Se desenează tabelul.
4. Elevii completează primele două coloane ale tabelului.
5. Se prezintă conținutul celor două coloane.
6. După ce lecția este predată, se completează a treia coloană.
7. Se expun ideile notate.

De reținut Tabelul se poate desena pe tablă sau pe o coală de flipchart. Elevii pot desena tabelul
pe foi, pe caiet sau îl pot primi de la facilitator deja printat, pentru a se scurta timpul
alocat activității.

Fig. 8 – Grafic metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat

20
 Metoda Harta mentală (Mind map)

Descriere Metoda a fost dezvoltată de către cercetătorul britanic Tony Buzan în 1972, în cartea
sa „Folosește-ți mintea”. Utilizează o tehnică grafică de vizualizare a conexiunilor
între mai multe idei sau informații. Fiecare idee sau fapt este scris și apoi unit prin linii
drepte și/sau curbe de domeniul mai extins din proximitate, astfel creându-se o rețea
interconectată.

Utilizare Harta mentală este utilizată în:

− rezolvarea de probleme
− proiectarea unor acțiuni de amploare în care se
iau în considerare mai multe variabile
− momentele de predare, de fixare a cunoștințelor sau de evaluare

Avantaje Utilizează gândirea radială – o funcție naturală a minții umane, stimulează creativita-
tea și performanța, învățarea este mai eficientă și mai clară, aduce plus-valoare pentru
elevii cu o inteligență vizuală dezvoltată.

Proces 1. Se organizează colectivul în funcție de forma de desfășurare

a activității, individual, frontal sau pe grupe.
2. Se oferă tema centrală.
3. Se identifică conceptele și ideile conectate.
4. Se structurează afirmațiile.
5. Se realizează graficul.
6. Se analizează harta obținută.

De reținut − Pornește din centru pentru a acorda libertate de exprimare minții.

− Folosește un cuvânt sau o imagine pentru tema centrală. O
imagine face cât 1000 de cuvinte și stimulează imaginația.
− Folosește culori! Culorile aduc energie.
− Conectează ramurile principale cu imaginea/cuvântul central, apoi
ramurile secundare ș.a.m.d. Creierul uman funcționează pe baza
asocierilor! Vei înțelege mai bine și îți vei aminti mai ușor!
− Folosește linii curbe! Liniile drepte sunt plictisitoare pentru creierul uman!

coji de la fructe,
sticle de suc, sticluțe legume, oase de pește/
DEȘEURI
de parfum, sticle de STICLĂ
BIODEGRADABILE pui etc., mîncare
ulei de măsline gătită alterată

conserve și doze de
aluminiu, pahare și farfurii ziare și caiete vechi,
METAL & PLASTIC COLECTARE SELECTIVĂ HÂRTIE & CARTON cutii din carton, coli
din plastic, recipiente din
plastic, jucării de scris, plicuri

baterii, seringi și scutece, gresie,

dispozitive medicale, DEȘEURI PERICULOASE DEȘEURI NERECICLABILE
faianță, tapet
becuri și neoane

Fig. 9 – Grafic Harta mentală

21
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Metoda Cubul

Descriere Metoda cubului este o metodă care se bazează pe funcția critică a gândirii. A fost
descoperită în anii 1980  și urmărește un algoritm pentru explorarea unui subiect nou
sau cunoscut sau a unei situații privite din mai multe perspective.

Utilizare − Ca metodă de explorare a unui subiect din mai multe unghiuri

− Ca activitate de fixare de cunoștințe
− Ca metodă de cooperare

Avantaje Dezvoltă gândirea critică, cooperarea și capacitatea de rezolvare de probleme. Face

apel la abilitățile de comunicare, la lucrul în echipă și la gândirea logico-matematică.

Proces 1. Clasa se împarte în șase grupuri. Facilitatorul pregătește un cub din

hârtie sau carton pe fețele căruia se regăsesc următoarele cuvinte:
− Descrie
− Compară
− Analizează
− Asociază
− Aplică
− Argumentează
2. Anterior lecției, facilitatorul pregătește șase itemi de evaluare care
includ cuvintele enumerate mai sus. Un elev rostogolește cubul din
hârtie și citește cuvântul aflat pe fața de sus. Facilitatorul distribuie
echipei din care face parte elevul sarcina de lucru corespunzătoare.
3. Pe rând, fiecare echipă desemnează un reprezentant care
rostogolește cubul și primește sarcina de lucru. Se stabilește un
anumit interval de timp pentru finalizarea lucrului în echipă.
4. Se prezintă concluziile la care au ajuns elevii în grupurile restrânse.

De reținut Metoda cubului oferă posibilitatea de dezvoltare a competențelor necesare unei

abordări complexe.
Elevii mici nu dețin în vocabularul propriu cuvinte precum „argumentează” sau „asocia-
ză”, astfel că facilitatorul trebuie să le explice sarcinile de lucru.

22
 4 DESCRIE 5

6 COMPARĂ ANALIZEAZĂ ASOCIAZĂ 6

4 APLICĂ 5

ARGUMENTEAZĂ

Fig. 10 - Șablon metoda Cubul

23
 ALEGERI SĂNĂTOASE

IV. METODE DE EVALUARE

Metoda Harta conceptuală

Descriere Este o metodă care poate fi utilizată cu succes la momentul de evaluare a lecției. Aceas-
ta pune în valoare idei și concepte reflectate în rețele cognitive complexe. Joseph Novak
a descris pentru prima dată hărțile conceptuale ca fiind „o tehnică de reprezentare
vizuală a structurii informaționale ce descrie modul în care conceptele dintr-un domeniu
interrelaționează.” (Oprea C., Strategii diactice interactive, EDP, Buc., 2009, p. 267)

Utilizare − În toate momentele unei lecții, de la predare, învățare, până la evaluare

− Pentru stimularea generării de idei și pentru fixarea cunoștințelor
− Pentru evidențierea conexiunilor dintre concepte și idei pe o tema dată
− Crearea unor soluții alternative

Avantaje Noile informații se construiesc pe cunoștințe deja existente, au o bază și sunt asimilate
mai ușor de către elevi.
Metoda ajută foarte mult elevii care au un stil de învățare preponderent vizual.
Conexiunile dintre elemente sunt evidente și elevilor le este facil să le observe.

Proces 1. Se formează grupele de lucru și se definește tema sau conceptul central.

2. Se identifică conceptele și ideile conexe.
3. Se structurează afirmațiile.
4. Se realizează graficul.
5. Se analizează harta obținută.

De reținut Metoda este extrem de versatilă, putând fi utilizată pentru toate disciplinele de
învățământ.
În general, elevii au nevoie de sprijin în stabilirea conexiunilor dintre concepte.

24
 Modulațiile
ciclurilor
solare
Dioxid de
carbon
Topirea Creșterea
ghețarilor nivelului
Erupții mărilor și
Metan vulcanice oceanelor
Emisii
Exemple naturale
Schimbările
regimului
Fenomene precipitațiilor
Oxid de globale
Fig. 11 – Harta conceptuală

azot
Gaze cu
efect de
HFC, PFC, seră
SF6 Modificarea
anotimpurilor

Arderea Inundații
Schimbări
biomasei în utilizarea Furtuni
SCHIMBĂRI Secete
pământului
CLIMATICE
Descompunerea
deșeurilor Emisii
antropice
Fenomene
extreme Viituri

Arderea
combustibililor Utilizarea
fosili energiei
regenerabile Reducerea
Producere cantității de Alunecări
a acidului Agricultura plastic de teren
azotic Economie în utilizat
Îngrășaminte utilizarea Tornade
apei și Măsuri de
prevenire Valuri de
energiei căldură
a încălzirii
globale
Cultura
de orez Colectarea
Animalele selectivă și
rumegătoare Produse
reciclare fair trade
deșeuri

Reutilizarea Transport
anumitor sustenabil
resurse

25
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Metoda Jurnalul reflexiv

Descriere Este o metodă complementară de evaluare și se bazează pe însemnările elevului

referitoare la trăirile lui din timpul procesului de învățare. Frecvent, se consemnează
sentimente, opinii, diverse gânduri, apelându-se la spiritul critic al fiecărui individ.

Utilizare − Pentru autoreglarea procesului de învățare

− Analiza progresului în învățare
− Identificarea factorilor care influențează cunoașterea

Avantaje Metoda apelează la metacogniție și introspecție. Facilitatorul/profesorul poate

cunoaște mai multe informații despre elev și astfel îl poate ajuta să mărească eficiența
învățării. Elevul își poate exprima propriile nemulțumiri sau îngrijorări, pe care altfel nu
ar avea contextul potrivit pentru a le exprima.

Proces 1. Elevul primește un set de întrebări care să îl conducă în procesul reflexiv.

− Ce ai învățat nou din această lecție?
− Cum ai învățat, ce te-a ajutat cel mai mult?
− Ce sentimente ți-a trezit procesul de învățare?
− Care dintre informațiile primite ți s-au părut mai interesante?
− Mai ai nevoie de clarificări?
− Ce piedici ai întâlnit în calea învățării?
− Cum poți utiliza în viitor această experiență de învățare?
− Ce schimbări vei face în stilul tău de viață?
− Adaugă alte comentarii care te preocupă. (Oprea C., p.277-278)
2. După ce elevii răspund la întrebări, facilitatorul citește
însemnările lor și oferă feedback individual.

De reținut Elevii nu sunt obișnuiți să aibă o atitudine reflexivă asupra propriului proces de
învățare, de aceea le poate fi dificil să găsească răspunsuri la toate întrebările.
Pentru eficiență, jurnalul reflexiv trebuie completat periodic.

26
Metoda Metoda R.A.I. sau Turnirul întrebărilor

Descriere Denumirea provine de la inițialele Răspunde-Aruncă-Interoghează. Prin intermediul

metodei se pot evalua cunoștințele acumulate pe parcursul lecției.
Jocul presupune aruncarea unui obiect mic (o minge). Elevul care aruncă mingea
trebuie să adreseze o întrebare din lecție celui care o prinde. Acesta răspunde, apoi
aruncă mingea la alt coleg și adresează o nouă întrebare. Procedura se repetă.

Utilizare − Pentru a antrena întregul colectiv și a fi siguri că sunt implicați toți elevii
− La momentul de evaluare a unei lecții, însă se poate utiliza cu succes
și la cel de evocare sau reactualizare a cunoștințelor anterioare

Avantaje Stimulează și dezvoltă capacitatea elevilor de a comunica prin întrebări și răspunsuri

ceea ce au învățat.
Este o metodă de investigare cu rol în fixarea și consolidarea cunoștințelor acumulate
anterior.
Este o metodă activă și poate avea elemente de joc care să îi antreneze pe elevi și să
participe cu interes.

Proces 1. Se comunică tema sau subiectul lecției.

2. Se utilizează un obiect mic (o minge) care pornește de la facilitator sau
de la un elev, care adresează o întrebare despre conținutul lecției.
3. Se aruncă mingea către unul dintre participanți, iar
acesta trebuie să răspundă la întrebarea adresată.
4. După ce răspunde, aruncă mingea mai departe
și adresează o altă întrebare.
5. Se repetă procedura până vor fi incluși toți elevii sau
până se epuizează toate întrebările posibile.

De reținut Se pot introduce elemente de joc.

Dacă un elev nu cunoaște răspunsul, va fi eliminat din joc, iar răspunsul trebuie oferit
de cel care a aruncat mingea. Dacă nici acesta nu știe, este eliminat și el din joc și se
reia procedura.
Se poate continua, dacă lecția permite, până rămâne un singur câștigător.
Dacă sunt mulți elevi în clasă, metoda devine mare consumatoare de timp. Totuși,
eficiența ei depinde în mare măsură de capacitatea elevilor de a formula întrebări și de
viteza lor de reacție.

27
 ALEGERI SĂNĂTOASE

28
V. SUSȚINEREA SESIUNILOR DE
INFORMARE - PLANURI DE LECȚIE
V.1 GRĂDINIȚĂ
Vârsta preșcolară este cea mai potrivită pentru a începe educația ecologică
în rândul copiilor. Este vârsta la care ei încep să își însușească noțiunile
fundamentale de a trăi împreună cu ceilalți, de a manifesta grijă și preocupa-
re față de mediu și față de semeni, nu numai față de sine. Este momentul când
copiii învață cel mai rapid diverse comportamente, iar adulții din viața lor (fie
că este vorba despre membrii familiei sau educatori și profesori) reprezintă
modele de urmat. De aceea, atitudinea noastră față de ecologie și mediu este
extrem de importantă și îi poate influența major pe cei mici.
Copiii vin cu un bagaj informațional extraordinar și cu o curiozitate care
trebuie hrănită, astfel că părinții și educatorii le pot propune activități din
sfera ecologiei încă de la cele mai fragede vârste. Noțiuni precum deșeuri
(denumite „gunoi” de cele mai multe ori de către copii), colectarea selectivă,
reciclarea, risipa alimentară și schimbările climatice pot fi explicate și
exemplificate copiilor, utilizând un limbaj adecvat lor. În cele ce urmează vom
expune modul de abordare a acestor teme pentru vârsta preșcolară în trei
activități care au scopul de a pune în lumină problematicile de mediu și nevoia
de conștientizare a urgenței luării măsurilor de protejare a mediului.

Subiecte propuse:
1. Colectare selectivă și reciclare
2. Risipa alimentară
3. Schimbări climatice

29
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Scop:
− familiarizarea copiilor cu noțiunile
de colectare selectivă a deșeurilor și
reciclare, risipa alimentară, încălzirea
globală și schimbările climatice;
− formarea unui comportament responsabil
față de mediul înconjurător;
− cultivarea sentimentului de grijă și
protecție față de mediul înconjurător.
Obiective specifice:
Pe parcursul și la sfârșitul activităților, preșcolarii vor fi
capabili:
O1. să indice tipurile de deșeuri reciclabile și
nereciclabile;
O2. să descopere ce este colectarea selectivă și
cum se realizează;
O3. să explice ce este reciclarea deșeurilor și
importanța acestui proces;
O4. să înțeleagă ce este risipa alimentară și ce
măsuri se pot lua pentru a limita sau evita
acest fenomen;
O5. să enumere măsuri pe care le pot adopta
pentru a fi consumatori responsabili;
O6. să identifice schimbările climatice și com-
portamentele responsabile față de mediul
înconjurător.
Conținuturi:
− Definiția și tipurile de deșeuri
− Rolul colectării selective și modalitatea
de realizare a acestui proces
− Reciclarea deșeurilor și importanța
acesteia pentru mediul înconjurător
− Risipa alimentară și măsurile de
prevenire/evitare a acesteia
− Ce sunt schimbările climatice
− Comportamente responsabile
față de mediul înconjurător
Tipul și varianta demersului pedagogic:
asimilare de noi cunoștințe, însușire de noi comporta-
mente și atitudini
Resurse procedurale:
expunerea, conversația, explicația, metoda diamantul,
brainstorming, turul galeriei (variantă adaptată), jocul
didactic, explozia stelară
Resurse materiale:
o imagine cu planeta Pământ veselă, o imagine cu plane-
ta Pământ tristă, două coli de flipchart pentru grafice (se
30
pot desena și pe tablă, dacă sala de grupă este dotată cu
tablă de scris), fișe de lucru, creioane colorate, imagini cu
fructe și legume „urâte”, banner consum responsabil, o
jucărie de pluș/mingiuță, imagine cu urs polar.
! Regăsiți imaginile și fișele la secțiunea materiale de
sprijin, ca anexe numerotate.
Tipul de organizare a activității:
frontală și individuală
Informații suplimentare:
a)  Activitatea 1 - Colectare selectivă și reciclare
⁃ European Environment Agency, The
European Environment – state and outlook
2020. Knowledge for transition to a
sustainable Europe, Luxembourg, 2019
⁃ Ivănescu Maria, Educație ecologică și de
protecție a mediului. Ghid metodic pentru
cadrele didactice, învățământ preșcolar”,
material finanțat de M.E.C.T. prin
Ordin de Ministru nr. 2730/2007.
⁃ MECTS, Managementul educației
ecologice. Ghid ECO pentru pici,
părinți și bunici, Zalău, 2012
⁃ https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/
materialele-plastice-o-amenintare-tot
⁃ https://www.eea.europa.eu/themes/
waste/resource-efficiency/a-
framework-for-enabling-circular
Acte normative:
⁃ Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor
⁃ Directiva 2016/12/CE a Parlamentului
European și a Consiliului privind deșeurile,
online la https://op.europa.eu/ro/
publication-detail/-/publication/5c9eae9f-
f730-4f33-a1a5-e3228db699d0/language-ro
⁃ ORDIN Nr. 1281 din 16 decembrie
2005 privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru diferite
tipuri de materiale în scopul aplicării
colectării selective, emitent: Ministerul
Mediului și Gospodăririi Apelor
⁃ ORDIN Nr. 1.121 din 5 ianuarie 2006
privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru
diferite tipuri de materiale în scopul
aplicării colectării selective, emitent
Ministerul Administrației și Internelor
⁃ Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, Nr. 11 bis/05.01.2018
b)  Activitatea 2 – Risipa alimentară
⁃ Fifteen quick tips for reducing food
waste and becoming a food hero, articol
disponibil la http://www.fao.org/
fao-stories/art icle/en/c/1309609/
⁃ Florean Sergiu, Manual pentru promovarea
consumului responsabil, Timișoara, 2018.
⁃ Ghidul UE privind donarea de alimente,
disponibil online la https://eur-lex.
europa.eu/legal-content/RO/TXT/
PDF/?uri=OJ:C:2017:361:FULL&from=EN
⁃ Reglementări europene și naționale referitoare
la risipa alimentară, Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Durabile, online pe
https://www.madr.ro/risipa-alimentara/
reglementari-europene-si-nationale-
referitoare-la-risipa-de-alimente.html
⁃ Risipa alimentară, material de informare
realizat de Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
disponibil online la http://www.ansvsa.ro/
informatii-pentru-public/risipa-alimentara/
⁃ Responsible comsumption: definition and
examples, articol disponibil online la https://
youmatter.world/en/definition/definitions-
responsible-consumption-examples/
⁃ 17% of total food available to consumers
in 2019 was wasted, articol disponibil
la http://www.fao.org/platform-food-
loss-waste/news/detail/en/c/1378973/
Evaluarea activității:
1. Joc „Adevărat sau fals”
2. Fișă de evaluare
3. Joc „Eu întotdeauna…”
4. Expoziție cu desene
c)  Activitatea 3 – Schimbări climatice
⁃ The Intergovernmental Panel on Climate
Change, AR6 Climate Change 2021: Mitigation
on Climate Change, online la https://
www.ipcc.ch/report/sixth-assessment-
report-working-group-3/
⁃ Curtea de conturi Europeană, Integritatea
și implementarea schemei EU ETS – Raport
special nr. 06/2015, Luxembourg, 2015
⁃ Curtea de conturi Europeană, Emisiile
de gaze cu efect de seră generate în UE
sunt bine raportate, dar este necesară o
mai bună cunoaștere a situației în vederea
unor reduceri viitoare - Raport special
nr. 18/2019, Luxembourg, 2019
⁃ Planeta noastră, viitorul nostru. Să combatem
împreună schimbările climatice, revista
Comisiei Europene, Luxembourg, 2018
⁃ Shaw Allyson, Climate change, online pe
https://kids.nationalgeographic.com/
science/article/climate-change
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/
headlines/society/20180301STO98928/
emisiile-de-gaze-cu-efect-de-sera-
pe-tari-si-pe-sectoare-infografic
https://www.europarl.europa.eu/news/
ro/headlines/society/20180703STO07129/
reactia-ue-la-schimbarile-climatice
31
 ALEGERI SĂNĂTOASE
LECȚIA 1: Colectare selectivă și reciclare
Pastila informativă
1. Ce sunt deșeurile
Deșeul este considerat „orice substanță sau obiect
pe care titularul le elimină ori intenționează sau are
obligația să le elimine.” conform Directivei 2016/12/CE a
Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile,
art. 1.a. O definiție similară se regăsește și în Legea
211/2011, deșeu fiind considerat „orice substanță sau
obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau
obligația să îl arunce”.
Case
DEȘEURI
Animale
Construcții
Fig. 1 – Sursele de proveniență a deșeurilor
Deșeurile pot fi împărțite astfel:
⁃ biodegradabile, adică se descompun în
mod natural; sunt în principiu deșeuri
alimentare (resturi de mâncare, pliculețe
de ceai, zaț de cafea), deșeuri vegetale
din parcuri și grădini, hârtia și cartonul.
O parte dintre aceste deșeuri se pot
transforma în îngrășământ natural
ieftin și eficient numit compost.
⁃ nedegradabile, adică nu se
descompun în mod natural; unele
dintre ele pot fi reciclate, cum ar
fi plasticul, metalul și sticla.
32
Deșeurile au mai multe surse de proveniență (fig. 1):
⁃ Cele provenite din casele
oamenilor/din gospodării
⁃ Cele provenite din fabrici și din mine
⁃ Deșeuri periculoase pentru
sănătatea oamenilor
⁃ Deșeuri de la animale
⁃ Deșeuri de la construcții ș.a.
Fabrici
Deșeuri periculoase
2. Cum colectăm și reciclăm deșeurile
Acțiunea de colectare reprezintă „strângerea deșeuri-
lor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor
în vederea transportării la o instalație de tratare”.
(Legea 211/2011)
Colectarea selectivă reprezintă „colectarea în cadrul
căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de
tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita valorifica-
rea sau tratarea specifică a acestora”. (Legea 211/2011)
În funcție de tipul de deșeuri, în țara noastră se utilizează
containere de culori diferite pentru colectarea selectivă, astfel:
Container maro
Deșeuri biodegradabile
Se descompun natural,
fără a polua mediul.
Se colectează:
- resturi de alimente;
- resturi vegetale;
- cartoane și hârtie
murdare sau ude (care
nu pot fi reciclate).
Container verde
Sticlă
Se colectează:
- ambalaje din sticlă
care nu pot fi returnate
la magazin (sticle de la
băuturi, ulei, lapte);
- ambalaje din sticlă de
la produsele de igienă și
cosmetice (parfum, săpun
lichid, gel de duș etc.).
Nu se colectează:
- resturi din sticlă de la un
geam sau o oglindă spartă;
- obiecte de ceramică
(farfurii, boluri, vaze etc.);
- becuri și neoane.
Container albastru
Hârtie și carton
Se colectează:
- ambalaje de hârtie sau
carton curate;
- pungi de hârtie și hârtie de
împachetat;
- ziare, reviste, cataloage de
prezentare, agende, caiete
vechi, plicuri;
- tuburi de la prosoapele
de bucătărie și de la hârtia
igienică;
- pahare și farfurii de unică
folosință din hârtie.
Nu se colectează amba-
laje, șervețele folosite sau
farfurii de hârtie de unică
folosință murdare.  Pentru
acestea nu există o soluție
de reciclare, ci se recomandă
reducerea consumului de
articole de unică folosință.  
Container galben
Metal și plastic
Se colectează:
- ambalaje din plastic;
pungi, sacoșe, saci;
- sticle din plastic de la
băuturi (PET-uri);
- veselă de unică folosință
din plastic;
- ambalaje de metal
(conserve, doze de aluminiu
de la băuturi);
- folie de aluminiu, tuburi
de spray-uri goale.
Nu se colectează:
- Cutii de la vopsele și alte
substanțe toxice;
- Seringi și alte dispozitive
medicale (acestea au un
regim special și se colectează
separat).
33
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Container roșu Container negru

Deșeuri periculoase
Deșeurile periculoase
conțin substanțe dăunătoare
sănătății umane și mediului
înconjurător.
Ce colectăm?
- baterii și acumulatori;
- becuri și neoane;
- medicamente;
- uleiul alimentar uzat;
- lac, acetonă;
- electronice și electrocasnice
Deșeuri nereciclabile
Deșeurile nereciclabile sunt
substanțe sau obiecte care
nu mai pot fi valorificate prin
procesul de reciclare.
Ce colectăm?
- hârtie tratată chimic
(bonuri fiscale);
- hârtie cerată, carton
plastifiat;
- tapet, faianță și gresie;
- vată, scutece de unică
folosință;
- periuțe de dinți, lame
de ras;
- pixuri, folie stretch;
- polistiren, casete video.

Cum putem organiza activitatea de colectare a

deșeurilor în casele noastre?
Deseori constatăm că în casele oamenilor tot gunoiul
este strâns în coș, la grămadă. Însă acest lucru nu ajută
mediul înconjurător. Este bine să refolosim anumite
obiecte înainte de a le arunca, cum ar fi borcanele,
sticlele, caserolele din plastic, cutiile din carton sau
metal, pungile și sacii din plastic. Este bine să strângem
separat tot ce nu mai folosim, în recipiente sau saci/pungi
diferite, astfel încât acestea să poată fi reciclate, adică
prelucrate și transformate în obiecte noi și folositoare.
În primul rând trebuie să identificăm ce deșeuri producem
în casă. Avem gunoi menajer ce conține resturi de la
bucătărie, resturi de hârtie și carton, sticlă, plastic,
Fig. 2 – Coșuri de colectare selectivă
metale, medicamente, recipiente ale unor produse de
curățenie și de igienă personală, jucării, îmbrăcăminte. Deșeurile periculoase au un regim special și ele
Mai există și situații când un aparat electronic sau trebuie duse la un centru de colectare, în spații special
electrocasnic se strică și nu mai poate fi reparat, astfel amenajate de autoritățile publice locale sau la diverse
că el trebuie aruncat. supermarket-uri care pun la dispoziție containere
separate pentru diverse tipuri de deșeuri periculoase.
Cum ne putem organiza? Într-un colț al bucătăriei
Tot în magazine mari (precum cele alimentare sau
amenajăm spațiul de colectare selectivă a deșeurilor.
de materiale de construcție și bricolaj) se pot preda
Există pe piață coșuri special create pentru această
deșeuri precum becuri și neoane arse, baterii și acumu-
acțiune, precum cele din imaginea alăturată. Ele ne ajută
latori uzați, aparate electronice și electrocasnice, scule
să separăm hârtia și cartonul, plasticul și metalul, sticla și
și utilaje pentru construcții care au suferit defecțiuni și
gunoiul menajer (deșeuri biodegradabile și nereciclabile).
nu mai pot fi reparate.
Dacă nu avem astfel de coșuri, putem folosi mai mulți
saci de gunoi.

34
De amintit este și cazul uleiului folosit, care, aruncat
la chiuvetă sau în coșul de gunoi, poluează considerabil
mediul înconjurător.
De ce trebuie reciclat uleiul folosit în bucătărie? Iată cele
două scenarii posibile:
Scenariul 1 – uleiul ajunge în rețeaua de canalizare dacă
este aruncat la chiuvetă, se depune pe țevi, le înfundă și
produce defecțiuni. Firma care deține rețeaua le repară,
însă costurile pentru reparații sunt incluse pe factura
noastră de apă și canalizare. În plus, dacă ajunge în râuri
sau lacuri, formează o peliculă grasă la suprafața apei
care nu permite oxigenului să ajungă la viețuitoarele din
apă, iar acestea pot muri.
Scenariul 2 – uleiul ajunge în sol, unde râncezește și nu
mai permite solului să se regenereze. Acesta devine
nefertil, deci plantele nu vor mai crește în acea zonă.
Fig. 3 – Tipuri de containere utilizate în țara noastră pentru deșeurile reciclabile
3. De ce să reciclăm
Ne punem adesea întrebarea „De ce să reciclăm?” Nu e
mai simplu să aruncăm tot gunoiul într-un singur loc? Vine
firma de salubritate, îl ridică și am scăpat de grijă… Iată că
această acțiune a adus mari deservicii planetei noastre prin
poluarea mediului într-un ritm accentuat, care afectează
natura și viețuitoarele. Milioane de tone de deșeuri ajung
în gropile de gunoi, unde sunt lăsate să se descompună
sau sunt arse și astfel aerul devine extrem de poluat. De
asemenea, pentru fabricarea noilor produse și bunuri
pe care le consumăm în mod uzual vor fi efectuate noi
exploatări de resurse materiale și minerale, procese care
Cum colectezi uleiul alimentar folosit?
După ce s-a răcit, acesta se strecoară și se pune într-un
recipient curat din sticlă, plastic sau metal și se duce
la centrele speciale de colectare. Astfel de centre sunt
organizate în anumite benzinării sau centre comerciale
mari de tip hypermarket.
După ce s-a realizat colectarea selectivă, deșeurile care
se pot valorifica ulterior merg la centre de reciclare. Prin
reciclare se înțelege „orice operațiune de valorificare
prin care deșeurile sunt reprocesate în produse, materi-
ale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială
sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea
materialelor organice, dar nu include valorificarea ener-
getică și reprocesarea în vederea folosirii materialelor
drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.”
(Legea 211/2011)
Pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile, popu-
lația are la dispoziție patru tipuri de containere, așa cum
se poate observa în fig. 3.
produc noi categorii de deșeuri în mediu. Stratul fin care
ne protejează de razele nocive ale soarelui, adică stratul de
ozon, este afectat și dacă vom continua să aruncăm deșeuri
în același ritm nu vom mai fi protejați. Gazele degajate la
descompunerea sau arderea deșeurilor contribuie la efectul
de seră, care conduce la încălzirea atmosferei terestre. În
consecință ghețarii se vor topi și nivelul oceanelor va crește
considerabil. Viața generațiilor viitoare va fi în pericol, de
aceea trebuie să acționăm acum!
Stă în puterea noastră să ajutăm planeta!
35
 ALEGERI SĂNĂTOASE
LECȚIA 1 - Colectare selectivă și reciclare
Plan de lecție
Scop: familiarizarea copiilor cu noțiunile de colectare
selectivă a deșeurilor și reciclare; cultivarea sentimentului
de grijă și protecție față de mediul înconjurător
Timp: 30 de minute (mai mult sau mai puțin, în funcție de
specificul grupei de preșcolari)
Metode: expunerea, conversația, explicația, diamantul
Materiale: o imagine cu planeta Pământ veselă (anexa 1),
o imagine cu planeta Pământ tristă/îngrijorată (anexa 2),
o coală albă de tip flipchart pentru metoda diamantul (se
poate desena graficul și pe tablă, dacă sala de grupă este
dotată cu tablă de scris – anexele 3 și 4), fișă de lucru
(anexele 5 și 6), creioane colorate
Etape:
1. Se prezintă copiilor cele două imagini cu
planeta Pământ (le regăsiți la materiale
de sprijin, anexele 5 și 6). Sunt rugați să
spună de ce cred ei că Pământul este
vesel în prima imagine și de ce cred că
este trist/îngrijorat în cea de-a doua.
Facilitatorul îi sprijină cu întrebări astfel
încât să se ajungă la următoarele concluzii:
⁃ planeta noastră este veselă atunci când
oamenii trăiesc în armonie cu natura, o
respectă și o protejează, au grijă de plante,
animale și nu poluează mediul înconjurător;
⁃ planeta noastră este tristă atunci când
oamenii poluează mediul înconjurător,
când taie pădurile, când produc deșeuri
în exces și le aruncă la întâmplare.
2. Pornind de la ultima idee enunțată, aceea
a deșeurilor, se dă startul unei discuții
despre deșeuri, colectare și reciclare,
facilitată de următoarele întrebări:
⁃ Ce sunt deșeurile?
⁃ De câte feluri sunt deșeurile?
⁃ Cum colectăm deșeurile?
⁃ Cum recunoaștem containerele în care
se colectează selectiv deșeurile?
⁃ Ce înseamnă reciclare?
Răspunsurile pot fi găsite în pastila informativă.
36
3. În paralel cu discuția, când se ajunge la
întrebarea a treia, despre colectarea
selectivă, se pregătește coala cu
graficul pentru metoda diamantul
(anexa 3). Pentru completare,
copiii sunt solicitați să răspundă la
cerințele facilitatorului (anexa 4):
⁃ Cum denumim resturile, rămășițele care se
adună în fiecare casă și trebuie aruncate
la coșul de gunoi? (Răspuns: deșeuri)
⁃ Numește două tipuri de deșeuri care
se colectează în containerele maro.
⁃ Numește trei tipuri de deșeuri care
se colectează în containerele verzi.
⁃ Numește patru tipuri de deșeuri care se
colectează în containerele galbene.
⁃ Numește trei tipuri de deșeuri care se
colectează în containerele albastre.
⁃ Numește două tipuri de deșeuri care
se colectează în containerele roșii.
⁃ Numește un tip de deșeu care se
colectează în containerele negre.
Prelucrare
⁃ Cum putem ajuta planeta? Ce putem
face astfel încât ea să fie mereu veselă?
⁃ Îi puteți ruga pe părinți să vă ajute
să colectați separat deșeurile
ca să le duceți la reciclat?
⁃ Spuneți și altor copii despre deșeuri,
colectare selectivă și reciclare!
Îndemnați-i să recicleze și ei. Doar
împreună vom reuși să salvăm planeta!
Evaluare
1. Joc „Adevărat sau fals”
Se citesc câteva enunțuri, iar copiii indică dacă
acestea sunt adevărate sau false. Pot indica verbal
sau prin bătăi din palme (bat o dată din palme
pentru adevărat, bat de două ori din palme pentru
fals). Exemple de enunțuri:
⁃ Șervețelele murdare se pot recicla.
⁃ Bateriile poluează foarte tare mediul dacă
ajung la groapa de gunoi sau în natură.
⁃ Ambalajele cu resturi de
mâncare se pot recicla.
⁃ În containerul verde se colectează
deșeuri periculoase.
⁃ În containerul galben se
colectează metal și plastic.
⁃ Cutiile din carton se pot recicla.
⁃ Aparatele electrocasnice (televizor,
cuptor cu microunde, mixer) se
colectează separat și se reciclează.
2. Fișă de evaluare
Aveți modele la materiale de sprijin. Selectați
fișa care se potrivește grupei de copii.
37
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu planeta Pământ veselă

Anexa 2 – Imagine cu planeta Pământ tristă/îngrijorată

38
Anexa 3 – Grafic metoda Diamantul

Anexa 4 – Grafic metoda Diamantul (completată ca exemplu)

Deșeuri

Cotor de măr Oase de pește

Sticluță
Sticle Borcane
de parfum

Conserve Doze de aluminiu PET-uri Cutii din plastic

Coli de scris Ziare, reviste Caiete, agende

Baterii,
Becuri, neoane
electrocasnice

Scutece

39
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Anexa 5 – FIȘĂ DE EVALUARE

Colorează sau încercuiește imaginile ce ilustrează deșeuri care se pot colecta pentru a fi reciclate:

Anexa 6 – FIȘĂ DE EVALUARE

Desenează în interiorul fiecărui container deșeuri care se pot colecta pentru a fi reciclate. Respectă codul de culori!

40
LECȚIA 2: Risipa alimentară
Pastila informativă
1. Ce este risipa alimentară
Prin risipă alimentară se înțelege situația în care
alimentele se irosesc, se transformă în deșeuri, iar acest
lucru se întâmplă pornind de la producător și până la
consumatorul final.
Se estimează că 931 de milioane de tone de alimente au
ajuns în coșurile de gunoi ale oamenilor, magazinelor
sau restaurantelor în anul 2019, conform unui studiu al
Organizației Națiunilor Unite. La nivel mondial, apro-
ximativ 121 de kilograme de alimente pe cap de locuitor
sunt risipite anual, dintre care 74 de kilograme provin din
gospodăriile oamenilor.
Risipa alimentară are urmări grave asupra mediului încon-
jurător, asupra societății și economiei. Între 8-10% dintre
gazele cu efect de seră sunt produse din cauza pierderii și
risipei de alimente. Metanul este un gaz care se eliberează
atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi și încep să
se descompună sau să putrezească. Metanul este mai nociv
decât dioxidul de carbon, astfel că se ajunge la concluzia
că risipa alimentară contribuie la încălzirea globală.
Lanțul alimentar care începe de la producător și trece prin
unitățile de prelucrare și fabricare a produselor, ajungând
la consumatori prin restaurante, cantine sau prin magazi-
ne, este afectat de anumiți factori, dintre care amintim:
⁃ Alimentele nu sunt transportate și/sau
depozitate corespunzător și se strică;
⁃ Alimentele expiră în depozite sau pe
rafturile magazinelor și trebuie aruncate;
⁃ Oamenii cumpără mai multă
mâncare decât au nevoie;
⁃ Anumite fructe și legume nu sunt
consumate pentru că au un aspect neplăcut,
cu toate că gustul nu este afectat;
⁃ Oamenii gătesc mai mult
decât pot consuma.
2. Cum evităm risipa alimentară - măsuri de
prevenire
Evitarea risipei alimentare este un obiectiv al Organizației
Națiunilor Unite, care, prin Programul de Mediu atrage
atenția și îndeamnă la conștientizarea faptului că reduce-
rea pierderii și risipei alimentelor contribuie la reducerea
gazelor cu efect de seră, încetinește procesul de degradare
a mediului înconjurător și a încălzirii globale, reduce
foametea și va salva bani în vremuri de criză.
Pentru a evita risipa alimentară, fiecare persoană poate
lua măsuri de prevenire a acesteia, astfel:
Realizează și respectă o listă de
⁃
cumpărături, nu cumpăra în exces
alimente doar „ca să fie în casă”.
⁃ Cumpără fructe și legume care nu
arată perfect; deseori acestea sunt
mai gustoase și au un preț mai mic.
⁃ Achiziționează alimente care se apropie de
data de expirare, aflate la raftul cu reduceri,
doar dacă știi că le poți consuma rapid.
⁃ Folosește surplusul de la mesele anterioare
pentru prepararea altor feluri de mâncare.
⁃ Pune mai puțină mâncare în farfurie
și dacă este cazul reumple.
⁃ Congelează fructe, legume sau mâncare
gătită dacă nu le poți consuma în timp util.
⁃ Depozitează corect alimentele, conform
instrucțiunilor de pe etichetă („A se păstra
la temperatură între +2º și +4º C.”)
⁃ Realizează un „inventar” al alimentelor
de acasă și pregătește-le de consum
pe cele care expiră mai curând.
⁃ Oferă mâncarea pe care știi
că nu o vei consuma.
3. De ce e important consumul responsabil
Consumul se referă la achiziționarea și utilizarea de către
populație a unor bunuri sau servicii în acord cu nevoile
personale și/sau colective.
Consumul responsabil ia în considerare dezvoltarea
sustenabilă a mediului înconjurător și ține cont de urmă-
toarele principii/premize:
⁃ Încurajează economia locală
(consumul de alimente și alte bunuri
sau servicii produse local);
⁃ Produsele sau serviciile provin din
medii în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente;
⁃ Consumatorul urmărește să își
satisfacă nevoile reale;
⁃ Evită pierderea și risipa de alimente;
consumă „alimente curate” (care
nu au fost tratate cu substanțe
chimice de tipul pesticidelor);
⁃ Refolosește, repară și reciclează bunurile,
transformându-le în resurse, nu în deșeuri;
⁃ Consumatorul identifică impactul deciziilor
sale asupra mediului înconjurător;
⁃ Consumatorul nu se lasă manipulat
de spoturile de promovare a
produselor sau serviciilor vizate.
41
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Lecția 2 - Risipa alimentară

urâte de la piață din cauza aspectului, cu toate că

Plan de lecție ele pot fi foarte gustoase.
Scop: 2. Se prezintă informațiile despre
risipa alimentară, adaptate la
⁃ îmbogățirea cunoștințelor copiilor
nivelul copiilor de înțelegere:
despre risipa alimentară și însușirea
unor măsuri de prevenire a acesteia; ⁃ Risipă alimentară = mâncare
irosită, aruncată la gunoi
⁃ promovarea unui comportament
responsabil față de consum. ⁃ Cauze:
− Alimentele nu sunt transportate și/sau
Timp: 30 de minute (se poate adapta în funcție de depozitate corespunzător și se strică;
disponibilitatea grupei de copii)
− Alimentele expiră în depozite
Metode: conversația, explicația, observarea, brainstor- sau pe rafturile magazinelor
ming, turul galeriei (variantă adaptată), jocul didactic și trebuie aruncate;
− Oamenii cumpără mai multă
Materiale: imagini cu fructe și legume „urâte” (anexa 1), mâncare decât au nevoie;
banner consum responsabil (anexa 2), o jucărie de pluș/
mingiuță − Anumite fructe și legume nu
sunt consumate pentru că au
Etape: un aspect neplăcut, cu toate
că gustul nu este afectat;
1. Facilitatorul prezintă copiilor imaginile
cu fructele și legumele „urâte”. Aceștia − Oamenii gătesc mai mult
le observă și răspund la întrebarea „Cu decât pot consuma.
ce seamănă aceste fructe și legume?” 3. Brainstorming: „Cum evităm
După răspunsurile creative, facilitatorul deschide risipa alimentară?”
discuția despre risipa alimentară, spunându-le că Copiii găsesc soluții pentru această provocare.
mulți oameni nu ar cumpăra acele fructe și legume

Cum evităm risipa

alimentară?

42
 4. „Turul galeriei” adaptat
Copiii se așază în șir indian și primesc sarcina de a
trece pe lângă banner-ul „Consumator responsa-
bil” (afișat la tablă sau pe un flipchart). Fiecare are
voie să se oprească 5 secunde în fața banner-ului,
să îl observe și să rețină cel puțin o imagine, apoi
să își continue drumul. După ce toți copiii au făcut
turul galeriei, se așază pe scăunele/pernuțe și
spun pe rând ce imagine au reținut și împreună cu
facilitatorul descoperă la ce se referă ilustrațiile.
Exemple:
Robinetul ne îndeamnă să fim responsabili
față de consumul de apă.
Coșul de cumpărături tăiat ne îndeamnă
să cumpărăm exact ce și cât avem cu
adevărat nevoie.
Containerul de gunoi cu triunghi și săgeți
ne îndeamnă să reciclăm deșeurile.
Prelucrare
⁃ Enumerați trei acțiuni pe care le veți face
astfel încât să fiți consumatori responsabili.
⁃ Desenați pe o planșă trei imagini
potrivite acțiunilor enumerate și
afișați posterul acasă, astfel încât să
aveți un plan împreună cu familia.
⁃ Planificați și organizați un târg de cărți
și jucării în care să faceți schimb de
obiecte cu colegii sau prietenii. Astfel
veți avea cărți și jucării noi fără să
le aruncați pe cele pe care nu le mai
folosiți și fără să cumpărați altele.
Evaluare
Joc didactic „Eu întotdeauna…”
Copiii sunt așezați în cerc/semicerc. Facilitatorul are în
mână o mingiuță sau o jucărie de pluș pe care o pasează
unui copil. Acesta trebuie să completeze enunțul ”Eu
întotdeauna...” cu un comportament responsabil față
de consum sau risipa alimentară. Copilul care a primit
mingiuța sau jucăria va pasa mai departe obiectul și
cel care îl va primi va spune un alt enunț de același tip.
Activitatea continuă până va veni rândul tuturor preșco-
larilor din grupă.
Facilitatorul le oferă exemple la începutul jocului:
⁃ Eu întotdeauna sting lumina în
camera în care nu mai stă nimeni.
⁃ Eu întotdeauna opresc apa în
timp ce îmi periez dinții.
⁃ Eu întotdeauna donez jucăriile
cu care nu mă mai joc.
⁃ Eu întotdeauna mă gândesc de două ori
înainte să cer să mi se cumpere ceva nou.
⁃ Eu întotdeauna donez cărți, nu
le arunc la coșul de gunoi.
43
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagini cu fructe și legume „urâte”

Anexa 2 – Banner „Consumator responsabil”

CONSUMATOR
RESPONSABIL

44
Lecția 3 - Schimbări climatice

precum un geam într-o seră: absorb energia și căldura

Pastila informativă
1. Ce sunt schimbările climatice
Schimbările climatice sunt efecte ale procesului de încălzire
globală, respectiv creșterea actuală a temperaturii
Pământului. Dintre schimbările climatice putem enumera:
topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și oceanelor,
schimbarea regimului de precipitații, fenomene naturale
extreme (inundații, secete, viituri, alunecări de teren, valuri
de căldură, uragane, tornade și furtuni violente în zone în
care acestea nu se produceau înainte), modificarea duratei
anotimpurilor etc.
Oamenii de știință au convenit că la baza tuturor acestor
fenomene stă cantitatea uriașă de gaze cu efect de seră
eliberate în urma desfășurării activităților umane. Gazele
cu efect de seră sunt „emisii de gaze și de alte componente
gazoase ale atmosferei, atât naturale, cât și antropice,
care absorb și reemit radiații infraroșii.” (Raport special al
Curții Europene de Conturi nr. 18/2019, „Emisiile de gaze
cu efect de seră”). Mai simplu spus, gazele cu efect de seră
sunt gaze care odată eliberate în atmosferă acționează
soarelui care sunt radiate de pe suprafața Pământului, le
captează în atmosferă și împiedică scăparea acestora în
spațiu. Acest proces de absorbție a căldurii solare este
principala cauză a intensificării efectului de seră care
menține temperatura Pământului mai ridicată decât în
mod uzual, afectând fenomenele climatice/ condițiile
climatice la nivelul planetei și viața umană.
În definiția gazelor cu efect de seră se observă prezența
cuvintelor „emisii naturale” și „emisii antropice”. Emisiile
naturale se referă la modulațiile ciclurilor solare și la
erupțiile vulcanice. Emisiile antropice se referă la produce-
rea de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile umane.
Acestea sunt: arderea combustibililor fosili (cărbune,
petrol și gaze), modul de utilizare a terenurilor, agricultura
prin utilizarea îngrășămintelor și creșterea animalelor,
producerea și folosirea substanțelor chimice, gestionarea
deșeurilor și a proceselor industriale.
În tabelul următor sunt enumerate gazele cu efect de seră
și sursele de proveniență:

Gaz Surse

Dioxid de carbon ⁃ Activitatea vulcanică

(CO2) ⁃ Defrișări
⁃ Arderea combustibililor fosili
⁃ Schimbări în utilizarea pământului

Metan ⁃ Descompunerea deșeurilor din depozitele de suprafață

(CH4) ⁃ Agricultura (în special cultura de orez)
⁃ Digestia rumegătoarelor
⁃ Gestionarea dejecțiilor asociate animalelor domestice

Oxid de azot ⁃ Cultivarea solului (îngrășăminte comerciale și organice)

(N2O) ⁃ Arderea combustibililor fosili
⁃ Arderea biomasei
⁃ Producția de acid azotic

Alte gaze cu efect de seră prezente într-o măsură
mai mică sunt: HFC – hidrofluorocarburile, PFC -
perfluorocarburile și SF6 - hexafluorura de sulf.
(Raportul special UE nr. 06/2015)
Din exemplele indicate în tabel este lesne de înțeles că
omul contribuie major la încălzirea globală și că trebuie
să acționăm imediat. Autoritățile din Uniunea Europeană
au propus o serie de măsuri care să reducă semnificativ
emisiile de gaze cu efect de seră, însă trebuie să vedem
ce putem face noi în acest sens, pentru a contribui la
remedierea acestor probleme.
2. Cum putem avea comportamente responsabile
care ajută la protecția mediului
Fiecare persoană, prin deciziile pe care le ia, influențează
alte persoane din jurul său și nu numai. Modul în care
ne comportăm lasă o urmă, precum lasă pantofii noștri,
sau o amprentă, precum degetele noastre. Așadar, prin
alegerile și prin stilul de viață pe care îl adoptăm, putem
ajuta la lupta împotriva schimbărilor climatice.

45
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Concret, ce putem face? Iată:
⁃ Să consumăm cât mai multe fructe
și legume cultivate local;
⁃ Să economisim apă și energie (folosim
becuri și aparate electrocasnice
cu consum redus de energie);
⁃ Să folosim surse de energie
regenerabilă (solară și eoliană);
⁃ Să alegem mijloace de transport
nepoluante, precum bicicletele sau chiar
mersul pe jos pe distanțe scurte;
Lecția 3 - Schimbările climatice
Plan de lecție
Scop:
⁃ dobândirea de noi cunoștințe
despre schimbările climatice;
⁃ conștientizarea necesității măsurilor
urgente de reducere a încălzirii
globale și a efectelor acesteia;
⁃ însușirea valorilor de respect, empatie
și grijă față de mediul înconjurător.
Timp: 30 de minute (se poate adapta în funcție de grupa
de copii)
Metode: conversația, explicația, explozia stelară
Materiale: imagine cu urs polar (anexa 1), tablă de scris și
cretă/marker sau foaie de flipchart
Etape:
1. Se dă startul discuției despre
schimbările climatice în momentul
în care facilitatorul le arată copiilor
imaginea cu ursul polar și îi întreabă:
⁃ Ce observați în imagine?
⁃ De ce este ursul polar pe o bucată
de gheață înconjurată de apă?
⁃ De ce se topesc ghețarii?
46
⁃ Să alegem transportul în comun, în
detrimentul mașinii personale;
⁃ Să colectăm selectiv deșeurile și să reciclăm;
⁃ Să refolosim diverse obiecte sau să donăm
lucrurile care nu ne mai sunt de folos;
⁃ Să utilizăm sacoșe din pânză pentru
transportul cumpărăturilor;
⁃ Să cumpărăm produse sau servicii din
fabricile în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente.
2. Pentru a discuta mai pe larg se trece
la metoda explozia stelară, ale cărei
întrebări vor construi demersul de
transmitere a noilor cunoștințe despre
schimbările climatice și măsurile de
protejare a mediului. Facilitatorul
desenează steaua pe tablă sau pe o
coală de flipchart, apoi completează
întrebările și găsește răspunsuri
împreună cu copiii. Regăsiți un model la
secțiunea materiale de sprijin, anexa 2.
Prelucrare
⁃ Cum te simți când vorbești despre
schimbările climatice, despre furtuni,
inundații, valuri de căldură?
⁃ Ce trebuie să faceți dacă sunteți
martorii unui asemenea fenomen? Ce
faceți dacă afară este furtună? Dar
vara, când este foarte, foarte cald?
⁃ Realizează un plan cu cel puțin trei măsuri
pe care le poți adopta împreună cu familia
ta pentru a ajuta mediul înconjurător.
Evaluare:
⁃ Expoziție de desene
Organizați o expoziție cu desene realizate de
copii, prin care să ilustreze comportamentele
responsabile față de mediul înconjurător pe care
ei le pot adopta împreună cu familiile lor.
Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu ursul polar
Anexa 2 – diagrama Explozia stelară
Ce înseamnă
încălzirea globală?
Ce înseamnă
schimbări climatice?
Ce măsuri putem lua
noi, oamenii, împotriva
schimbărilor climatice?
CÂND?
Când trebuie să luăm măsuri
împotriva încălzirii globale?
Când putem economisi apă
și energie electrică (în ce
situații)?
Cine poate ajuta la combaterea
încălzirii globale?
Unde se observă
schimbările climatice?
CINE?
Unde ducem deșeurile
reciclabile?
De unde cumpărăm fructe
CE? și legume astfel încât să fim
consumatori responsabili?
UNDE?
De ce se încălzește planeta?
De ce este bine să folosim sacoșe
DE CE? din pânză la cumpărături?
De ce este bine să colectăm
deșeurile selectiv?
47
 ALEGERI SĂNĂTOASE

48
V.2. CICLUL PRIMAR (clasele P-IV)
Ciclul primar reprezintă perioada de formare și dezvoltare a achizițiilor
fundamentale, de asimilare a elementelor de bază necesare studiului, adică
scrisul și cititul în clasele pregătitoare, I și a II-a, apoi pe cele necesare
continuării studiului, în clasele a III-a și a IV-a. Se acordă în această
perioadă atenție achizițiilor lingvistice, dezvoltării unei gândiri structurate,
familiarizării cu o abordare integrată a domeniilor cunoașterii, încurajarea
talentului și asimilarea unui set de valori printre care și formarea unei
atitudini responsabile față de mediul înconjurător.
Acum este momentul în care copiii sunt capabili să înțeleagă și să interiori-
zeze sentimente precum respectul, empatia și grija față de cei din jur și față
de natură. Acum sunt capabili să descifreze relații de cauzalitate între diverse
acțiuni și fenomene naturale sau antropice. Acum este momentul în care
spiritul civic și atitudinea proactivă pot crea cetățeni implicați în problemele
de mediu, cetățeni care să aducă o schimbare în societate, care să spună
”Este și treaba mea!” atunci când sunt aduse în discuție subiecte precum
reciclare, risipă alimentară, încălzire globală sau schimbări climatice.
Subiecte propuse:
1. Colectare selectivă și reciclare
2. Risipa alimentară
3. Schimbări climatice

Scop:
⁃ familiarizarea copiilor cu terminologia specifică educației
ecologice: colectare selectivă a deșeurilor și reciclare, risipa
alimentară, încălzirea globală și schimbările climatice;
⁃ asimilarea unui set de valori și a unui comportament
responsabil față de mediul înconjurător;
⁃ cultivarea sentimentelor de respect, grijă și
protecție față de mediul înconjurător.

49
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Obiective specifice:
Pe parcursul și la sfârșitul activităților, elevii vor fi
capabili:
O1: să enumere tipurile de deșeuri reciclabile și
nereciclabile;
O2: să descopere ce este colectarea selectivă și cum
se realizează;
O3: să explice ce este reciclarea deșeurilor și impor-
tanța acestui proces pentru mediul înconjurător;
O4: să înțeleagă ce este risipa alimentară și ce măsuri
se pot lua pentru a limita sau evita acest fenomen;
O5: să recunoască caracteristicile unui consumator
responsabil față de mediu și față de societate;
O6: să identifice schimbările climatice și comporta-
mentele responsabile față de mediul înconjurător.
Conținuturi:
⁃ Definiția și tipurile de deșeuri
⁃ Ce este colectarea selectivă
și cum se realizează
⁃ Reciclarea deșeurilor și importanța
acesteia pentru mediul înconjurător
⁃ Risipa alimentară și măsurile de
prevenire/evitare a acesteia
⁃ Ce sunt schimbările climatice
(cauze și efecte)
⁃ Comportamente responsabile
față de mediul înconjurător
Tipul și varianta demersului pedagogic: asimilare
de noi cunoștințe, însușire de noi comportamente și
atitudini
Resurse procedurale: expunerea, conversația, expli-
cația, observarea, jocul didactic, harta mentală, metoda
Schimbă perechea (Share – Pair Circles), Turul galeriei
(varianta adaptată), ciorchinele, metoda cadranelor
Resurse materiale: o imagine cu planeta Pământ
îngrijorată, coli de flipchart pentru grafice (se pot desena
și pe tablă), fișe de evaluare, creioane colorate, imagini
cu fructe și legume „urâte”, banner consum responsabil,
coli de scris, o mingiuță, imagine comparativă cu calota
glaciară.
! Regăsiți imaginile și fișele la secțiunea materiale de
sprijin, ca anexe numerotate.
Tipul de organizare a activității: frontală,
individuală, pe grupe
50
Informații suplimentare:
a) Activitatea 1 - Colectare selectivă și reciclare
⁃ Comisia Europeană, România. De la
deșeuri la resurse, Luxembourg, 2018
⁃ European Environment Agency, The
European Environment – state and outlook
2020. Knowledge for transition to a
sustainable Europe, Luxembourg, 2019
⁃ Oprea Crenguța Lăcrămioara, Strategii
didactice interactive, EDP, București, 2009.
⁃ MECTS, Managementul educației
ecologice. Ghid ECO pentru pici,
părinți și bunici, Zalău, 2012
⁃ https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/
materialele-plastice-o-amenintare-tot
⁃ https://www.eea.europa.eu/themes/
waste/resource-efficiency/a-
framework-for-enabling-circular
⁃ https://ec.europa.eu/clima/
citizens/tips/reuse_en
Acte normative:
⁃ Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor
⁃ Directiva 2016/12/CE a Parlamentului
European și a Consiliului privind deșeurile,
online la https://op.europa.eu/ro/
publication-detail/-/publication/5c9eae9f-
f730-4f33-a1a5-e3228db699d0/language-ro
⁃ ORDIN Nr. 1281 din 16 decembrie
2005 privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru diferite
tipuri de materiale în scopul aplicării
colectării selective, emitent: Ministerul
Mediului și Gospodăririi Apelor
⁃ ORDIN Nr. 1.121 din 5 ianuarie 2006
privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru
diferite tipuri de materiale în scopul
aplicării colectării selective, emitent
Ministerul Administrației și Internelor
⁃ Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, Nr. 11 bis/05.01.2018
b) Activitatea 2 – Risipa alimentară
⁃ Fifteen quick tips for reducing food waste and
becoming a food hero, articol disponibil la
http://www.fao.org/fao-stories/art icle/
en/c/1309609/
⁃ Florean Sergiu, Manual pentru promovarea
consumului responsabil, Timișoara, 2018.
⁃ Ghidul UE privind donarea de alimente,
disponibil online la https://eur-lex.
europa.eu/legal-content/RO/TXT/
PDF/?uri=OJ:C:2017:361:FULL&from=EN
⁃ Reglementări europene și naționale referitoare
la risipa alimentară, Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Durabile, online pe https://www.
madr.ro/risipa-alimentara/reglementari-
europene-si-nationale-referitoare-la-risipa-
de-alimente.html
⁃ Risipa alimentară, material de informare
realizat de Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
disponibil online la http://www.ansvsa.ro/
informatii-pentru-public/risipa-alimentara/
⁃ Responsible comsumption: definition and
examples, articol disponibil online la https://
youmatter.world/en/definition/definitions-
responsible-consumption-examples/
⁃ 17% of total food available to consumers in
2019 was wasted, articol disponibil la http://
www.fao.org/platform-food-loss-waste/
news/detail/en/c/1378973/
c) Activitatea 3 – Schimbări climatice
⁃ The Intergovernmental Panel on Climate
Change, AR6 Climate Change 2021: Mitigation
on Climate Change, online la https://www.
ipcc.ch/report/sixth-assessment-report-
working-group-3/
⁃ Curtea de conturi Europeană, Integritatea
și implementarea schemei EU ETS – Raport
special nr. 06/2015, Luxembourg, 2015
⁃ Curtea de conturi Europeană, Emisiile
de gaze cu efect de seră generate în UE
sunt bine raportate, dar este necesară o mai
bună cunoaștere a situației în vederea unor
reduceri viitoare - Raport special nr. 18/2019,
Luxembourg, 2019
⁃ Parlamentul European, Emisiile de gaze
cu efect de seră pe țări și pe sectoare
(infografic), online la https://www.europarl.
europa.eu/news/ro/headlines/priorities/
schimbarile-climatice/20180301STO98928/
emisiile-de-gaze-cu-efect-de-sera-pe-tari-si-
pe-sectoare-infografic
⁃ Planeta noastră, viitorul nostru. Să combatem
împreună schimbările climatice, revista
Comisiei Europene, Luxembourg, 2018
⁃ Shaw Allyson, Climate change, online pe
https://kids.nationalgeographic.com/science/
article/climate-change
⁃ www.climate.nasa.gov

Evaluarea activității:
1. Fișe de evaluare
2. Joc „Adevărat sau Fals?”
3. Joc „Da! Nu!”
4. Plan campanie de promovare

51
 ALEGERI SĂNĂTOASE
LECȚIA 1 - Colectare selectivă și reciclare
Pastila informativă
1. Ce sunt deșeurile
Deșeu este considerat „orice substanță sau obiect
pe care titularul le elimină ori intenționează sau are
obligația să le elimine.” conform Directivei 2016/12/CE a
Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile,
art. 1.a. O definiție similară se regăsește și în Legea
211/2011, deșeu fiind considerat „orice substanță sau
obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau
obligația să îl arunce”.
Case
DEȘEURI
Animale
Construcții
Fig. 1 – Sursele de proveniență a deșeurilor
Deșeurile pot fi împărțite astfel:
⁃ biodegradabile, adică se descompun în
mod natural; sunt în principiu deșeuri
alimentare (resturi de mâncare, pliculețe
de ceai, zaț de cafea), deșeuri vegetale
din parcuri și grădini, hârtia și cartonul.
O parte dintre aceste deșeuri se pot
transforma în îngrășământ natural
ieftin și eficient numit compost.
⁃ nedegradabile, adică nu se
descompun în mod natural; unele
dintre ele pot fi reciclate, cum ar
fi plasticul, metalul și sticla.
52
Deșeurile au mai multe surse de proveniență (fig. 1):
⁃ Cele provenite din casele
oamenilor/din gospodării
⁃ Cele provenite din fabrici și din mine
⁃ Deșeuri periculoase pentru
sănătatea oamenilor
⁃ Deșeuri de la animale
⁃ Deșeuri de la construcții ș.a.
Fabrici
Deșeuri periculoase
2. Cum colectăm și reciclăm deșeurile
Acțiunea de colectare reprezintă „strângerea deșeuri-
lor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor
în vederea transportării la o instalație de tratare”.
(Legea 211/2011)
Colectarea selectivă reprezintă „colectarea în cadrul
căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție
de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita
valorificarea sau tratarea specifică a acestora”. (Legea
211/2011)
În funcție de tipul de deșeuri, în țara noastră se utilizează
containere de culori diferite pentru colectarea selectivă, astfel:
Container maro
Deșeuri biodegradabile
Se descompun natural,
fără a polua mediul.
Se colectează:
- resturi de alimente;
- resturi vegetale;
- cartoane și hârtie
murdare sau ude (care
nu pot fi reciclate).
Container verde
Sticlă
Se colectează:
- ambalaje din sticlă
care nu pot fi returnate
la magazin (sticle de la
băuturi, ulei, lapte);
- ambalaje din sticlă de
la produsele de igienă și
cosmetice (parfum, săpun
lichid, gel de duș etc.).
Nu se colectează:
- resturi din sticlă de la un
geam sau o oglindă spartă;
- obiecte de ceramică
(farfurii, boluri, vaze etc.);
- becuri și neoane.
Container albastru
Hârtie și carton
Se colectează:
- ambalaje de hârtie sau
carton curate;
- pungi de hârtie și hârtie de
împachetat;
- ziare, reviste, cataloage de
prezentare, agende, caiete
vechi, plicuri;
- tuburi de la prosoapele
de bucătărie și de la hârtia
igienică;
- pahare și farfurii de unică
folosință din hârtie.
Nu se colectează amba-
laje, șervețele folosite sau
farfurii de hârtie de unică
folosință murdare.  Pentru
acestea nu există o soluție
de reciclare, ci se recomandă
reducerea consumului de
articole de unică folosință.  
Container galben
Metal și plastic
Se colectează:
- ambalaje din plastic;
pungi, sacoșe, saci;
- sticle din plastic de la
băuturi (PET-uri);
- veselă de unică folosință
din plastic;
- ambalaje de metal
(conserve, doze de aluminiu
de la băuturi);
- folie de aluminiu, tuburi
de spray-uri goale.
Nu se colectează:
- Cutii de la vopsele și alte
substanțe toxice;
- Seringi și alte dispozitive
medicale (acestea au un
regim special și se colectează
separat).
53
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Container roșu
Deșeuri periculoase
Deșeurile periculoase
conțin substanțe dăunătoare
sănătății umane și mediului
înconjurător.
Ce colectăm?
- baterii și acumulatori;
- becuri și neoane;
- medicamente;
- uleiul alimentar uzat;
- lac, acetonă;
- electronice și electrocasnice
Cum organizăm activitatea de colectare
a deșeurilor în casele noastre?
Deseori constatăm că în casele oamenilor tot gunoiul
este strâns în coș, la grămadă. Însă acest lucru nu ajută
mediul înconjurător. Este bine să refolosim anumite obiec-
te înainte de a le arunca, cum ar fi borcanele, sticlele,
caserolele din plastic, cutiile din carton sau metal,
pungile și sacii din plastic. Este bine să strângem separat
tot ce nu mai folosim, în recipiente sau saci/pungi diferite,
astfel încât acestea să poată fi reciclate, adică prelucrate
și transformate în obiecte noi și folositoare.
În primul rând trebuie să ne gândim ce deșeuri producem
în casă. Avem gunoi menajer ce conține resturi de la
bucătărie, resturi de hârtie și carton, sticlă, plastic,
metale, medicamente, produse de curățenie, jucării,
îmbrăcăminte. Mai există și situații când un aparat
electronic sau electrocasnic se strică și nu mai poate fi
reparat, astfel că el trebuie aruncat.
Fig. 2 – Coșuri de colectare selectivă
54
Container negru
Deșeuri nereciclabile
Deșeurile nereciclabile sunt
substanțe sau obiecte care
nu mai pot fi valorificate prin
procesul de reciclare.
Ce colectăm?
- hârtie tratată chimic
(bonuri fiscale);
- hârtie cerată, carton
plastifiat;
- tapet, faianță și gresie;
- vată, scutece de unică
folosință;
- periuțe de dinți, lame
de ras;
- pixuri, folie stretch;
- polistiren, casete video.
Cum ne organizăm? Într-un colț al bucătăriei amena-
jăm spațiul de colectare selectivă a deșeurilor. Există pe
piață coșuri special create pentru această acțiune precum
cele din imaginea alăturată. Ele ne ajută să separăm hârtia
și cartonul, plasticul și metalul, sticla și gunoiul menajer
(deșeuri biodegradabile și nereciclabile). Dacă nu avem
astfel de coșuri, putem folosi mai mulți saci de gunoi.
Deșeurile periculoase au un regim special și ele trebuie
duse la un centru de colectare, în spații special amenajate
de primării sau la diverse supermarket-uri care pun la
dispoziție containere separate. Tot în magazine mari
(precum cele alimentare sau de materiale de construcție
și bricolaj) se pot duce deșeuri precum becuri și neoane
arse, baterii uzate, aparate electronice și electrocasnice,
scule și utilaje pentru construcții.
De amintit este și cazul uleiului folosit, care, aruncat
la chiuvetă sau în coșul de gunoi, poluează considerabil
mediul înconjurător. De ce trebuie reciclat uleiul folosit în
bucătărie? Iată cele două scenarii posibile:
Scenariul 1 – uleiul ajunge în rețeaua de canalizare dacă
este aruncat la chiuvetă, se depune pe țevi, le înfundă și
produce defecțiuni. Firma care deține rețeaua le repară,
însă costurile pentru reparații sunt incluse pe factura
noastră de apă și canalizare. În plus, dacă ajunge în râuri
sau lacuri, formează o peliculă grasă la suprafața apei
care nu permite oxigenului să ajungă la viețuitoarele din
apă, iar acestea pot muri.
Scenariul 2 – uleiul ajunge în sol, unde râncezește și nu
mai permite solului să se regenereze. Acesta devine
nefertil, deci plantele nu vor mai crește în acea zonă.
Cum colectezi uleiul alimentar folosit?
După ce s-a răcit, acesta se strecoară și se pune într-un
recipient curat din sticlă, plastic sau metal și se duce
la centrele speciale de colectare. Astfel de centre sunt
organizate în anumite benzinării sau centre comerciale
mari de tip hypermarket.
După ce s-a realizat colectarea selectivă, deșeurile care
se pot valorifica ulterior merg la centre de reciclare. Prin
Tip de proces România între 2014-2016
Reciclarea deșeurilor municipale 13%
Reciclarea deșeurilor de ambalaje 56%
Reciclarea deșeurilor de ambalaje 47%
din plastic
Deșeuri de echipamente electrice 1,5 kg
și electronice
Depozitarea deșeurilor municipale 69%
la rampele de gunoi
Pentru a micșora cantitatea de deșeuri municipale care
ajunge la rampele de gunoi, România trebuie să colecteze
Fig. 3 – Tipuri de containere utilizate în țara noastră pentru deșeurile reciclabile
reciclare se înțelege „orice operațiune de valorificare
prin care deșeurile sunt reprocesate în produse, materi-
ale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială
sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea
materialelor organice, dar nu include valorificarea ener-
getică și reprocesarea în vederea folosirii materialelor
drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.”
(Legea 211/2011)
Conform unei statistici a Comisiei Europene, România se
află pe ultimele locuri în ceea ce privește reciclarea, fiind
mult sub media europeană, situație ilustrată în tabelul
următor:
Media Uniunii Euorpene
45%
66%
40%
6,2 kg
24%
selectiv deșeurile reciclabile. Populația are la dispoziție patru
tipuri de containere, așa cum se poate observa în fig. 3.
55
 ALEGERI SĂNĂTOASE
3. De ce să reciclăm
Pentru că anual se produc 3 miliarde de
tone de deșeuri în Uniunea Europeană!
Pentru că se reciclează sau reutilizează
numai 40% din deșeurile menajere.
Ne punem adesea întrebarea „De ce să reciclăm?” Nu
e mai simplu să aruncăm tot gunoiul într-un singur loc?
Vine firma de salubritate, îl ridică și am scăpat de grijă…
Iată că această acțiune a adus mari deservicii planetei
noastre prin poluarea mediului într-un ritm accentuat,
care afectează natura și viețuitoarele. Milioane de tone
Lecția 1 - Colectare selectivă și reciclare
Plan de lecție
Scop: familiarizarea copiilor cu termenii colectare selec-
tivă a deșeurilor și reciclare; cultivarea sentimentelor de
respect, grijă și protecție față de mediul înconjurător
Timp: 50 de minute (se poate adapta în funcție de
specificul clasei)
Metode: expunerea, conversația, explicația, observarea,
harta mentală
Materiale: imagine cu planeta Pământ îngrijorată, fișă de
evaluare, coli de scris (un număr egal cu cel al elevilor din
clasă), instrument de scris, creioane colorate/carioci, o
mingiuță
Etape:
1. Se captează atenția cu ajutorul imaginii
cu planeta Pământ. Elevii observă
reprezentarea grafică și apoi sunt
rugați să enumere motivele pentru care
planeta este îngrijorată. Facilitatorul
îi sprijină cu întrebări astfel încât să
se ajungă la următoarele concluzii:
− planeta noastră este tristă și
îngrijorată atunci când oamenii
poluează mediul înconjurător, când
taie pădurile, când produc deșeuri în
exces și le aruncă la întâmplare.
56
de deșeuri ajung în gropile de gunoi, unde sunt lăsate
să se descompună sau sunt arse și astfel aerul devine
extrem de poluat. Stratul fin care ne protejează de razele
nocive ale soarelui, adică stratul de ozon, este afectat și
dacă vom continua să aruncăm deșeuri în același ritm nu
vom mai fi protejați. Gazele degajate la descompunerea
sau arderea deșeurilor contribuie la efectul de seră,
care duce la încălzirea atmosferei terestre. De la
Revoluția Industrială și până în prezent, omul a contribuit
la creșterea concentrațiilor de dioxid de carbon din
atmosferă, acestea ajungând cu 47% mai mari decât
în era pre-industrială. În consecință ghețarii se vor
topi și nivelul oceanelor va crește considerabil. Viața
generațiilor viitoare va fi în pericol, de aceea trebuie să
acționăm acum!
Stă în puterea noastră să ajutăm planeta!
2. Pornind de la ultima idee enunțată, aceea
a deșeurilor, se dă startul unei discuții
despre deșeuri, colectare și reciclare,
facilitată de următoarele întrebări:
− Ce sunt deșeurile?
− De câte feluri sunt deșeurile?
− Cum colectăm deșeurile?
− Cum recunoaștem containerele în
care se colectează selectiv deșeurile?
− Ce înseamnă reciclare?
Răspunsurile pot fi găsite în
pastila informativă.
3. În paralel cu discuția, când se ajunge la
întrebarea a treia, despre colectarea
selectivă, facilitatorul le propune elevilor
să realizeze o hartă mentală cu tema
„Colectare selectivă”. Se desenează pe
tablă graficul. Elevii primesc câte o coală
de scris și vor realiza și ei harta. (anexa 2)
 4. Activități în echipă – facilitatorul alege o variantă din cele propuse, în funcție de vârsta elevilor și
specificul clasei:

Planificați o campanie de Realizați postere cu mesaje Formați echipe de 3-5 elevi și

conștientizare!
Construiți machete din deșeuri
reciclabile și expuneți-le într-un
loc public (în școală sau în curtea
școlii, într-un parc, la primărie etc.)
pentru a atrage atenția asupra
nevoii de reciclare.
pro reciclare și expuneți-le
la intrarea în școală, într-o
altă instituție sau online,
astfel încât să încurajați
oamenii să colecteze
deșeurile selectiv și să le
recicleze.
identificați puncte de colectare
selectivă a deșeurilor în
vederea reciclării, în localitatea
în care locuiți. Împărtășiți
informația și îndemnați și alte
persoane să recicleze deșeurile.

„Temă pentru acasă”: Evaluare

1. Colectează timp de două săptămâni deșeuri
reciclabile (la alegere, între PET-uri, hârtie
& carton, plastic sau doze de aluminiu. Sau
toate patru!), acasă. Alege un punct de
colectare din localitatea ta și du-le acolo.
Fă o poză cu telefonul și trimite-o doamnei
învățătoare sau colegilor, pe grupul clasei.
Este dovada că ai făcut o faptă bună.
Folosește etichetele din anexa 5 pentru
a organiza recipientele de colectare.
2. Propune-le colegilor din clasa ta și din
celelalte clase din școală să colectați selectiv
deșeuri și să le valorificați ducându-le la un
centru de colectare sau sunând la unul dintre
agenții care colectează deșeuri în vederea
reciclării. Folosește etichetele din anexa 5
pentru a organiza recipientele de colectare.
3. Organizați o acțiune de ecologizare a
unei zone din jurul localității voastre în
care să implicați părinții, colegii, cadrele
didactice din școală și chiar autorități
locale (primar, consilieri etc.) sau
membri ai organizațiilor non-profit.
Prelucrare
⁃ Ce poți face tu pentru a ajuta
planeta, cum poți contribui la un
mediu mai curat și mai sănătos?
⁃ Spune și altor copii despre deșeuri,
colectare selectivă și reciclare!
Îndeamnă-i să recicleze și ei. Doar
împreună vom reuși să salvăm planeta!
1. Joc „Adevărat sau fals?”
Jocul constă în crearea unor afirmații adevărate sau
false despre colectarea și reciclarea deșeurilor. Elevii
se așază în cerc, iar facilitatorul are o mingiuță pe care
o pasează unui elev, spunând unul dintre cele două
cuvinte: „Adevărat” sau „Fals”. Elevul care a primit
mingiuța trebuie să construiască un enunț adevărat
sau un enunț fals, în funcție de cuvântul primit de la
facilitator.
Exemplu: Facilitatorul pasează mingea și rostește
cuvântul „Adevărat”. Elevul care a primit mingea spune
„Bateriile poluează foarte tare mediul dacă ajung la
groapa de gunoi sau în natură.”
După ce elevul a spus enunțul, pasează mingea mai
departe și rostește cuvântul „Fals”. Colegul care a
primit mingea spune un enunț fals: „Șervețelele murdare
se pot recicla.” Procedeul se reia până vine rândul
fiecărui elev din clasă.
Listă orientativă de cuvinte: baterie, sticlă din plastic,
șervețel de hârtie, cutie de pizza, sticluță de parfum,
oase de pui, cotor de măr, bec, tastatură de computer,
doză de aluminiu, caserolă din plastic, coji de ouă, pix
din plastic, coajă de banană, cutie din carton, recipient
de la șampon, scutece de unică folosință, televizor,
canapea veche, sticlă de ulei, medicamente.
2. Fișă de evaluare
Aveți modele la materiale de sprijin. Utilizați fișa care
se potrivește colectivului de elevi (anexele 3, 4).

57
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu planeta Pământ îngrijorată

Anexa 2 – Harta mentală

coji de la fructe,
sticle de suc, sticluțe legume, oase de pește/
DEȘEURI
de parfum, sticle de STICLĂ
BIODEGRADABILE pui etc., mîncare
ulei de măsline gătită alterată

conserve și doze de
aluminiu, pahare și farfurii ziare și caiete vechi,
METAL & PLASTIC COLECTARE SELECTIVĂ HÂRTIE & CARTON cutii din carton, coli
din plastic, recipiente din
plastic, jucării de scris, plicuri

baterii, seringi și scutece, gresie,

dispozitive medicale, DEȘEURI PERICULOASE DEȘEURI NERECICLABILE
faianță, tapet
becuri și neoane

58
Anexa 3 - FIȘĂ DE EVALUARE
Colorează imaginile ce ilustrează deșeuri care se pot colecta selectiv pentru a fi reciclate:

Anexa 4 - FIȘĂ DE EVALUARE

Desenează în interiorul fiecărui container deșeuri care se pot colecta pentru a fi reciclate. Respectă codul de culori!

59
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Anexa 5 – Etichete recipiente de colectare selectivă deșeuri

STICLĂ HÂRTIE STICLĂ

HÂRTIE

METAL PLASTIC METAL

PLASTIC

60
Lecția 2 - Risipa alimentară
Pastila informativă
1. Ce este risipa alimentară
Prin risipă alimentară se înțelege situația în care
alimentele se irosesc, se transformă în deșeuri, iar acest
lucru se întâmplă pornind de la producător și până la
consumatorul final.
Se estimează că 931 de milioane de tone de alimente au
ajuns în coșurile de gunoi ale oamenilor, magazinelor
sau restaurantelor în anul 2019, conform unui studiu al
Organizației Națiunilor Unite. La nivel mondial, apro-
ximativ 121 de kilograme de alimente pe cap de locuitor
sunt risipite anual, dintre care 74 de kilograme provin din
gospodăriile oamenilor.
Risipa alimentară are urmări grave asupra mediului
înconjurător, asupra societății și economiei. Între 8-10%
dintre gazele cu efect de seră sunt produse din cauza
pierderii și risipei de alimente. Metanul este un gaz care
se eliberează atunci când alimentele ajung la groapa
de gunoi și încep să se descompună sau să putrezească.
Metanul este mai nociv decât dioxidul de carbon, astfel
că se ajunge la concluzia că risipa alimentară contribuie
la încălzirea globală.
Lanțul alimentar care începe de la producător și trece
prin unitățile de prelucrare și fabricare a produselor,
ajungând la consumatori prin restaurante, cantine sau
prin magazine, este afectat de anumiți factori, dintre care
amintim:
⁃ Alimentele nu sunt transportate și/sau
depozitate corespunzător și se strică;
⁃ Alimentele expiră în depozite sau pe
rafturile magazinelor și trebuie aruncate;
⁃ Oamenii cumpără mai multă
mâncare decât au nevoie;
⁃ Anumite fructe și legume nu sunt
consumate pentru că au un aspect neplăcut,
cu toate că gustul nu este afectat;
⁃ Oamenii gătesc mai mult
decât pot consuma.
2. Cum evităm risipa alimentară
- măsuri de prevenire
Evitarea risipei alimentare este un obiectiv al Organizației
Națiunilor Unite, care, prin Programul de Mediu atrage
atenția și îndeamnă la conștientizarea faptului că reduce-
rea pierderii și risipei alimentelor contribuie la reducerea
gazelor cu efect de seră, încetinește procesul de degradare
a mediului înconjurător și a încălzirii globale, reduce
foametea și va salva bani în vremuri de criză.
Pentru a evita risipa alimentară, fiecare persoană poate
lua măsuri de prevenire a acesteia, astfel:
⁃ Realizează și respectă o listă de
cumpărături, nu cumpăra în exces
alimente doar „ca să fie în casă”.
⁃ Cumpără fructe și legume care nu
arată perfect; deseori acestea sunt
mai gustoase și au un preț mai mic.
⁃ Achiziționează alimente care se
apropie de data de expirare, aflate
la raftul cu reduceri, doar dacă
știi că le poți consuma rapid.
⁃ Folosește surplusul de la mesele anterioare
pentru prepararea altor feluri de mâncare.
⁃ Pune mai puțină mâncare în farfurie
și dacă este cazul reumple.
⁃ Congelează fructe, legume sau mâncare
gătită dacă nu le poți consuma în timp util.
⁃ Depozitează corect alimentele, conform
instrucțiunilor de pe etichetă („A se păstra
la temperatură între +2º și +4º C.”)
⁃ Realizează un „inventar” al alimentelor
de acasă și pregătește-le de consum
pe cele care expiră mai curând.
⁃ Oferă mâncarea pe care știi
că nu o vei consuma.
3. De ce e important consumul responsabil
Consumul se referă la achiziționarea și utilizarea de către
populație a unor bunuri sau servicii în acord cu nevoile
personale și/sau colective.
Consumul responsabil ia în considerare dezvoltarea
sustenabilă a mediului înconjurător și ține cont de
următoarele principii/premize:
⁃ Încurajează economia locală
(consumul de alimente și alte bunuri
sau servicii produse local);
⁃ Produsele sau serviciile provin din
medii în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente;
⁃ Consumatorul urmărește să
își satisfacă nevoile reale;
⁃ Evită pierderea și risipa de alimente;
consumă „alimente curate” (care
nu au fost tratate cu substanțe
chimice de tipul pesticidelor);
61
 ALEGERI SĂNĂTOASE

⁃ Refolosește, repară și reciclează bunurile, ⁃ Consumatorul nu se lasă manipulat

transformându-le în resurse, nu în deșeuri; de spoturile de promovare a
produselor sau serviciilor vizate.
⁃ Consumatorul identifică impactul deciziilor
sale asupra mediului înconjurător;

Lecția 2 - Risipa alimentară

3. Metoda „Schimbă perechea”
Plan de lecție
Scop:
⁃ îmbogățirea cunoștințelor copiilor
despre risipa alimentară și însușirea
unor măsuri de prevenire a acesteia;
⁃ asimilarea unui set de valori și
promovarea unui comportament
responsabil față de mediul înconjurător.
Timp: 50 de minute (se poate adapta în funcție de
disponibilitatea clasei de elevi)
Metode: conversația, explicația, observarea, metoda
Schimbă perechea (Share – Pair Circles), turul galeriei
(variantă adaptată), Ciorchinele, jocul didactic
Materiale: imagini cu fructe și legume „urâte” (anexa 1),
banner consum responsabil (anexa 2)
(Share – Pair Circles)
Colectivul de elevi se împarte în două grupe egale și
se formează două cercuri concentrice, elevii stând
față în față, pe perechi. Facilitatorul adresează
întrebarea „Cum putem evita risipa alimentară?”
Elevii încep să discute în perechi și să caute soluții
pentru provocarea lansată. Își notează ideile pe
un caiet, carnețel sau pe o foaie de hârtie. După
un anumit timp ales de facilitator (1-3 minute),
elevii din cercul exterior se deplasează cu o poziție
în sensul acelor de ceasornic, astfel schimbând
perechea. Discuția se reia și mișcarea se continuă
până când se ajunge la partenerii inițiali. La final,
clasa se regrupează și se expun ideile emise. Se pot
nota la tablă sub formă schematică sau ca listă, iar
elevii vor completa la nevoie notițele proprii.

Etape:
1. Facilitatorul prezintă copiilor imagini
cu fructele și legumele „urâte”. Aceștia
le observă și răspund la întrebarea „Cu
ce seamănă aceste fructe și legume?”
După răspunsurile creative, facilitatorul deschide
discuția despre risipa alimentară, spunându-le că
mulți oameni nu ar cumpăra acele fructe și legume
urâte de la piață din cauza aspectului, cu toate că
ele pot fi foarte gustoase.
2. Se prezintă informațiile despre
risipa alimentară, adaptate la
Fig. 1 – Reprezentarea celor două cercuri
nivelul copiilor de înțelegere:
concentrice (metoda „Schimbă perechea”)
⁃ Risipă alimentară = mâncare
irosită, aruncată la gunoi 4. Pentru ultima sarcină de lucru propusă,
⁃ Cauze: facilitatorul alege una dintre variante,
în funcție de vârsta elevilor:
− Alimentele nu sunt transportate și/sau
depozitate corespunzător și se strică; A) Pentru elevii mai mici (clasele P- a II-a)
− Alimentele expiră în depozite sau pe „Turul galeriei” adaptat
rafturile magazinelor și trebuie aruncate;
Elevii se așază în șir indian și primesc sarcina de a
− Oamenii cumpără mai multă trece prin fața banner-ului „Consumator responsa-
mâncare decât au nevoie; bil” (afișat la tablă sau pe un flipchart). Fiecare are
− Anumite fructe și legume nu sunt voie să se oprească 5 secunde în fața banner-ului,
consumate pentru că au un aspect neplăcut, să îl observe și să rețină cel puțin o imagine, apoi
cu toate că gustul nu este afectat; să își continue drumul. După ce toți copiii au făcut
− Oamenii gătesc mai mult turul galeriei, se așază în bănci sau într-un cerc,
decât pot consuma.

62
spun pe rând ce imagine au reținut și împreună cu
facilitatorul descoperă la ce se referă ilustrațiile.
Exemple:
Robinetul ne îndeamnă să fim
responsabili față de consumul de apă.
Coșul de cumpărături tăiat ne
îndeamnă să cumpărăm exact ce și
cât avem cu adevărat nevoie.
Containerul de gunoi cu triunghi
și săgeți ne îndeamnă să reciclăm
deșeurile.
B) Pentru elevii mai mari (clasele a III-a – a IV-a)
Metoda „Ciorchinele”
Metoda pornește de la un concept sau o temă centrală
(aceea a consumatorului responsabil sau iresponsabil față
de mediul înconjurător în cazul de față) care este trecută
într-un cerc/oval. De la acest cerc pornesc sateliți care
reprezintă categorii mari cu concepte de referință, din
care radiază alte cercuri/ovaluri cu idei derivate. Pentru
activitatea de față, elevii sunt invitați să indice compor-
tamentele unui consumator iresponsabil, cauzele care au
condus la acest tip de comportament și ce soluții există
pentru a remedia situația. Ideile se notează în cadrul unui
grafic; regăsiți un exemplu în fig. 2.

CONSUMATOR
IRESPONSABIL

COMPORTAMENTE SOLUȚII
CAUZE

Cumpără mai Cumpără numai

mult decât Nu face sau nu produse de care
e necesar. respectă o listă are nevoie.
de cumpărături
Nu consumă prestabilită.
fructe și legume Colectează
„urâte”. selectiv și
reciclează
deșeurile.
Nu știe
sau nu are Este responsabil
Produce deșeuri posibilitatea să față de consmul
în exces și nu recicleze de apă.
reciclează. deșeurile.
Cade pradă
promoțiilor „2+1”,
Consumă apă și chiar dacă nu are
energie în exces. nevoie de acele
produse.
Face economie
la energia
electrică.

Gătește mai
mult decât poate
consuma. Reduce plasticul
utilizat în mod
curent.

Fig. 2 – Grafic metoda „Ciorchinele”

63
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Prelucrare
„Temă pentru acasă”
⁃ Alcătuiți un plan împreună cu familia voastră
ce include trei acțiuni pe care le veți face
astfel încât să fiți consumatori responsabili.
Desenați pe o planșă trei imagini potrivite
acțiunilor și afișați posterul acasă, astfel
încât să vă ghideze în acțiunile voastre
zilnice. Urmați planul cel puțin 30 de zile,
Etape Acțiunea 1
Realizăm și respectăm lista
Ce ne propunem?
de cumpărături!
Lipim cu un magnet pe frigi-
der o listă pe care fiecare
membru al familiei scrie
EXEMPLU
Cum îndeplinim? sau desenează alimentele
de care are nevoie. Când
mergem la cumpărături nu
punem în coș altceva.
Cum ilustrăm?
⁃ Planificați și organizați un târg de cărți și
jucării în care să faceți schimb de obiecte cu
colegii sau prietenii. Astfel veți avea cărți și
jucării noi fără să le aruncați pe cele pe care
nu le mai folosiți și fără să cumpărați altele.
Evaluare
Joc „Da! Nu!”
Acesta este un joc prin care elevii ascultă un enunț
legat de tema lecției și sunt puși în situația de a cântări
valoarea de adevăr a afirmației. Pe mijlocul sălii de
clasă se trasează o linie imaginară care desparte
sala de clasă în două părți, una pentru „Da!” și una
pentru „Nu!”. Dacă afirmația primită este adevărată,
elevii se vor deplasa pe partea sălii de clasă unde
se află cuvântul „Da!”, iar dacă afirmație este falsă,
vor trece pe partea sălii unde este cuvîntul „Nu!”
Facilitatorul poate formula orice enunț referitor la risipa
alimentară și consumul responsabil sau le poate citi
elevilor enunțurile următoare:
⁃ Este bine să stingi lumina în camera
în care nu mai stă nimeni.
64
apoi adăugați și alte comportamente
responsabile față de mediul înconjurător.
− Sfat: în alcătuirea planului citiți
recomandările din broșura pentru
elevi și discutați-le cu ceilalți membri
ai familiei. Alegeți trei acțiuni care ar
putea fi îndeplinite cu ușurință de către
toți cei cu care locuiți. Puteți completa
un tabel pentru a vă fi mai ușor:
Acțiunea 2 Acțiunea 3
Donăm alimente. Cumpărăm fructe și legume
care nu arată perfect.
În momentul în care Când mergem la cum-
constatăm că avem părături adăugăm în coș
alimente care sunt încă fructe și legume „urâte” sau
bune, dar pe care nu mai mici, care pot fi mult mai
dorim să le mai consumăm, gustoase și mai ieftine decât
le putem oferi unei familii cele care arată perfect.
care s-ar bucura de ele.
⁃ Este bine să oprești apa în
timp ce îți periezi dinții.
⁃ Este bine să cumpărăm mai multe alimente
decât avem nevoie, doar ca să fie.
⁃ Este bine să donezi jucăriile
cu care nu te mai joci.
⁃ Este bine ca la restaurant să ceri
mereu porțiile cele mai generoase.
⁃ Este bine să te gândești de două ori
înainte să ceri să ți se cumpere ceva nou.
⁃ Este bine să donezi cărți, nu să
le arunci la coșul de gunoi.
⁃ Este bine să folosești des pahare,
farfurii și tacâmuri de unică folosință
confecționate din plastic.
⁃ Este bine ca părinții să reutilizeze
resturile alimentare pentru a
găti noi feluri de mâncare.
⁃ Este bine să faceți un „inventar” al
alimentelor cumpărate și să le consumați
primele pe cele care expiră curând.
Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagini cu fructe și legume „urâte”

Anexa 2 – Banner „Consumator responsabil”

CONSUMATOR
RESPONSABIL

65
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Lecția 3 - Schimbări climatice
Pastila informativă
1. Ce sunt schimbările climatice
Schimbările climatice sunt efecte ale procesului de încălzire
globală, respectiv creșterea actuală a temperaturii
Pământului. Dintre schimbările climatice putem enumera:
topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și ocea-
nelor, schimbarea regimului de precipitații, fenomene
naturale extreme (inundații, secete, viituri, alunecări
de teren, valuri de căldură, uragane, tornade și furtuni
Fig. 1 – Efectul de seră
În definiția gazelor cu efect de seră se observă prezența
cuvintelor „emisii naturale” și „emisii antropice”. Emisiile
naturale se referă la modulațiile ciclurilor solare și la
erupțiile vulcanice. Emisiile antropice se referă la pro-
ducerea de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile
66
violente în zone în care acestea nu se produceau înainte),
modificarea duratei anotimpurilor etc.
Oamenii de știință au convenit că la baza tuturor acestor
fenomene stă cantitatea uriașă de gaze cu efect de seră
eliberate în urma desfășurării activităților umane. Gazele
cu efect de seră sunt „emisii de gaze și de alte componente
gazoase ale atmosferei, atât naturale, cât și antropice,
care absorb și reemit radiații infraroșii.” (Raport special
al Curții Europene de Conturi nr. 18/2019, „Emisiile de
gaze cu efect de seră”) Vezi fig. 1.
umane. Acestea sunt: arderea combustibililor fosili
(cărbune, petrol și gaze), modul de utilizare a terenurilor,
agricultura prin utilizarea îngrășămintelor și creșterea
animalelor, producerea și folosirea substanțelor chimice,
gestionarea deșeurilor și a proceselor industriale.
În tabelul următor sunt enumerate gazele cu efect de seră și sursele de proveniență:

Gaz Surse

Dioxid de carbon Activitatea vulcanică

(CO2) Defrișări
Arderea combustibililor fosili
Schimbări în utilizarea pământului

Metan Descompunerea deșeurilor din depozitele de suprafață

(CH4) Agricultura (în special cultura de orez)
Digestia rumegătoarelor
Gestionarea dejecțiilor asociate animalelor domestice

Oxid de azot Cultivarea solului (îngrășăminte comerciale și organice)

(N2O) Arderea combustibililor fosili
Arderea biomasei
Producția de acid azotic

Alte gaze cu efect de seră prezente într-o măsură mai
mică sunt: HFC – hidrofluorocarburile, PFC - perfluoro-
carburile și SF6 - hexafluorura de sulf. (Raportul special
UE nr. 06/2015)
Din exemplele indicate în tabel este lesne de înțeles că
omul contribuie major la încălzirea globală și că trebuie
să acționăm imediat. Concentrațiile de dioxid de carbon
au crescut cu 47% de la Revoluția Industrială și până
în prezent, grație activităților umane. Autoritățile din
Uniunea Europeană au propus o serie de măsuri care să
reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, însă
trebuie să vedem ce putem face noi în acest sens. Situația
din 2017 poate fi regăsită în fig. 2, ce ilustrează emisiile pe
sectoare de activitate. Reiese că cea mai mare sursă de
emisii de gaze cu efect de seră este în industria energiei cu
un procent covârșitor de 80,70%, urmată de agricultură
cu 8,72%, industrie 7,82% și gestionarea deșeurilor cu
2,75%.

7,82%
Industrie

80,70% 8,72%
Energie Agricultură

2,75%
Gestionarea deșeurilor

Fig. 2 – Emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană, 2017

(sursa foto: https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/priorities/climate-change)

67
 ALEGERI SĂNĂTOASE
2. Cum putem avea comportamente responsabile
care ajută la protecția mediului
Fiecare persoană, prin deciziile pe care le ia, influențează
alte persoane din jurul său și nu numai. Modul în care
ne comportăm lasă o urmă, precum lasă pantofii noștri,
sau o amprentă, precum degetele noastre. Așadar, prin
alegerile și prin stilul de viață pe care îl adoptăm, putem
ajuta la lupta împotriva schimbărilor climatice.
Concret, ce putem face? Iată:
⁃ Să consumăm cât mai multe fructe
și legume cultivate local;
⁃ Să economisim apă și energie (folosim
becuri și aparate electrocasnice
cu consum redus de energie);
⁃ Să folosim surse de energie
regenerabilă (solară și eoliană);
⁃ Să alegem mijloace de transport
nepoluante, precum bicicletele sau chiar
mersul pe jos pe distanțe scurte;
Lecția 3 - Schimbările climatice
Plan de lecție
Scop:
⁃ dobândirea de noi cunoștințe
despre schimbările climatice;
⁃ conștientizarea necesității măsurilor
urgente de reducere a încălzirii
globale și a efectelor acesteia;
⁃ însușirea valorilor de respect, empatie
și grijă față de mediul înconjurător.
Timp: 50 de minute (se poate adapta în funcție de colecti-
vul de elevi)
Metode: conversația, explicația, observarea, metoda
cadranelor
Materiale: imagine comparativă cu calota glaciară (anexa
1), tablă de scris și cretă/marker sau foaie de flipchart
pentru metoda cadranelor (anexa 2)
68
⁃ Să alegem transportul în comun, în
detrimentul mașinii personale;
⁃ Să colectăm selectiv deșeurile și să reciclăm;
⁃ Să refolosim diverse obiecte sau materiale:
hârtie, cutii din carton, recipiente din
plastic, metal sau sticlă, haine, piese de
mobilier transformate sau recondiționate;
⁃ Să utilizăm baterii reîncărcabile și să le
reciclăm pe cele care s-au consumat;
⁃ Să donăm lucrurile care nu ne mai
sunt de folos (haine, încălțăminte,
jucării, cărți, aparate electronice și
electrocasnice, piese de mobilier etc.);
⁃ Să utilizăm sacoșe din pânză pentru
transportul cumpărăturilor;
⁃ Să cumpărăm produse sau servicii din
fabricile în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente.
Etape:
1. Se dă startul discuției despre schimbările
climatice în momentul în care facilitatorul
le arată copiilor imaginea comparativă cu
calota glaciară (anexa 1) și îi întreabă:
⁃ Ce observați în imagine?
⁃ De ce se micșorează calota glaciară?
⁃ Care sunt efectele acestui fenomen?
⁃ Ce putem face pentru a avea
un comportament care să ajute
la protecția mediului?
2. Pentru a discuta mai pe larg se trece
la metoda cadranelor, ale cărei sarcini
de lucru vor construi demersul de
transmitere a noilor cunoștințe despre
schimbările climatice și măsurile de
protejare a mediului. Facilitatorul
desenează cadranele pe tablă sau pe
o coală de flipchart, apoi completează
sarcinile de lucru și găsește rezolvările
împreună cu elevii. Regăsiți un model la
secțiunea materiale de sprijin, anexa 2.
 3. Temă pentru acasă (alegeți Evaluare:
varianta potrivită pentru voi)
⁃ Campanie de susținere și
− Planificați o acțiune de (re)împădurire promovare a comportamentelor
a unei zone din apropierea localității responsabile față de mediu
voastre. Cereți ajutorul unor organizații
non-profit sau autorităților locale. Planificați și organizați o campanie de susținere și
Implicați părinții, colegii și cadrele promovare a comportamentelor responsabile față de
didactice din școala voastră! mediu prin care să atrageți atenția asupra măsurilor
pe care fiecare om le poate lua astfel încât să protejeze
− Plantați câțiva copaci în curtea școlii natura. Puteți realiza: postere, sloganuri, o expoziție de
voastre. Aveți grijă de ei și bucurați-vă ilustrații, o invitație la expoziție, poezii, o revistă online,
peste ani când veți sta la umbra lor! un articol, videoclipuri etc.
Prelucrare
⁃ Cum te simți când vorbești despre
schimbările climatice, despre furtuni,
inundații, valuri de căldură?
⁃ Ce trebuie să faceți dacă sunteți
martorii unui asemenea fenomen?
Ce faceți dacă afară este furtună?
Dar vara, când este caniculă?
⁃ Realizează un plan cu cel puțin trei măsuri
pe care le poți adopta împreună cu familia
ta pentru a ajuta mediul înconjurător.

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine comparativă cu calota glaciară (sursă foto: www.nasa.gov)

69
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Anexa 2 – Metoda Cadranelor

I II
Explică termenii așa cum i-ai înțeles tu: Scrie care sunt cauzele încălzirii globale:

Încălzirea globală =

Gaze cu efect de seră =

Schimbări climatice =

III IV
Enumeră minim cinci exemple de comportamente Realizează un desen prin care să ilustrezi comportamente
responsabile față de mediul înconjurător: responsabile față de mediul înconjurător:

1.

2.

3.

4.

5.

70
V.3. CICLUL GIMNAZIAL
Clasele V-VIII reunesc două cicluri curriculare: ciclul de dezvoltare a achizițiilor
necesare continuării studiului (clasele a V-a și a VI-a) în care se pune accent
pe dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a unei gândiri structurate, familiarizarea
cu o abordare integrată a domeniilor cunoașterii, încurajarea talentului și
asimilarea unui set de valori printre care și formarea unei atitudini responsa-
bile față de mediul înconjurător și ciclul de observare și orientare (clasele a VII-a
și a VIII-a), în care se vizează descoperirea de către elev a propriilor aptitu-
dini, aspirații și valori, construirea unei imagini de sine pozitive, dezvoltarea
gândirii autonome și a responsabilității față de procesul de integrare socială.
Mai mult ca oricând, acum este momentul în care elevii sunt capabili să
descifreze relații de cauzalitate între diverse acțiuni și fenomene naturale
sau antropice. Acum este momentul în care spiritul civic și atitudinea
proactivă pot crea cetățeni implicați în problemele de mediu, cetățeni care
să aducă o schimbare în societate, care să spună „Prezent!” sau „Cum pot
să ajut?” atunci când sunt aduse în discuție subiecte precum reciclare, risipă
alimentară, încălzire globală sau schimbări climatice.

Subiecte propuse:
1. Colectare selectivă și reciclare
2. Risipa alimentară
3. Schimbări climatice
Scop:
⁃ consolidarea terminologiei specifice educației ecologice:
colectare selectivă a deșeurilor și reciclare, risipa
alimentară, încălzirea globală și schimbările climatice;
⁃ asimilarea unui set de valori și a unui comportament
responsabil față de mediul înconjurător;
⁃ cultivarea sentimentelor precum respect, grijă
și protecție față de mediul înconjurător.

71
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Obiective specifice:
Pe parcursul și la sfârșitul activităților, elevii vor fi
capabili:
O1: să enumere tipurile de deșeuri reciclabile și
nereciclabile;
O2: să descopere ce este colectarea selectivă și cum
se realizează;
O3: să explice ce este reciclarea deșeurilor și impor-
tanța acestui proces pentru mediul înconjurător;
O4: să înțeleagă ce este risipa alimentară și ce măsuri
se pot lua pentru a limita sau evita acest fenomen;
O5: să recunoască caracteristicile unui consumator
responsabil față de mediu și față de societate;
O6: să indice ce sunt schimbările climatice și ce
comportamente responsabile față de mediul
înconjurător pot adopta oamenii.
Conținuturi:
⁃ Deșeurile - definiție și categorii
⁃ Colectare selectivă – definiție,
moduri de realizare
⁃ Reciclarea deșeurilor și importanța
acesteia pentru mediul înconjurător
⁃ Risipa alimentară și măsurile de
prevenire/evitare a acesteia
⁃ Schimbările climatice –
exemplificări, cauze și efecte
⁃ Comportamente responsabile
față de mediul înconjurător
Tipul și varianta demersului pedagogic: asimilare
de noi cunoștințe, însușire de noi comportamente și
atitudini.
Resurse procedurale: expunerea, conversația,
explicația, observarea, Știu-Vreau să știu-Am învățat,
harta mentală, metoda Schimbă perechea (Share – Pair
Circles), Poster/Comics Voice, harta conceptuală,
ciorchinele, metoda R.A.I., cubul.
Resurse materiale: fotografii și imagini, fișă de lucru,
etichete (toate se regăsesc la secțiunea materiale de
sprijin, ca anexe numerotate), coli de flipchart pentru
grafice (sau se pot desena pe tablă), instrumente de scris,
desenat și colorat, coli de scris, o mingiuță.
Tipul de organizare a activității:
frontală, individuală, pe grupe
Informații suplimentare:
a) Activitatea 1 - Colectare selectivă și reciclare
⁃ Comisia Europeană, România. De la
deșeuri la resurse, Luxembourg, 2018
⁃ European Environment Agency, The
European Environment – state and outlook
72
2020. Knowledge for transition to a
sustainable Europe, Luxembourg, 2019
⁃ Oprea Crenguța Lăcrămioara, Strategii
didactice interactive, EDP, București, 2009.
⁃ MECTS, Managementul educației
ecologice. Ghid ECO pentru pici,
părinți și bunici, Zalău, 2012
⁃ https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/
materialele-plastice-o-amenintare-tot
⁃ https://www.eea.europa.eu/themes/
waste/resource-efficiency/a-
framework-for-enabling-circular
⁃ https://ec.europa.eu/clima/
citizens/tips/reuse_en
Acte normative:
⁃ Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor
⁃ Directiva 2016/12/CE a Parlamentului
European și a Consiliului privind deșeurile,
online la https://op.europa.eu/ro/
publication-detail/-/publication/5c9eae9f-
f730-4f33-a1a5-e3228db699d0/language-ro
⁃ ORDIN Nr. 1281 din 16 decembrie
2005 privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru diferite
tipuri de materiale în scopul aplicării
colectării selective, emitent: Ministerul
Mediului și Gospodăririi Apelor
⁃ ORDIN Nr. 1.121 din 5 ianuarie 2006
privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru
diferite tipuri de materiale în scopul
aplicării colectării selective, emitent
Ministerul Administrației și Internelor
⁃ Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, Nr. 11 bis/05.01.2018
b) Activitatea 2 – Risipa alimentară
⁃ Fifteen quick tips for reducing food
waste and becoming a food hero, articol
disponibil la http://www.fao.org/
fao-stories/art icle/en/c/1309609/
⁃ Florean Sergiu, Manual pentru promovarea
consumului responsabil, Timișoara, 2018.
⁃ Ghidul UE privind donarea de alimente,
disponibil online la https://eur-lex.
europa.eu/legal-content/RO/TXT/
PDF/?uri=OJ:C:2017:361:FULL&from=EN
⁃ Reglementări europene și naționale referitoare
la risipa alimentară, Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Durabile, online pe
 https://www.madr.ro/risipa-alimentara/
reglementari-europene-si-nationale-
referitoare-la-risipa-de-alimente.html
⁃ Risipa alimentară, material de informare
realizat de Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
disponibil online la http://www.ansvsa.ro/
informatii-pentru-public/risipa-alimentara/
⁃ Responsible comsumption: definition and
examples, articol disponibil online la https://
youmatter.world/en/definition/definitions-
responsible-consumption-examples/
⁃ 17% of total food available to consumers
in 2019 was wasted, articol disponibil
la http://www.fao.org/platform-food-
loss-waste/news/detail/en/c/1378973/
⁃ Tackling food waste in the EU: a new brief
to inform policy strategies, disponibil
online la https://ec.europa.eu/jrc/en/
science-update/tackling-food-waste-eu-
new-brief-inform-policy-strategies
c) Activitatea 3 – Schimbări climatice
⁃ The Intergovernmental Panel on Climate
Change, AR6 Climate Change 2021:
Mitigation on Climate Change, online la
https://www.ipcc.ch/report/sixth-assessment-
report-working-group-3/
⁃ Curtea de conturi Europeană, Integritatea
și implementarea schemei EU ETS – Raport
special nr. 06/2015, Luxembourg, 2015
⁃ Curtea de conturi Europeană, Emisiile
de gaze cu efect de seră generate în UE
sunt bine raportate, dar este necesară o
mai bună cunoaștere a situației în vederea
unor reduceri viitoare - Raport special
nr. 18/2019, Luxembourg, 2019
⁃ Margaret De Heer, The Global Goals of
Susteinable Development, online la http://
margreetdeheer.com/eng/globalgoals.html
⁃ Parlamentul European, Emisiile de gaze
cu efect de seră pe țări și pe sectoare
(infografic), online la https://www.europarl.
europa.eu/news/ro/headlines/priorities/
schimbarile-climatice/20180301STO98928/
emisiile-de-gaze-cu-efect-de-sera-
pe-tari-si-pe-sectoare-infografic
⁃ Parlamentul European, Infografic: cum
este afectată Europa de schimbările
climatice, online la https://www.europarl.
europa.eu/news/ro/headlines/priorities/
schimbarile-climatice/20180905STO11945/
infografic-cum-este-afectata-
europa-de-schimbarile-climatice
⁃ Planeta noastră, viitorul nostru. Să combatem
împreună schimbările climatice, revista
Comisiei Europene, Luxembourg, 2018
⁃ Shaw Allyson, Climate change, online
pe https://kids.nationalgeographic.
com/science/article/climate-change
⁃ www.climate.nasa.gov

Evaluarea activității:
1. Metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat
2. Joc „Adevărat sau Fals?”
3. Turnirul întrebărilor sau metoda R.A.I.
4. Metoda cubul
5. Plan campanie de promovare

73
 ALEGERI SĂNĂTOASE
LECȚIA 1 - Colectare selectivă și reciclare
Pastila informativă
1. Ce sunt deșeurile
Deșeu este considerat „orice substanță sau obiect pe care
titularul le elimină ori intenționează sau are obligația să le
elimine.” conform Directivei 2016/12/CE a Parlamentului
European și a Consiliului privind deșeurile, art. 1.a. O defi-
niție similară se regăsește și în Legea 211/2011, deșeu fiind
considerat „orice substanță sau obiect pe care deținătorul
îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce”.
Case
DEȘEURI
Animale
Construcții
Fig. 1 – Sursele de proveniență a deșeurilor
Deșeurile pot fi împărțite astfel:
⁃ biodegradabile, adică se descompun în
mod natural; sunt în principiu deșeuri
alimentare (resturi de mâncare, pliculețe
de ceai, zaț de cafea), deșeuri vegetale
din parcuri și grădini, hârtia și cartonul.
O parte dintre aceste deșeuri se pot
transforma în îngrășământ natural
ieftin și eficient numit compost.
⁃ nedegradabile, adică nu se descompun în
mod natural; unele dintre ele pot fi reciclate,
cum ar fi plasticul, metalul și sticla.
74
Deșeurile au mai multe surse de proveniență (fig. 1):
⁃ Cele provenite din casele
oamenilor/din gospodării
⁃ Cele provenite din fabrici și din mine
⁃ Deșeuri periculoase pentru
sănătatea oamenilor
⁃ Deșeuri de la animale
⁃ Deșeuri de la construcții ș.a.
Fabrici
Deșeuri periculoase
2. Cum colectăm și reciclăm deșeurile
Acțiunea de colectare reprezintă „strângerea deșeurilor,
inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor în
vederea transportării la o instalație de tratare”. (Legea
211/2011)
Colectarea selectivă reprezintă „colectarea în cadrul
căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de
tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita valorifica-
rea sau tratarea specifică a acestora”. (Legea 211/2011)
În funcție de tipul de deșeuri, în țara noastră se utilizează
containere de culori diferite pentru colectarea selectivă, astfel:
Container maro
Deșeuri biodegradabile
Se descompun natural,
fără a polua mediul.
Se colectează:
- resturi de alimente;
- resturi vegetale;
- cartoane și hârtie
murdare sau ude (care
nu pot fi reciclate).
Container verde
Sticlă
Se colectează:
- ambalaje din sticlă
care nu pot fi returnate
la magazin (sticle de la
băuturi, ulei, lapte);
- ambalaje din sticlă de
la produsele de igienă și
cosmetice (parfum, săpun
lichid, gel de duș etc.).
Nu se colectează:
- resturi din sticlă de la un
geam sau o oglindă spartă;
- obiecte de ceramică
(farfurii, boluri, vaze etc.);
- becuri și neoane.
Container albastru
Hârtie și carton
Se colectează:
- ambalaje de hârtie sau
carton curate;
- pungi de hârtie și hârtie de
împachetat;
- ziare, reviste, cataloage de
prezentare, agende, caiete
vechi, plicuri;
- tuburi de la prosoapele
de bucătărie și de la hârtia
igienică;
- pahare și farfurii de unică
folosință din hârtie.
Nu se colectează amba-
laje, șervețele folosite sau
farfurii de hârtie de unică
folosință murdare.  Pentru
acestea nu există o soluție
de reciclare, ci se recomandă
reducerea consumului de
articole de unică folosință.  
Container galben
Metal și plastic
Se colectează:
- ambalaje din plastic;
pungi, sacoșe, saci;
- sticle din plastic de la
băuturi (PET-uri);
- veselă de unică folosință
din plastic;
- ambalaje de metal
(conserve, doze de aluminiu
de la băuturi);
- folie de aluminiu, tuburi
de spray-uri goale.
Nu se colectează:
- Cutii de la vopsele și alte
substanțe toxice;
- Seringi și alte dispozitive
medicale (acestea au un
regim special și se colectează
separat).
75
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Container roșu
Deșeuri periculoase
Deșeurile periculoase
conțin substanțe dăunătoare
sănătății umane și mediului
înconjurător.
Ce colectăm?
- baterii și acumulatori;
- becuri și neoane;
- medicamente;
- uleiul alimentar uzat;
- lac, acetonă;
- electronice și electrocasnice
Cum organizăm activitatea de colectare
a deșeurilor în casele noastre?
Deseori constatăm că în casele oamenilor tot gunoiul
este strâns în coș, la grămadă. Însă acest lucru nu ajută
mediul înconjurător. Este bine să refolosim anumite
obiecte înainte de a le arunca, cum ar fi borcanele,
sticlele, caserolele din plastic, cutiile din carton sau
metal, pungile și sacii din plastic. Este bine să strângem
separat tot ce nu mai folosim, în recipiente sau saci/
pungi diferite, astfel încât acestea să poată fi reciclate,
adică prelucrate și transformate în obiecte noi și
folositoare.
În primul rând trebuie să ne gândim ce deșeuri producem
în casă. Avem gunoi menajer ce conține resturi de la
bucătărie, resturi de hârtie și carton, sticlă, plastic,
metale, medicamente, produse de curățenie, jucării,
îmbrăcăminte. Mai există și situații când un aparat
electronic sau electrocasnic se strică și nu mai poate fi
reparat, astfel că el trebuie aruncat.
Fig. 2 – Coșuri de colectare selectivă
76
Container negru
Deșeuri nereciclabile
Deșeurile nereciclabile sunt
substanțe sau obiecte care
nu mai pot fi valorificate prin
procesul de reciclare.
Ce colectăm?
- hârtie tratată chimic
(bonuri fiscale);
- hârtie cerată, carton
plastifiat;
- tapet, faianță și gresie;
- vată, scutece de unică
folosință;
- periuțe de dinți, lame
de ras;
- pixuri, folie stretch;
- polistiren, casete video.
Cum ne organizăm? Într-un colț al bucătăriei ame-
najăm spațiul de colectare selectivă a deșeurilor. Există
pe piață coșuri special create pentru această acțiune
precum cele din imaginea alăturată. Ele ne ajută să
separăm hârtia și cartonul, plasticul și metalul, sticla și
gunoiul menajer (deșeuri biodegradabile și nereciclabile).
Dacă nu avem astfel de coșuri, putem folosi mai mulți
saci de gunoi.
Deșeurile periculoase au un regim special și ele trebuie
duse la un centru de colectare, în spații special amena-
jate de primării sau la diverse supermarket-uri care pun
la dispoziție containere separate. Tot în magazine mari
(precum cele alimentare sau de materiale de construcție
și bricolaj) se pot duce deșeuri precum becuri și neoane
arse, baterii uzate, aparate electronice și electrocasnice,
scule și utilaje pentru construcții.
De amintit este și cazul uleiului folosit, care, aruncat
la chiuvetă sau în coșul de gunoi, poluează considerabil
mediul înconjurător. De ce trebuie reciclat uleiul folosit
în bucătărie? Iată cele două scenarii posibile:
Scenariul 1 – uleiul ajunge în rețeaua de canalizare dacă
este aruncat la chiuvetă, se depune pe țevi, le înfundă și
produce defecțiuni. Firma care deține rețeaua le repară,
însă costurile pentru reparații sunt incluse pe factura
noastră de apă și canalizare. În plus, dacă ajunge în
râuri sau lacuri, formează o peliculă grasă la suprafața
apei care nu permite oxigenului să ajungă la viețuitoare-
le din apă, iar acestea pot muri.
Scenariul 2 – uleiul ajunge în sol, unde râncezește și nu
mai permite solului să se regenereze. Acesta devine
nefertil, deci plantele nu vor mai crește în acea zonă.
Cum colectezi uleiul alimentar folosit?
După ce s-a răcit, acesta se strecoară și se pune într-un
recipient curat din sticlă, plastic sau metal și se duce
la centrele speciale de colectare. Astfel de centre sunt
organizate în anumite benzinării sau centre comerciale
mari de tip hypermarket.
După ce s-a realizat colectarea selectivă, deșeurile care
se pot valorifica ulterior merg la centre de reciclare.
Tip de proces România între 2014-2016
Reciclarea deșeurilor municipale 13%
Reciclarea deșeurilor de ambalaje 56%
Reciclarea deșeurilor de ambalaje 47%
din plastic
Deșeuri de echipamente electrice 1,5 kg
și electronice
Depozitarea deșeurilor municipale 69%
la rampele de gunoi
Pentru a micșora cantitatea de deșeuri municipale care
ajunge la rampele de gunoi, România trebuie să colecteze
Fig. 3 – Tipuri de containere utilizate în țara noastră pentru deșeurile reciclabile
Prin reciclare se înțelege „orice operațiune de valori-
ficare prin care deșeurile sunt reprocesate în produse,
materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția
lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include
reprocesarea materialelor organice, dar nu include
valorificarea energetică și reprocesarea în vederea
folosirii materialelor drept combustibil sau pentru
operațiunile de rambleiere.” (Legea 211/2011)
Conform unei statistici a Comisiei Europene, România se
află pe ultimele locuri în ceea ce privește reciclarea, fiind
mult sub media europeană, situație ilustrată în tabelul
următor:
Media Uniunii Euorpene
45%
66%
40%
6,2 kg
24%
selectiv deșeurile reciclabile. Populația are la dispoziție patru
tipuri de containere, așa cum se poate observa în fig. 3.
77
 ALEGERI SĂNĂTOASE
3. De ce să reciclăm
Pentru că anual se produc 3 miliarde de
tone de deșeuri în Uniunea Europeană!
Pentru că se reciclează sau reutilizează
numai 40% din deșeurile menajere.
Ne punem adesea întrebarea „De ce să reciclăm?” Nu
e mai simplu să aruncăm tot gunoiul într-un singur loc?
Vine firma de salubritate, îl ridică și am scăpat de grijă…
Iată că această acțiune a adus mari deservicii planetei
noastre prin poluarea mediului într-un ritm accentuat,
care afectează natura și viețuitoarele. Milioane de tone
de deșeuri ajung în gropile de gunoi, unde sunt lăsate
Lecția 1 - Colectare selectivă și reciclare
Plan de lecție
Scop: consolidarea terminologiei referitoare la
colectarea selectivă a deșeurilor și reciclare; cultivarea
sentimentelor de respect, grijă și protecție față de mediul
înconjurător
Timp: 50 de minute
Metode: expunerea, conversația, explicația, observarea,
Știu – Vreau să știu – Am învățat, harta mentală
Materiale: fotografie preluată în timpul unei acțiuni de
ecologizare (anexa 1), coli de scris (un număr dublu față
de cel al elevilor din clasă), o mingiuță, instrument de scris
Etape:
1. Se captează atenția cu ajutorul fotografiei
preluate în timpul unei acțiuni de
ecologizare (anexa 1). Elevii observă
fotografia, apoi sunt rugați să numească
ceea ce este surprins în imagine și
motivul pentru care este nevoie de
78
să se descompună sau sunt arse și astfel aerul devine
extrem de poluat. Stratul fin care ne protejează de
razele nocive ale soarelui, adică stratul de ozon, este
afectat și dacă vom continua să aruncăm deșeuri în
același ritm nu vom mai fi protejați. Gazele degajate
la descompunerea sau arderea deșeurilor contribuie
la efectul de seră, care duce la încălzirea atmosferei
terestre. De la Revoluția Industrială și până în prezent,
omul a contribuit la creșterea concentrațiilor de dioxid
de carbon din atmosferă, acestea ajungând cu 47% mai
mari decât în era pre-industrială. În consecință ghețarii
se vor topi și nivelul oceanelor va crește considerabil.
Viața generațiilor viitoare va fi în pericol, de aceea
trebuie să acționăm acum!
Stă în puterea noastră să ajutăm planeta!
campaniile de ecologizare. Facilitatorul
îi sprijină cu întrebări astfel încât să
se ajungă la următoarea concluzie:
− Deșeurile reprezintă un pericol
pentru natură și pentru oameni, de
aceea este bine să învățăm cum să le
gestionăm, astfel încât ele să devină
resurse prin reutilizare, reciclare sau
să fie depozitate corespunzător.
2. Pornind de la această idee, se propune
elevilor metoda Știu – Vreau să știu – Am
învățat, prin care aceștia trebuie să
completeze un tabel cu trei coloane astfel:
− prima coloană cu informații
pe care le dețin deja despre
deșeuri, colectare și reciclare;
− a doua coloană cu informații pe care
nu le cunosc, dar sunt curioși să le afle;
− a treia coloană cu ceea ce au aflat
și reținut din activitate, la finalul
lecției, ca moment de evaluare.
Tabelul poate fi realizat de către elevi pe o fișă sau pe un
caiet. După timpul dedicat completării primelor două
coloane și expunerii conținutului acestora în plen, se dă
startul discuției despre deșeuri, colectare și reciclare, iar
facilitatorul se poate ghida după informațiile primite de
la elevi în coloana „Știu”, astfel încât să nu repete ceea
ce copiii au asimilat deja. Un bun reper pentru discursul
facilitatorului este oferit și de curiozitățile enunțate de
elevi în coloana a doua, „Vreau să știu”, astfel încât lecția
să aducă noutăți din sfera lor de interes.
Răspunzând la întrebările:
⁃ Ce sunt deșeurile?
⁃ De câte feluri sunt deșeurile?
⁃ Cum colectăm selectiv deșeurile?
⁃ Cum recunoaștem containerele în care
se colectează selectiv deșeurile?
⁃ Ce înseamnă reciclare?
se parcurg conținuturile expuse în pastila informativă.
3. Pentru fixarea cunoștințelor facilitatorul
le propune elevilor să realizeze o hartă
mentală cu tema „Colectare selectivă”.
Se desenează pe tablă graficul. Elevii
realizează harta și o completează individual
sau împreună cu facilitatorul. (anexa 2)
„Teme pentru acasă”:
1. Compune o scrisoare pentru primarul
localității în care trăiești. Propune-i
adoptarea unor măsuri de colectare
selectivă și reciclare a deșeurilor care să se
aplice tuturor locuitorilor. Include cel puțin
două măsuri și argumentează alegerea ta.
2. Colectează timp de două săptămâni deșeuri
reciclabile (la alegere, între PET-uri, hârtie
& carton, plastic sau doze de aluminiu.
Sau toate patru!). Alege un punct de
colectare din localitatea ta și du-le acolo.
Fă o poză cu telefonul și trimite-o doamnei
învățătoare sau colegilor, pe grupul clasei.
Este dovada că ai făcut o faptă bună.
Folosește etichetele din anexa 3 pentru a
organiza acasă recipientele de colectare.
3. Propune-le colegilor din clasa ta și din
celelalte clase din școală să colectați
selectiv deșeuri și să le valorificați ducându-
le la un centru de colectare sau sunând
la unul dintre agenții care colectează
deșeuri în vederea reciclării. Folosește
etichetele din anexa 3 pentru a organiza
în clasă recipientele de colectare.
4. Organizați o acțiune de ecologizare a
unei zone din jurul localității voastre în
care să implicați părinții, colegii, cadrele
didactice din școală și chiar autorități
locale (primar, consilieri etc.) sau
membri ai organizațiilor non-profit.
Prelucrare
⁃ Editați cu ajutorul unui profesor sau al
unui membru de familie o revistă online în
care să includeți articole despre colectare
selectivă și reciclare. Publicați online revista
și diseminați-o, astfel încât să ajungă
să fie citită de cât mai mulți oameni.
⁃ Planificați o campanie de conștientizare!
Construiți machete sau costume din
deșeuri reciclabile și expuneți-le într-un
loc public (în școală sau în curtea școlii,
într-un parc, la primărie etc.) pentru a
atrage atenția asupra nevoii de reciclare.
⁃ Formați echipe de 3-5 elevi și identificați
puncte de colectare selectivă a deșeurilor
în vederea reciclării, în localitatea în care
locuiți. Împărtășiți informația și îndemnați
și alte persoane să recicleze deșeurile.
Evaluare
Se alege una dintre cele două variante propuse:
1. Știu – Vreau să știu – Am învățat
La finalul lecției se completează ultima coloană a
tabelului cu informațiile pe care elevii le-au reținut despre
colectare selectivă și reciclare. După epuizarea timpului
alocat completării, elevii citesc în plen ceea ce au scris.
2. Joc „Adevărat sau fals?”
Jocul constă în crearea unor afirmații adevărate sau
false despre colectarea și reciclarea deșeurilor. Copiii se
așază în cerc, iar facilitatorul are o mingiuță pe care o
pasează unui elev, spunând unul dintre cele două cuvinte:
„Adevărat” sau „Fals”. Elevul care a primit mingiuța
trebuie să construiască un enunț adevărat sau un enunț
fals, în funcție de cuvântul primit de la facilitator.
Exemplu: Facilitatorul pasează mingea și rostește
cuvântul „Adevărat”. Elevul care a primit mingea spune
„Bateriile poluează foarte tare mediul dacă ajung la
rampa de gunoi sau în natură.”
După ce elevul a formulat enunțul, pasează mingea mai
departe și rostește cuvântul „Fals”. Colegul care a primit
mingea spune un enunț fals: „Șervețelele murdare se pot
recicla.” Procedeul se reia până vine rândul fiecărui elev
din clasă.
79
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu acțiune de ecologizare

Anexa 2 – Harta mentală

coji de la fructe,
sticle de suc, sticluțe legume, oase de pește/
DEȘEURI
de parfum, sticle de STICLĂ
BIODEGRADABILE pui etc., mîncare
ulei de măsline gătită alterată

conserve și doze de
aluminiu, pahare și farfurii ziare și caiete vechi,
METAL & PLASTIC COLECTARE SELECTIVĂ HÂRTIE & CARTON cutii din carton, coli
din plastic, recipiente din
plastic, jucării de scris, plicuri

baterii, seringi și scutece, gresie,

dispozitive medicale, DEȘEURI PERICULOASE DEȘEURI NERECICLABILE
faianță, tapet
becuri și neoane

80
Anexa 3 – Etichete recipiente de colectare selectivă deșeuri

STICLĂ HÂRTIE STICLĂ

HÂRTIE

METAL PLASTIC METAL

PLASTIC

81
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Lecția 2 - Risipa alimentară
Pastila informativă
1. Ce este risipa alimentară
Prin risipă alimentară se înțelege situația în care
alimentele se irosesc, se transformă în deșeuri, iar acest
lucru se întâmplă pornind de la producător și până la
consumatorul final.
Se estimează că 931 de milioane de tone de alimente au
ajuns în coșurile de gunoi ale oamenilor, magazinelor
sau restaurantelor în anul 2019, conform unui studiu al
Organizației Națiunilor Unite. La nivel mondial, apro-
ximativ 121 de kilograme de alimente pe cap de locuitor
sunt risipite anual, dintre care 74 de kilograme provin din
gospodăriile oamenilor.
Risipa alimentară are urmări grave asupra mediului încon-
jurător, asupra societății și economiei. Între 8-10% dintre
gazele cu efect de seră sunt produse din cauza pierderii și
risipei de alimente. Metanul este un gaz care se eliberează
atunci când alimentele ajung la rampa de gunoi și încep să
se descompună sau să putrezească. Metanul este mai nociv
decât dioxidul de carbon, astfel că se ajunge la concluzia
că risipa alimentară contribuie la încălzirea globală.
Lanțul alimentar care începe de la producător și trece prin
unitățile de prelucrare și fabricare a produselor, ajungând
la consumatori prin restaurante, cantine sau prin magazi-
ne, este afectat de anumiți factori, dintre care amintim:
⁃ Condiții meteo nefavorabile în timpul
ciclului de creștere a plantelor;
⁃ Alimentele nu sunt recoltate, transportate
și/sau depozitate corespunzător;
⁃ Alimentele expiră în depozite sau pe
rafturile magazinelor și trebuie aruncate;
⁃ Oamenii cumpără mai multă
mâncare decât au nevoie;
⁃ Anumite fructe și legume nu sunt acceptate
de retaileri și nici consumate de populație
pentru că nu respectă anumite standarde
de calitate (mărime, formă, aspect),
cu toate că gustul nu este afectat;
⁃ Oamenii gătesc mai mult decât pot consuma.
2. Cum evităm risipa alimentară
- măsuri de prevenire
Evitarea risipei alimentare este un obiectiv al Organizației
Națiunilor Unite, care, prin Programul de Mediu atrage
atenția și îndeamnă la conștientizarea faptului că reduce-
rea pierderii și risipei alimentelor contribuie la reducerea
gazelor cu efect de seră, încetinește procesul de degradare
a mediului înconjurător și a încălzirii globale, reduce
foametea și va salva bani în vremuri de criză.
82
Pentru a evita risipa alimentară, fiecare persoană poate
lua măsuri de prevenire a acesteia, astfel:
⁃ Realizează și respectă o listă de
cumpărături, nu cumpăra în exces
alimente doar „ca să fie în casă”.
⁃ Cumpără fructe și legume care nu
arată perfect; deseori acestea sunt
mai gustoase și au un preț mai mic.
⁃ Achiziționează alimente care se apropie de
data de expirare, aflate la raftul cu reduceri,
doar dacă știi că le poți consuma rapid.
⁃ Folosește surplusul de la mesele anterioare
pentru prepararea altor feluri de mâncare.
⁃ Pune mai puțină mâncare în farfurie
și dacă este cazul reumple.
⁃ Congelează fructe, legume sau mâncare
gătită dacă nu le poți consuma în timp util.
⁃ Depozitează corect alimentele, conform
instrucțiunilor de pe etichetă („A se păstra
la temperatură între +2º și +4º C.”)
⁃ Realizează un „inventar” al alimentelor
de acasă și pregătește-le de consum
pe cele care expiră mai curând.
⁃ Oferă mâncarea pe care știi
că nu o vei consuma.
3. De ce e important consumul responsabil
Consumul se referă la achiziționarea și utilizarea de către
populație a unor bunuri sau servicii în acord cu nevoile
personale și/sau colective.
Consumul responsabil ia în considerare dezvoltarea suste-
nabilă a mediului înconjurător și ține cont de următoarele
principii/premise:
⁃ Încurajează economia locală
(consumul de alimente și alte bunuri
sau servicii produse local);
⁃ Produsele sau serviciile provin din
medii în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente;
⁃ Consumatorul urmărește să își
satisfacă nevoile reale;
⁃ Evită pierderea și risipa de alimente;
consumă „alimente curate” (care nu au
fost tratate cu substanțe chimice);
⁃ Refolosește, repară și reciclează bunurile,
transformându-le în resurse, nu în deșeuri;
 ⁃ Consumatorul identifică impactul ⁃ Consumatorul nu se lasă manipulat
deciziilor sale asupra mediului de spoturile de promovare a
înconjurător și regândește anumite produselor sau serviciilor vizate.
decizii care au un impact negativ;

Lecția 2 - Risipa alimentară

− Oamenii cumpără mai multă
Plan de lecție mâncare decât au nevoie;
Scop: − Anumite fructe și legume nu
sunt consumate pentru că au
⁃ îmbogățirea cunoștințelor copiilor
un aspect neplăcut, cu toate
despre risipa alimentară și însușirea
că gustul nu este afectat;
unor măsuri de prevenire a acesteia;
− Oamenii gătesc mai mult
⁃ asimilarea unui set de valori și
decât pot consuma.
promovarea unui comportament
responsabil față de mediul înconjurător. 3. Metoda „Schimbă perechea”
(Share – Pair Circles)
Timp: 50 de minute Colectivul de elevi se împarte în două grupe egale și se
formează două cercuri concentrice, copiii stând față
Metode: conversația, explicația, observarea, metoda
în față, pe perechi. Facilitatorul adresează întrebarea
Schimbă perechea (Share – Pair Circles), ciorchinele,
„Cum putem evita risipa alimentară?” Elevii încep să
Poster/Comics Voice
discute în perechi și să caute soluții pentru provocarea
Materiale: imagine cu deșeuri alimentare (anexa 1), coli de lansată. Își notează ideile pe un caiet, carnețel sau pe o
scris/desenat (A3 sau A4), instrumente de scris și de desen foaie de hârtie. După un anumit timp ales de facilitator
(1-2 minute), elevii din cercul exterior se deplasează cu
Etape: o poziție în sensul acelor de ceasornic, astfel schimbând
perechea. Discuția se reia și mișcarea se continuă până
1. Facilitatorul prezintă elevilor fotografia când se ajunge la partenerii inițiali. La final, clasa se
cu deșeurile alimentare și următoarea regrupează și se expun ideile emise. Se pot nota la tablă
afirmație: „Se estimează că 129 de milioane sub formă schematică sau ca listă, iar elevii vor completa
de tone de deșeuri alimentare au fost la nevoie notițele proprii.
generate în 2011 în Uniunea Europeană,
adică 20% din totalul alimentelor produse.”
Elevii sunt întrebați ce simt și ce gândesc
după ce văd fotografia și ascultă enunțul.
2. În continuare, facilitatorul deschide
discuția despre risipa alimentară.
Se prezintă informațiile adaptate
la nivelul copiilor de înțelegere:
⁃ Risipă alimentară = mâncare
irosită, aruncată la gunoi
⁃ Cauze:
− Condiții meteo nefavorabile în
timpul ciclului de creștere a plantelor
(recoltele pot fi distruse sau afectate
de fenomene meteorologice,
Fig. 1 – Reprezentarea celor două cercuri concentrice
produsele neputând fi valorificate);
(metoda „Schimbă perechea”)
− Alimentele nu sunt recoltate,
transportate și/sau depozitate
4. Pentru ultima sarcină de lucru propusă
în cadrul lecției, facilitatorul alege
corespunzător;
una dintre variante, în funcție de
− Alimentele expiră în depozite, caracteristicile colectivului de elevi:
pe rafturile magazinelor sau „în
cămară” și trebuie aruncate;
83
 ALEGERI SĂNĂTOASE

A) „Poster Voice”. „Comics Voice” include în diverse publicații existente, astfel încât să se
Metoda Poster Voice sau Comics Voice este inspirată asigure diseminarea lor.
din metoda de educație nonformală Photo Voice. Dacă B) Metoda „Ciorchinele”
în varianta originală participanții la activitate utilizau
Metoda pornește de la un concept sau o temă centrală
fotografii și povești despre fotografiile lor pentru a aduce
(aceea a consumatorului responsabil sau iresponsabil față
în atenția celorlalți aspecte și probleme importante
de mediul înconjurător în cazul de față) care este trecută
pentru ei, la Poster Voice / Comics Voice elevii vor lăsa
într-un cerc/oval. De la acest cerc pornesc sateliți care
posterele sau benzile desenate să „vorbească” pentru ei.
reprezintă categorii mari cu concepte de referință, din
Astfel, sarcina de lucru este de a realiza un poster sau
care radiază alte cercuri/ovaluri cu idei derivate. Pentru
o serie de benzi desenate, individual sau în echipă, care
activitatea de față, elevii sunt invitați să indice compor-
să aducă în atenția celorlalți problematica consumului
tamentele unui consumator iresponsabil, cauzele care au
responsabil.
condus la acest tip de comportament și ce soluții există
La finalul timpului alocat pentru execuție, fiecare elev pentru a remedia situația. Ideile se notează în cadrul unui
sau echipă prezintă posterul sau benzile desenate în grafic; regăsiți un exemplu în fig. 2.
fața clasei. Opțional, lucrările se pot publica online sau

CONSUMATOR
IRESPONSABIL

COMPORTAMENTE SOLUȚII
CAUZE

Cumpără mai Cumpără numai

mult decât Nu face sau nu produse de care
e necesar. respectă o listă are nevoie.
de cumpărături
Nu consumă prestabilită.
fructe și legume Colectează
„urâte”. selectiv și
reciclează
deșeurile.
Nu știe
sau nu are Este responsabil
Produce deșeuri posibilitatea să față de consmul
în exces și nu recicleze de apă.
reciclează. deșeurile.
Cade pradă
promoțiilor „2+1”,
Consumă apă și chiar dacă nu are
energie în exces. nevoie de acele
produse.
Face economie
la energia
electrică.

Gătește mai
mult decât poate
consuma. Reduce plasticul
utilizat în mod
curent.

Fig. 2 – Grafic metoda „Ciorchinele”

84
Prelucrare
„Temă pentru acasă”
⁃ Alcătuiți un plan împreună cu familia
voastră ce include trei acțiuni pe care le
veți face astfel încât să fiți consumatori
responsabili. Desenați pe o planșă
trei imagini potrivite acțiunilor și
afișați lucrarea acasă, astfel încât să
vă ghideze în acțiunile voastre zilnice.
Urmați planul cel puțin 30 de zile,
apoi adăugați și alte comportamente
responsabile față de mediul înconjurător.
Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu deșeuri alimentare
(sursa foto: https://ec.europa.eu/jrc/en/science-update/tackling-food-waste-eu-new-brief-inform-policy-strategies)
Evaluare
Turnirul întrebărilor sau Metoda R.A.I.
Denumirea provine de la inițialele Răspunde-Aruncă-
Interoghează. Prin intermediul metodei se pot evalua
cunoștințele acumulate pe parcursul lecției. Jocul
presupune aruncarea unui obiect mic (o minge). Elevul
care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare din
lecție celui care o prinde. Acesta răspunde, apoi aruncă
mingea la alt coleg și adresează o nouă întrebare. Dacă
un elev nu cunoaște răspunsul va fi eliminat din joc,
iar răspunsul trebuie oferit de cel care a aruncat. Se
procedează astfel până vor fi incluși toți elevii sau până
se epuizează toate întrebările posibile.
85
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Lecția 3 - Schimbări climatice
Pastila informativă
1. Ce sunt schimbările climatice
Schimbările climatice sunt efecte ale procesului de încălzire
globală, respectiv creșterea actuală a temperaturii
Pământului. Dintre schimbările climatice putem enumera:
topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și ocea-
nelor, schimbarea regimului de precipitații, fenomene
naturale extreme (inundații, secete, viituri, alunecări
de teren, valuri de căldură, uragane, tornade și furtuni
violente în zone în care acestea nu se produceau înainte),
modificarea duratei anotimpurilor etc.
Fig. 1 – Efectul de seră
În definiția gazelor cu efect de seră se observă prezența
cuvintelor „emisii naturale” și „emisii antropice”. Emisiile
naturale se referă la modulațiile ciclurilor solare și la
erupțiile vulcanice. Emisiile antropice se referă la pro-
ducerea de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile
86
Oamenii de știință au convenit că la baza tuturor acestor
fenomene stă cantitatea uriașă de gaze cu efect de seră
eliberate în urma desfășurării activităților umane. Gazele
cu efect de seră sunt „emisii de gaze și de alte componente
gazoase ale atmosferei, atât naturale, cât și antropice,
care absorb și reemit radiații infraroșii.” (Raport special
al Curții Europene de Conturi nr. 18/2019, „Emisiile de
gaze cu efect de seră”) Vezi fig. 1.
umane. Acestea sunt: arderea combustibililor fosili
(cărbune, petrol și gaze), modul de utilizare a terenurilor,
agricultura prin utilizarea îngrășămintelor și creșterea
animalelor, producerea și folosirea substanțelor chimice,
gestionarea deșeurilor și a proceselor industriale.
În tabelul următor sunt enumerate gazele cu efect de seră și sursele de proveniență:

Gaz Surse

Dioxid de carbon Activitatea vulcanică

(CO2) Defrișări
Arderea combustibililor fosili
Schimbări în utilizarea pământului

Metan Descompunerea deșeurilor din depozitele de suprafață

(CH4) Agricultura (în special cultura de orez)
Digestia rumegătoarelor
Gestionarea dejecțiilor asociate animalelor domestice

Oxid de azot Cultivarea solului (îngrășăminte comerciale și organice)

(N2O) Arderea combustibililor fosili
Arderea biomasei
Producția de acid azotic

Alte gaze cu efect de seră prezente într-o măsură mai
mică sunt: HFC – hidrofluorocarburile, PFC - perfluoro-
carburile și SF6 - hexafluorura de sulf. (Raportul special
UE nr. 06/2015)
Din exemplele indicate în tabel este lesne de înțeles că
omul contribuie major la încălzirea globală și că trebuie
să acționăm imediat. Concentrațiile de dioxid de carbon
au crescut cu 47% de la Revoluția Industrială și până
în prezent, grație activităților umane. Autoritățile din
Uniunea Europeană au propus o serie de măsuri care
să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră,
însă trebuie să vedem ce putem face noi în acest sens.
Situația din 2017 poate fi regăsită în fig. 2, ce ilustrează
emisiile pe sectoare de activitate. Reiese că cea mai mare
sursă de emisii de gaze cu efect de seră este în industria
energiei cu un procent covârșitor de 80,70%, urmată
de agricultură cu 8,72%, industrie 7,82% și gestionarea
deșeurilor cu 2,75%.

7,82%
Industrie

80,70% 8,72%
Energie Agricultură

2,75%
Gestionarea deșeurilor

Fig. 2 – Emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană, 2017

(sursa foto: https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/priorities/climate-change)

87
 ALEGERI SĂNĂTOASE
2. Cum putem avea comportamente responsabile care ajută la protecția mediului
Fiecare persoană, prin deciziile pe care le ia, influențează
alte persoane din jurul său și nu numai. Modul în care
ne comportăm lasă o urmă, precum lasă pantofii noștri,
sau o amprentă, precum degetele noastre. Așadar,
prin alegerile și prin stilul de viață pe care îl adoptăm,
putem contribui la lupta împotriva încălzirii globale și a
schimbărilor climatice.
Concret, ce putem face? Iată:
⁃ Să consumăm cât mai multe fructe
și legume cultivate local;
⁃ Să economisim apă și energie (folosim
becuri și aparate electrocasnice
cu consum redus de energie);
⁃ Să folosim surse de energie
regenerabilă (solară și eoliană);
⁃ Să alegem mijloace de transport
nepoluante, precum bicicletele, trotinetele
sau chiar mersul pe jos pe distanțe scurte;
Lecția 3 - Schimbările climatice
Plan de lecție
Scop:
⁃ dobândirea de noi cunoștințe
despre schimbările climatice;
⁃ conștientizarea necesității măsurilor
urgente de reducere a încălzirii
globale și a efectelor acesteia;
⁃ însușirea valorilor precum respectul,
empatia și grija față de mediul înconjurător.
Timp: 50 de minute
Metode: conversația, explicația, observarea, harta
conceptuală, cubul
Materiale: imagine comparativă cu calota glaciară (anexa
1), un cub din hârtie (șablonul poate fi regăsit în anexa 3),
coli de hârtie A4 (un număr egal cu cel al elevilor din clasă)
Etape:
1. Se dă startul discuției despre schimbările
climatice în momentul în care facilitatorul
le arată elevilor imaginea comparativă cu
calota glaciară (anexa 1) și îi întreabă:
⁃ Ce observați în imagine?
⁃ De ce se micșorează calota glaciară?
⁃ Care sunt efectele acestui fenomen?
88
⁃ Să alegem transportul în comun, în
detrimentul mașinii personale;
⁃ Să colectăm selectiv deșeurile și să reciclăm;
⁃ Să refolosim diverse obiecte sau materiale:
hârtie, cutii din carton, recipiente din
plastic, metal sau sticlă, haine, piese de
mobilier transformate sau recondiționate;
⁃ Să utilizăm baterii reîncărcabile și să le
reciclăm pe cele care s-au consumat;
⁃ Să donăm lucrurile care nu ne mai
sunt de folos (haine, încălțăminte,
jucării, cărți, aparate electronice și
electrocasnice, piese de mobilier etc.);
⁃ Să utilizăm sacoșe din pânză pentru
transportul cumpărăturilor;
⁃ Să cumpărăm produse sau servicii din
fabricile în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente.
2. Pentru a discuta mai pe larg se propune
realizarea unei hărți conceptuale ale cărei
sarcini de lucru vor constitui demersul
de transmitere a noilor cunoștințe
despre schimbările climatice și măsurile
de protejare a mediului. Facilitatorul
desenează graficul pe tablă, iar elevii pe coli
de scris. Regăsiți un exemplu în anexa 2.
„Teme” pentru acasă
1. Planificați o acțiune de (re)împădurire
a unei zone din apropierea localității
voastre. Cereți ajutorul unor organizații
non-profit sau autorităților locale.
Implicați părinții, colegii și cadrele
didactice din școala voastră!
2. ”Bike & Skate Day”- Stabiliți o zi pe
săptămână în care toți elevii vin la
școală utilizând mijloace de transport
nepoluante: bicicletă, trotinetă,
skateboard sau chiar pe jos. Invitați
chiar și profesorii să vi se alăture.
Prelucrare
⁃ Cum te simți când vorbești despre
schimbările climatice, despre furtuni,
inundații, valuri de căldură?
⁃ Realizează un plan cu cel puțin trei măsuri
pe care le poți adopta împreună cu familia
ta pentru a ajuta mediul înconjurător.
Evaluare:
Facilitatorul alege una dintre cele două variante propuse:
Metoda Cubul
Clasa se împarte în șase grupuri. Facilitatorul pregătește
un cub din hârtie sau carton pe fețele căruia se regăsesc
următoarele cuvinte:
⁃ Descrie
⁃ Compară
⁃ Analizează
⁃ Asociază
⁃ Aplică
⁃ Argumentează
Anterior lecției, facilitatorul pregătește itemi de evaluare
care includ cuvintele enumerate mai sus. Un elev rosto-
golește cubul din hârtie și citește cuvântul aflat pe fața
de sus. Facilitatorul distribuie echipei din care face parte
elevul sarcina de lucru corespunzătoare. Pe rând, fiecare
echipă desemnează un reprezentant care rostogolește
cubul și primește sarcina de lucru. Se stabilește un anumit
interval de timp pentru finalizarea lucrului în echipă, apoi
se prezintă concluziile la care au ajuns elevii în grupurile
restrânse.
Exemple de itemi pentru lecția
„Schimbările climatice”:
− Descrie comportamentul unui consumator
responsabil față de mediul înconjurător.
− Compară cele două imagini cu
ghețari montani (anexa 4) și prezintă
un plan cu minim trei măsuri de
prevenire a topirii ghețarilor.
− Analizează influența gazelor cu efect de
seră asupra atmosferei Pământului.
− Asociază: La ce te gândești când se discută
despre încălzirea globală și schimbările
climatice? Cu ce asociezi aceste fenomene?
− Aplică informațiile pe care le-ai aflat despre
schimbările climatice în realizarea unui
poster care ar putea fi folosit în campaniile
de conștientizare a necesității luării
măsurilor de prevenire a încălzirii globale.
− Argumentează nevoia urgentă de
măsuri pentru reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră.
Campanie de susținere și promovare a
comportamentelor responsabile față de mediu
Planificați și organizați o campanie de susținere și
promovare a comportamentelor responsabile față de
mediu prin care să atrageți atenția asupra măsurilor
pe care fiecare om le poate lua astfel încât să protejeze
natura. Puteți realiza: postere, sloganuri, o expoziție de
ilustrații, o invitație la expoziție, poezii, o revistă online,
un articol, clipuri video, un flashmob etc.
89
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine comparativă cu calota glaciară (sursă foto: www.nasa.gov)

90
 Modulațiile
ciclurilor
solare
Dioxid de
carbon
Topirea Creșterea
ghețarilor nivelului
Erupții mărilor și
Metan vulcanice oceanelor
Emisii
Exemple naturale
Anexa 2 – Harta conceptuală

Schimbările
regimului
Fenomene precipitațiilor
Oxid de globale
azot
Gaze cu
efect de
HFC, PFC, seră
SF6 Modificarea
anotimpurilor

Arderea Inundații
Schimbări
biomasei în utilizarea Furtuni
SCHIMBĂRI Secete
pământului
CLIMATICE
Descompunerea
deșeurilor Emisii
antropice
Fenomene
extreme Viituri

Arderea
combustibililor Utilizarea
fosili energiei
regenerabile Reducerea
Producere cantității de Alunecări
a acidului Agricultura plastic de teren
azotic Economie în utilizat
Îngrășaminte utilizarea Tornade
apei și Măsuri de
prevenire Valuri de
energiei căldură
a încălzirii
globale
Cultura
de orez Colectarea
Animalele selectivă și
rumegătoare Produse
reciclare fair trade
deșeuri

Reutilizarea Transport
anumitor sustenabil
resurse

91
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Anexa 3 – Metoda Cubul (șablon)

4 DESCRIE 5

6 COMPARĂ ANALIZEAZĂ ASOCIAZĂ 6

4 APLICĂ 5

ARGUMENTEAZĂ

92
Anexa 4
Imagini pentru itemul 2, metoda cubul, momentul de evaluare a lecției:

(sursa foto: US Geological Survey, https://www.usgs.gov/centers/norock/science/repeat-photography-project)

93
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Lecția 4 - Economia circulară

Pastila informativă
1. Ce este economia circulară
Conform Parlamentului European, fiecare cetățean de
pe acest continent consumă în medie 14 tone de materii
prime pe an și produce 5 tone de deșeuri. În mod normal,
materiile prime și deșeurile pot fi valorificate pe principiul
economiei circulare, un concept care nu este nou, însă
a dobândit notorietate în ultima perioadă. Economia
circulară este un model de producție și consum
care urmărește să reducă la minimum cantitatea de
deșeuri produsă. Se bazează pe reutilizarea, repararea,
renovarea și reciclarea bunurilor considerate resurse, în
defavoarea transformării lor în deșeuri.
Prin economia circulară se dorește stoparea mode-
lului liniar de consum care a predominat începând cu
Revoluția Industrială și care este bazat pe ciclul „luăm
– producem – folosim – aruncăm” prin care se consumă
o cantitate uriașă de materii prime pentru producerea
bunurilor de care oamenii au nevoie. Aceștia le utilizează,
apoi le aruncă, generând deșeuri într-un mod absolut
nesustenabil pentru planetă. (fig. 1)

Fig. 1 – Modelul de creștere „luăm – producem – folosim – aruncăm”

(sursa foto: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/
20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii)

Soluția la criza de mediu care afectează o lume întreagă c) producerea sau manufacturarea bunurilor;
vine din sistemul promovat de economia circulară, care, d) distribuția;
așa cum îi spune și numele, presupune un flux continuu de
producție și reutilizare a resurselor și a deșeurilor. Așa e) consumul;
cum puteți observa în figura 2, procesul parcurge mai f) repararea, reutilizarea bunurilor;
multe etape:
g) colectarea selectivă (aici ies din
a) exploatarea materiilor prime; circuit deșeurile reziduale);
b) un design inteligent de produs, care h) reciclarea deșeurilor;
să includă componente demontabile
și reciclabile și care să nu facă parte i) reintroducerea în circuit a materiilor prime.
din practica de programare a uzurii
(tactică a producătorilor de a realiza
produse cu durata de viață limitată,
astfel încât să încurajeze consumatorii
să achiziționeze mereu produse noi);

94
 Fig. 2 – Ciclul de viață al produselor într-o economie circulară
(sursa grafic: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/
20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii)

2. De ce să mă implic?
⁃ Pentru că aprovizionarea cu materii
prime este limitată din cauza populației
în creștere. Nu toate resursele sunt
regenerabile, astfel că supraexploatarea
duce la epuizarea acestora.
⁃ Pentru că extracția și prelucrarea
materiilor prime au un impact major
asupra mediului. Se consumă multă
energie, se produc deșeuri, se aduc
modificări terenurilor prin defrișare,
deșertificare, se deversează ape uzate și
alte substanțe rezultate din activitatea
extractivă, care poluează apa și solul.
⁃ Pentru că într-un sistem de consum liniar,
de tipul „luăm – producem – folosim
– aruncăm”, se consumă foarte multă
energie, care cauzează creșterea emisiilor − Reduce emisiile de gaze cu efect de seră (cu
de dioxid de carbon, care duce la apariția cel puțin 2-4%), deci contribuie la reducerea
efectului de seră și implicit la încălzirea încălzirii globale și a schimbărilor climatice;
globală. Continuând lanțul cauzal, apar − Se realizează o aprovizonare
schimbările climatice, care afectează securizată cu materii prime;
calitatea mediului și a vieții oamenilor.
− Crește competitivitatea (prin îmbunătățirea
Pentru a evalua beneficiile ce decurg din implicarea în eficienței resurselor se pot face economii de
procesul de tranziție către o economie circulară, putem către companii și/sau de către consumatori);
analiza efectele aplicării acestui principiu. Așadar,
modelul circular: − Stimulează inovarea și creșterea economică;

− Reduce presiunea pusă pe mediu prin faptul − Consumatorii beneficiază de produse

că nu este necesar să se mai exploateze mai durabile, inovatoare, deci de
materii prime într-un ritm alarmant; o economisire pe termen lung și
o calitate superioară a vieții.
− Reduce cantitatea de deșeuri;

95
 ALEGERI SĂNĂTOASE
3. Ce mă așteaptă pe viitor
Ce provocări ridică economia circulară?
⁃ Finanțarea – tranziția către o economie
circulară implică și costuri de tranziție
impuse de necesitatea investițiilor în
sectorul cercetare-dezvoltare, în bunuri
și produse inovatoare, pentru promovarea
noilor modele de bussiness sustenabil și
investiții publice pentru managementul
deșeurilor și infrastructura digitală. Pentru
companiile mici și mijlocii, costurile pentru
un nou model de bussiness și o afacere
„verde” vor reprezenta principalele
bariere în calea adoptării modelului de
economie circulară. Lipsa instrumentelor
financiare adecvate pentru dezvoltarea
inovațiilor radicale pe piața de masă este,
de asemenea, văzută ca o problemă.
⁃ Factori economici cheie – o serie de
factori economici cheie din prezent nu
încurajează trecerea la o economie
circulară. Sistemele de stabilire a prețurilor
nu încurajează reutilizarea eficientă a
resurselor și acoperirea costurilor integrale
de mediu. Nu se acordă stimulente astfel
încât producătorii și firmele de reciclare
să lucreze împreună pentru a îmbunătăți
performanța în lanțul valoric. Nu există
piață pentru materiile prime secundare.
⁃ Competențe – o economie circulară ar
necesita competențe care nu sunt prezente
încă pe piața forței de muncă. Astfel de
abilități le-ar permite companiilor să
proiecteze produse care să urmărească
circularitatea (să fie din materiale
biodegradabile sau reciclabile, să aibă
părți care se dezasamblează ușor) și
să se implice în reutilizare, renovare și
reciclare. Lipsa abilităților tehnice ar
putea reprezenta o mare provocare
pentru întreprinderile mici și mijlocii.
⁃ Comportamentul consumatorilor și
modelele de bussiness – o economie
circulară ar necesita schimbări sistemice
în comportamentul consumatorului și în
modelele de afaceri. Pentru consumatori,
acest lucru se traduce în colectarea
selectivă a deșeurilor, în reutilizarea,
repararea și recondiționarea bunurilor.
Multe industrii se bazează în prezent pe
sezonalitatea impusă de modă sau pe
trenduri (hainele se poartă un sezon, apoi
apar alte tendințe și oamenii simt nevoia
să cumpere obiecte vestimentare noi,
96
chiar dacă cele pe care le au deja sunt
încă bune; asemenea și cu gadget-urile,
electronicele și electrocasnicele, care se
îmbunătățesc periodic prin dobândirea
unor funcții). Oamenii de afaceri și
consumatorii sunt reticenți când vine
vorba de economia circulară pentru
că nu au cunoștințe despre beneficiile
acestui sistem. În România este un obicei
în a deveni proprietar când vine vorba de
imobile sau de autoturisme, de exemplu.
Sunt foarte puțini români care preferă să
închirieze o casă, să ia un autoturism în
leasing sau să folosească alte mijloace de
transport în afară de mașina personală.
⁃ Guvernarea pe mai multe niveluri – tranziția
către o economie circulară necesită acțiune
la toate nivelurile, pornind de la cel global,
european, național, regional, local și până
la cel individual. De asemenea, schimbările
trebuie să survină în toate domeniile, cu
precădere în managementul deșeurilor,
formare profesională, ambalare și design
de produs, cercetare, dezvoltare și finanțe.
Politicile ce țin de comerțul extern și
intracomunitar trebuie să fie revizuite.
Planul de tranziție la economia circulară cuprinde
următoarele măsuri, fiind un subiect important la nivelul
Uniunii Europeane, conform documentului tematic „Un
nou plan de acțiune privind economia circulară. Pentru
o Europă mai curată și mai competitivă”, Comunicarea
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comite-
tul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
în 2020:
− Setarea unor obiective clare privind
economia verde și atingerea
neutralității climatice până în 2050;
− Sistem de monitorizare a respectării
obiectivelor, de raportare și
de certificare coordonat;
− Colaborarea în vederea creării unui
cadru pentru produse sustenabile;
− Crearea unor produse de înaltă
calitate, funcționale și sigure,
eficiente și cu prețuri accesibile;
− Dezvoltarea unei game de servicii
sustenabile, de modele de afaceri de tip
„produs ca serviciu” (product-as-service)
și de soluții digitale care vor contribui
la îmbunătățirea calității vieții;
− Promovarea acțiunilor de prevenire
(de exemplu, a risipei alimentare)
și de reutilizare a bunurilor;
 − Schimbarea tiparelor de consum
astfel încât să se evite de la bun
început generarea de deșeuri;
− Simplificarea prevederilor privind produsele
secundare rezultate în timpul procesării,
manufacturării sau sintezei materiilor
prime, cât și a deșeurilor care pot fi
valorificate ca materii prime secundare;
− Alinierea definițiilor, metodelor de calcul
pentru obiectivele propuse, obligațiilor
de raportare și dispozițiilor privind
actele de delegare și implementare;
− Promovarea utilizării tehnologiilor
digitale pentru localizarea, urmărirea
și cartografierea resurselor;
Lecția 4 - Economia circulară
Plan de lecție
Scop:
⁃ înțelegerea mecanismului
unei economii circulare;
⁃ conștientizarea necesității tranziției
către o economie circulară;
⁃ însușirea unor comportamente care
sprijină economia circulară din punctul
de vedere al consumatorului.
Timp: 50 de minute
Metode: conversația, explicația, observarea,
brainstorming, jurnalul reflexiv
Materiale: coli de flipchart (5-6 bucăți)
Etape:
1. Se dă startul discuției despre economia
circulară în momentul în care facilitatorul
le arată elevilor ilustrația din figura
1 (pastila informativă) cu modelul
liniar de consum și îi întreabă:
⁃ Ce observați?
⁃ Ce efecte are acest model liniar de consum?
2. Mai departe, facilitatorul le arată ilustrația
din figura 2 (pastila informativă) cu
modelul circular și îi ghidează pe elevi
astfel încât aceștia să descopere ciclul
− Promovarea adoptării tehnologiilor
ecologice prin intermediul unui sistem
solid de verificare a tehnologiilor de
mediu ca marcă UE de certificare.
„Tranziția către economia circulară va fi sistemică,
profundă și transformatoare, atât în UE, cât și în afara
acesteia. Uneori, această tranziție va fi destabilizantă,
deci este nevoie să fie echitabilă. Aceasta va necesita
alinierea și cooperarea tuturor părților interesate de
la toate nivelurile – european, național, regional, local
și internațional.” (Planul de acțiune privind economia
circulară, 2020, p. 21)
de viață al unui produs într-o economie
circulară. Apoi se expun informațiile despre
motivele pentru care fiecare ar trebui
să ne implicăm în procesul de tranziție
și ce ne așteaptă în viitor. Informațiile
sunt cuprinse în pastila informativă.
Prelucrare
„Tema” pentru acasă
Jurnalul reflexiv - alcătuiește o filă de jurnal răspunzând
la următoarele întrebări:
− Ce ai învățat nou din această lecție?
− Cum ai învățat, ce te-a ajutat cel mai mult?
− Ce sentimente ți-a trezit
procesul de învățare?
− Care dintre informațiile primite ți
s-au părut mai interesante?
− Mai ai nevoie de clarificări?
− Ce piedici ai întâlnit în calea învățării?
− Cum poți utiliza în viitor această
experiență de învățare?
− Ce schimbări vei face în stilul tău de viață?
− Adaugă alte comentarii care te
preocupă. (Oprea C., p.277-278)
Întrebările sunt orientative, facilitatorul le va adapta în
funcție de colectivul de elevi.
97
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Evaluare: Brainstorming
Clasa se împarte în grupuri egale de 4-5 elevi, care primesc
câte o coală de flipchart per echipă. Facilitatorul le prezintă
graficul din figura 3, arborele-problemă, completat deja
cu cauzele și efectele comportamentului iresponsabil al
oamenilor față de mediul înconjurător. Fiecare echipă
primește sarcina de a identifica soluții, măsuri care pot
contribui la crearea unui model de economie sustenabilă,
bazată pe responsabilitate și respect.

Schimbări
climatice

Încălzirea
globală

EFECTE

Emisii de
Calitate a Sănătate Biodiversitate Producția
gaze cu efect
vieții scăzută afectată în pericol este afectată
de seră

Deșeuri în exces
Poluarea Epuizarea
Risipa Pierderi depozitate la Dezechilibre
aerului, apei resurselor
alimentară alimentare rampele de în ecosisteme
și solului planetei
gunoi

PROBLEMA OAMENII NU SUNT RESPONSABILI FAȚĂ DE MEDIU

Lipsa educației Cumpără mai Preferă să Consum mare

Produc deșeuri
ecologice multe produce cumpere mai de resurse
în exces
decât au nevoie mult și mai ieftin (energie, apă)

Cad pradă Au electrocas-

Nu știu sau promoțiilor de Nu întomesc Nu fac periodic Nu repară, nice de Utilizează
ignoră efectele tipul „2+1“, chiar sau nu respectă un „inventar“ al Nu colectează reutilizează sau generație veche, mijloace de
comportamen- dacă nu au o listă de alimentelor deșeurile recondiționează care consumă- transport
telor noastre nevoie de trei cumpărături existente în selectiv anumite bunuri,ci multă energie nesustenabile
asupra mediului produse identice casă le aruncă direct. sau apă

CAUZE Fig. 3 – Arborele problemă

98
Pe foaia de flipchart, elevii vor realiza graficul corespun- cu ideile proprii. La finalul activității reprezentanții
zător metodei brainstorming (fig. 4) și îl vor completa grupurilor de lucru vor prezenta concluziile.

Oamenii sunt
responzabilizați
față de problemele
de mediu

Fig. 4 – Grafic metoda Brainstorming

99
 ALEGERI SĂNĂTOASE

100
V. 4. CICLUL LICEAL
Clasele IX-XII/XIII reunesc două cicluri curriculare: ciclul de aprofundare (clasele
a IX-a și a X-a) ce are ca scop punerea în valoare a achizițiilor specifice studiului
în profilul sau specializarea aleasă, alături de competențele oferite de studiul
celorlalte discipline școlare. Sunt vizate în mod special competențele cognitive ce
permit crearea unor relații între domeniile cunoașterii, competențele sociocul-
turale, dezvoltarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, activarea
imaginației și a creativității care pot fi premisele unei vieți de calitate.
Al doilea ciclu este cel de specializare, corespunzător claselor a XI-a, a XII-a și
a XIII-a. Scopul major este cel de a pregăti indivizii pentru următoarea treaptă
de învățământ, cel universitar, sau pentru inserția cu succes pe piața muncii. Se
pune accent pe înțelegerea dinamicii sociale, pe formarea unei imagini pozitive
de sine, în contextul necesității luării unor decizii adecvate pe plan personal și
profesional.
Adolescentul este capabil să înțeleagă și să conștientizeze problemele de mediu,
conceptele de dezvoltare durabilă, sustenabilă, măsurile care pot fi adoptate de
autorități și ceea ce pot face ei ca și indivizi pentru o viață de calitate într-un
mediu curat.

Subiecte propuse:
1. Colectare selectivă și reciclare
2. Risipa alimentară
3. Schimbări climatice
4. Economia circulară
Scop:
⁃ consolidarea terminologiei specifice educației ecologice:
colectare selectivă a deșeurilor și reciclare, risipa alimentară,
încălzirea globală și schimbările climatice, economia circulară;
⁃ asimilarea unui set de valori și a unui comportament
responsabil față de mediul înconjurător;
⁃ sensibilizarea elevilor cu privire la problemele ce țin de mediu;
⁃ cultivarea sentimentelor precum respect, grijă
și protecție față de mediul înconjurător.

101
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Obiective specifice:
Pe parcursul și la sfârșitul activităților, elevii vor fi
capabili:
O1: să enumere tipurile de deșeuri
reciclabile și nereciclabile;
O2: să descopere ce este colectarea
selectivă și cum se realizează;
O3: să explice ce este reciclarea deșeurilor și impor-
tanța acestui proces pentru mediul înconjurător;
O4: să înțeleagă ce este risipa alimentară și ce măsuri
se pot lua pentru a limita sau evita acest fenomen;
O5: să recunoască caracteristicile unui consumator
responsabil față de mediu și față de societate;
O6: să indice ce sunt schimbările climatice
și ce comportamente responsabile față de
mediul înconjurător pot adopta oamenii;
O7: să înțeleagă cum funcționează
economia circulară.
Conținuturi:
⁃ Deșeurile - definiție și categorii
⁃ Colectare selectivă – definiție,
moduri de realizare
⁃ Reciclarea deșeurilor și importanța
acesteia pentru mediul înconjurător
⁃ Risipa alimentară și măsurile de
prevenire/evitare a acesteia
⁃ Schimbările climatice –
exemplificări, cauze și efecte
⁃ Comportamente responsabile
față de mediul înconjurător
⁃ Economia circulară
Tipul și varianta demersului pedagogic: asimilare
de noi cunoștințe, însușire de noi comportamente și
atitudini
Resurse procedurale: expunerea, conversația, expli-
cația, observarea, jocul didactic, RoleStorming, metoda
Schimbă perechea (Share – Pair Circles), Poster/Comics
Voice, Fishbone, harta conceptuală, cubul, arborele-pro-
blemă, jurnalul reflexiv.
Resurse materiale: fotografii și imagini, fișă de
lucru, etichete, șabloane (toate se regăsesc la secțiunea
materiale de sprijin, ca anexe numerotate), coli de
flipchart pentru grafice (multe dintre ele se pot desena
direct pe tablă), instrumente de scris, desenat și colorat,
coli de scris, o mingiuță.
Tipul de organizare a activității: frontală,
individuală, pe grupe
102
Informații suplimentare:
a) Activitatea 1 - Colectare selectivă și reciclare
⁃ Comisia Europeană, România. De la
deșeuri la resurse, Luxembourg, 2018
⁃ European Environment Agency, The
European Environment – state and outlook
2020. Knowledge for transition to a
sustainable Europe, Luxembourg, 2019
⁃ Oprea Crenguța Lăcrămioara, Strategii
didactice interactive, EDP, București, 2009.
⁃ MECTS, Managementul educației
ecologice. Ghid ECO pentru pici,
părinți și bunici, Zalău, 2012
⁃ https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/
materialele-plastice-o-amenintare-tot
⁃ https://www.eea.europa.eu/themes/
waste/resource-efficiency/a-
framework-for-enabling-circular
⁃ https://ec.europa.eu/clima/
citizens/tips/reuse_en
Acte normative:
⁃ Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor
⁃ Directiva 2016/12/CE a Parlamentului
European și a Consiliului privind deșeurile,
online la https://op.europa.eu/ro/
publication-detail/-/publication/5c9eae9f-
f730-4f33-a1a5-e3228db699d0/language-ro
⁃ ORDIN Nr. 1281 din 16 decembrie
2005 privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru diferite
tipuri de materiale în scopul aplicării
colectării selective, emitent: Ministerul
Mediului și Gospodăririi Apelor
⁃ ORDIN Nr. 1.121 din 5 ianuarie 2006
privind stabilirea modalităților de
identificare a containerelor pentru
diferite tipuri de materiale în scopul
aplicării colectării selective, emitent
Ministerul Administrației și Internelor
⁃ Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, Nr. 11 bis/05.01.2018
b) Activitatea 2 – Risipa alimentară
⁃ Fifteen quick tips for reducing food
waste and becoming a food hero, articol
disponibil la http://www.fao.org/
fao-stories/art icle/en/c/1309609/
 ⁃ Florean Sergiu, Manual pentru promovarea
consumului responsabil, Timișoara, 2018.
⁃ Ghidul UE privind donarea de alimente,
disponibil online la https://eur-lex.
europa.eu/legal-content/RO/TXT/
PDF/?uri=OJ:C:2017:361:FULL&from=EN
⁃ Reglementări europene și naționale referitoare
la risipa alimentară, Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Durabile, online pe
https://www.madr.ro/risipa-alimentara/
reglementari-europene-si-nationale-
referitoare-la-risipa-de-alimente.html
⁃ Risipa alimentară, material de informare
realizat de Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
disponibil online la http://www.ansvsa.ro/
informatii-pentru-public/risipa-alimentara/
⁃ Responsible comsumption: definition and
examples, articol disponibil online la https://
youmatter.world/en/definition/definitions-
responsible-consumption-examples/
⁃ 17% of total food available to consumers
in 2019 was wasted, articol disponibil
la http://www.fao.org/platform-food-
loss-waste/news/detail/en/c/1378973/
⁃ Tackling food waste in the EU: a new brief
to inform policy strategies, disponibil
online la https://ec.europa.eu/jrc/en/
science-update/tackling-food-waste-
eu-new-brief-inform-policy-strategies
c) Activitatea 3 – Schimbări climatice
⁃ The Intergovernmental Panel on Climate
Change, AR6 Climate Change 2021: Mitigation
on Climate Change, online la https://
www.ipcc.ch/report/sixth-assessment-
report-working-group-3/
⁃ Curtea de conturi Europeană, Integritatea
și implementarea schemei EU ETS – Raport
special nr. 06/2015, Luxembourg, 2015
⁃ Curtea de conturi Europeană, Emisiile
de gaze cu efect de seră generate în UE
sunt bine raportate, dar este necesară o
mai bună cunoaștere a situației în vederea
unor reduceri viitoare - Raport special
nr. 18/2019, Luxembourg, 2019
⁃ Margaret De Heer, The Global Goals of
Susteinable Development, online la http://
margreetdeheer.com/eng/globalgoals.html
⁃ Parlamentul European, Emisiile de gaze
cu efect de seră pe țări și pe sectoare
(infografic), online la https://www.europarl.
europa.eu/news/ro/headlines/priorities/
schimbarile-climatice/20180301STO98928/
emisiile-de-gaze-cu-efect-de-sera-
pe-tari-si-pe-sectoare-infografic
⁃ Parlamentul European, Infografic: cum
este afectată Europa de schimbările
climatice, online la https://www.europarl.
europa.eu/news/ro/headlines/priorities/
schimbarile-climatice/20180905STO11945/
infografic-cum-este-afectata-
europa-de-schimbarile-climatice
⁃ Planeta noastră, viitorul nostru. Să combatem
împreună schimbările climatice, revista
Comisiei Europene, Luxembourg, 2018
⁃ Shaw Allyson, Climate change, online
pe https://kids.nationalgeographic.
com/science/article/climate-change
⁃ www.climate.nasa.gov
Lecția 4 – Economia circulară
⁃ Bourguignon Didier, Closing the loop.
New circular economy package, Briefing,
European Parliament, 2016
⁃ Comisia Europeană, Un nou plan
de acțiune privind economia circulară.
Pentru o Europă mai curată și mai
competitivă, Comunicarea Comisiei
către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor, Bruxelles, 2020
⁃ Eco-Schools Project Advancing the Circular
Economy, online la https://www.
ecoschools.global/about-the-project
⁃ European Comission, Circular Economy,
disponibil online la https://ec.europa.eu/
environment/topics/circular-economy_en
⁃ Ghid educațional privind economia circulară și
deșeurile, pentru cadre didactice universitare.
Cum să încorporați Educația privind economia
circulară și deșeurile în curriculă, disponibil
online la https://www.mmu.ac.uk/media/
mmuacuk/content/documents/w2rin/
ro---roman/MMU-W2RIN---Circular-
Economy-and-Waste-awareness-
guide-and-resources-for-Universities-
--Ghid-educational-privind-deseurile-
pentru-lectori--Romania-version.pdf
⁃ Ghid educațional pentru profesori, disponibil
online la https://www.mmu.ac.uk/media/
mmuacuk/content/documents/w2rin/ro---
roman/Ghid-educational-privind-deseurile-
pentru-profesori_Romania_version.pdf
103
 ALEGERI SĂNĂTOASE

⁃ Parlamentul European, Economia circulară: ⁃ Pramod Kumar Sharma, Educația pentru

definiție, importanță și beneficii, disponibil
online la
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/
headlines/economy/20151201STO05603/
economia-circulara-definitie-
importanta-si-beneficii
o economie circulară – un concept care
integrează măsurile de protecție a mediului
în școli, online la https://www.etwinning.
net/ro/pub/newsroom/highlights/
circular-economy-education--a.htm

Evaluarea activității:
1. Realizare clip video
2. Metoda Fishbone
3. Metoda cubul
4. Plan campanie de promovare
5. Arborele-problemă

104
LECȚIA 1 - Colectare selectivă și reciclare
Pastila informativă
1. Ce sunt deșeurile
Deșeu este considerat „orice substanță sau obiect
pe care titularul le elimină ori intenționează sau are
obligația să le elimine.” conform Directivei 2016/12/CE a
Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile,
art. 1.a. O definiție similară se regăsește și în Legea
211/2011, deșeu fiind considerat „orice substanță sau
obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau
obligația să îl arunce”.
Deșeurile au mai multe surse de proveniență (fig. 1).
1. Deșeuri provenite din explorarea și din
exploatarea minelor și carierelor, precum și
din tratarea fizică și chimică a mineralelor
2. Deșeuri provenite din agricultură,
horticultură, acvacultură, silvicultură,
vânătoare și pescuit, pregătirea
și procesarea alimentelor
3. Deșeuri provenite din prelucrarea
lemnului și din fabricarea panourilor și a
mobilei, a celulozei, hârtiei și cartonului
4. Deșeuri provenite din industria pielăriei,
a blănăriei și din industria textilă
5. Deșeuri provenite din rafinarea petrolului,
de la purificarea gazului natural și din
tratarea pirolitică a cărbunelui
6. Deșeuri rezultate din procesele
chimiei anorganice
7. Deșeuri rezultate din procesele
chimiei organice
8. Deșeuri rezultate din fabricarea,
formularea, distribuția și utilizarea (FFDU)
produselor de acoperire (vopseluri,
lacuri și emailuri vitrifiate), a adezivilor, a
masticurilor și a cernelurilor tipografice
9. Deșeuri din industria fotografică
10. Deșeuri rezultate din prelucrarea termică
11. Deșeuri rezultate din tratarea chimică
a suprafețelor și din acoperiri ale
metalelor și ale altor materiale;
hidrometalurgia neferoasă
12. Deșeuri rezultate din modelarea și
tratarea mecanică și fizică a suprafețelor
metalelor și materialelor plastice
13. Deșeuri din uleiuri uzate și
comestibili lichizi uzați (cu excepția
uleiurilor comestibile, 05 și 12)
14. Deșeuri de solvenți organici, agenți
de răcire și agenți de propulsare (cu
excepția capitolelor 07 și 08)
15. Deșeuri de ambalaje; absorbanți,
materiale de lustruire, materiale filtrante
și îmbrăcăminte de protecție nespecificată
16. Deșeuri nespecificate în altă parte în listă
17. Deșeuri de construcții și demolări (inclusiv
pământ excavat din situri contaminate)
18. 18 Deșeuri provenite din activități de
asistență medicală sau veterinară și/sau din
cercetări conexe (cu excepția deșeurilor
de la prepararea hranei în bucătării
sau restaurante, care nu provin direct
din activitățile de asistență medicală)
19. Deșeuri provenite de la instalații de
tratare a reziduurilor, de la stațiile
ex-situ de epurare a apelor reziduale și
de la prepararea apei pentru consumul
uman și a apei pentru uz industrial
20. Deșeuri municipale (deșeuri menajere
și deșeuri asimilabile provenite din
comerț, industrie și instituții), inclusiv
fracțiuni colectate separat”
(extras din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, DECIZIA
COMISIEI din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei
2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul
Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a
Consiliului)
105
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Fig. 1 – Sursele de proveniență a deșeurilor

(sursa foto: Eurostat, Agenția Europeană de Mediu, Comisia Europeană,
https://www.europarl.europa.eu/resources/library/images/20201201PHT92851/20201201PHT92851_original.jpg)

Deșeurile pot fi împărțite astfel: ⁃ nedegradabile, adică nu se

⁃ biodegradabile, adică se descompun în
mod natural; sunt în principiu deșeuri
alimentare (resturi de mâncare, pliculețe
de ceai, zaț de cafea), deșeuri vegetale
din parcuri și grădini, hârtia și cartonul.
O parte dintre aceste deșeuri se pot
transforma în îngrășământ natural
ieftin și eficient numit compost.
descompun în mod natural; unele
dintre ele pot fi reciclate, cum ar
fi plasticul, metalul și sticla.
2. Cum colectăm și reciclăm deșeurile
Acțiunea de colectare reprezintă „strângerea deșeurilor, in-
clusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor în vederea
transportării la o instalație de tratare”. (Legea 211/2011)

106
Colectarea selectivă reprezintă „colectarea în cadrul
căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție
de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita
valorificarea sau tratarea specifică a acestora”.
(Legea 211/2011)
Container maro
Deșeuri biodegradabile
Se descompun natural,
fără a polua mediul.
Se colectează:
- resturi de alimente;
- resturi vegetale;
- cartoane și hârtie
murdare sau ude (care
nu pot fi reciclate).
Container verde
Sticlă
Se colectează:
- ambalaje din sticlă
care nu pot fi returnate
la magazin (sticle de la
băuturi, ulei, lapte);
- ambalaje din sticlă de
la produsele de igienă și
cosmetice (parfum, săpun
lichid, gel de duș etc.).
Nu se colectează:
- resturi din sticlă de la un
geam sau o oglindă spartă;
- obiecte de ceramică
(farfurii, boluri, vaze etc.);
- becuri și neoane.
În funcție de tipul de deșeuri, în țara noastră se utilizează
containere de culori diferite pentru colectarea selectivă.
Conform Ordinului nr. 1281/2005 emis de Ministerul Mediului
și Ordinului 1121/2006, emis de Ministerul Administrației și
Internelor, containerele au următoarele culori:
Container albastru
Hârtie și carton
Se colectează:
- ambalaje de hârtie sau
carton curate;
- pungi de hârtie și hârtie de
împachetat;
- ziare, reviste, cataloage de
prezentare, agende, caiete
vechi, plicuri;
- tuburi de la prosoapele
de bucătărie și de la hârtia
igienică;
- pahare și farfurii de unică
folosință din hârtie.
Nu se colectează amba-
laje, șervețele folosite sau
farfurii de hârtie de unică
folosință murdare.  Pentru
acestea nu există o soluție
de reciclare, ci se recomandă
reducerea consumului de
articole de unică folosință.  
Container galben
Metal și plastic
Se colectează:
- ambalaje din plastic;
pungi, sacoșe, saci;
- sticle din plastic de la
băuturi (PET-uri);
- veselă de unică folosință
din plastic;
- ambalaje de metal
(conserve, doze de aluminiu
de la băuturi);
- folie de aluminiu, tuburi
de spray-uri goale.
Nu se colectează:
- Cutii de la vopsele și alte
substanțe toxice;
- Seringi și alte dispozitive
medicale (acestea au un
regim special și se colectează
separat).
107
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Container roșu
Deșeuri periculoase
Deșeurile periculoase
conțin substanțe dăunătoare
sănătății umane și mediului
înconjurător.
Ce colectăm?
- baterii și acumulatori;
- becuri și neoane;
- medicamente;
- uleiul alimentar uzat;
- lac, acetonă;
- electronice și electrocasnice
Cum organizăm activitatea de colectare
a deșeurilor în casele noastre?
Deseori constatăm că în casele oamenilor tot gunoiul
este strâns în coș, la grămadă. Însă acest lucru nu ajută
mediul înconjurător. Este bine să refolosim anumite
obiecte înainte de a le arunca, cum ar fi borcanele,
sticlele, caserolele din plastic, cutiile din carton sau
metal, pungile și sacii din plastic. Este bine să strângem
separat tot ce nu mai folosim, în recipiente sau saci/pungi
diferite, astfel încât acestea să poată fi reciclate, adică
prelucrate și transformate în obiecte noi și folositoare.
În primul rând trebuie să ne gândim ce deșeuri producem
în casă. Avem gunoi menajer ce conține resturi de la
bucătărie, resturi de hârtie și carton, sticlă, plastic,
metale, medicamente, produse de curățenie, jucării,
îmbrăcăminte. Mai există și situații când un aparat
electronic sau electrocasnic se strică și nu mai poate fi
reparat, astfel că el trebuie aruncat.
Fig. 2 – Coșuri de colectare selectivă
108
Container negru
Deșeuri nereciclabile
Deșeurile nereciclabile sunt
substanțe sau obiecte care
nu mai pot fi valorificate prin
procesul de reciclare.
Ce colectăm?
- hârtie tratată chimic
(bonuri fiscale);
- hârtie cerată, carton
plastifiat;
- tapet, faianță și gresie;
- vată, scutece de unică
folosință;
- periuțe de dinți, lame
de ras;
- pixuri, folie stretch;
- polistiren, casete video.
Cum ne organizăm? Într-un colț al bucătăriei amena-
jăm spațiul de colectare selectivă a deșeurilor. Există pe
piață coșuri special create pentru această acțiune precum
cele din imaginea alăturată. Ele ne ajută să separăm hârtia
și cartonul, plasticul și metalul, sticla și gunoiul menajer
(deșeuri biodegradabile și nereciclabile). Dacă nu avem
astfel de coșuri, putem folosi mai mulți saci de gunoi.
Deșeurile periculoase au un regim special și ele trebuie
duse la un centru de colectare, în spații special amenajate
de primării sau la diverse supermarket-uri care pun la
dispoziție containere separate. Tot în magazine mari
(precum cele alimentare sau de materiale de construcție și
bricolaj) se pot duce deșeuri precum becuri și neoane arse,
baterii uzate, aparate electronice și electrocasnice, scule și
utilaje pentru construcții.
De amintit este și cazul uleiului folosit, care, aruncat
la chiuvetă sau în coșul de gunoi, poluează considerabil
mediul înconjurător. De ce trebuie reciclat uleiul folosit în
bucătărie? Iată cele două scenarii posibile:
Scenariul 1 – uleiul ajunge în rețeaua de canalizare dacă
este aruncat la chiuvetă, se depune pe țevi, le înfundă și
produce defecțiuni. Firma care deține rețeaua le repară,
însă costurile pentru reparații sunt incluse pe factura
noastră de apă și canalizare. În plus, dacă ajunge în râuri
sau lacuri, formează o peliculă grasă la suprafața apei
care nu permite oxigenului să ajungă la viețuitoarele din
apă, iar acestea pot muri.
Scenariul 2 – uleiul ajunge în sol, unde râncezește și
nu mai permite solului să se regenereze. Acesta devine
nefertil, deci plantele nu vor mai crește în acea zonă.
Cum colectezi uleiul alimentar folosit?
După ce s-a răcit, acesta se strecoară și se pune
într-un recipient curat din sticlă, plastic sau metal și
se duce la centrele speciale de colectare. Astfel de
centre sunt organizate în anumite benzinării sau centre
comerciale mari de tip hypermarket.
După ce s-a realizat colectarea selectivă, deșeurile
care se pot valorifica ulterior merg la centre de
reciclare. Prin reciclare se înțelege „orice operațiune
de valorificare prin care deșeurile sunt reprocesate în
produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini
funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta
include reprocesarea materialelor organice, dar nu
include valorificarea energetică și reprocesarea în
vederea folosirii materialelor drept combustibil sau
pentru operațiunile de rambleiere.” (Legea 211/2011)
Conform unei statistici a Comisiei Europene prin
Agenția de Mediu și Eurostat, România se află pe
ultimele locuri în ceea ce privește reciclarea, fiind mult
sub media europeană, situație ilustrată în infograficul
din figura 3:

Fig. 3 – Infografic deșeuri municipale

(sursa foto: Eurostat, Agenția Europeană de
Mediu, Comisia Europeană, https://www.europarl.
europa.eu/resources/library/images/20201201PH-
T92850/20201201PHT92850_original.jpg)

109
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Pentru a micșora cantitatea de deșeuri municipale care
ajunge la rampele de gunoi, România trebuie să colecteze
Fig. 4 – Tipuri de containere utilizate în țara noastră pentru deșeurile reciclabile
3. De ce să reciclăm
Pentru că anual se produc 3 miliarde de
tone de deșeuri în Uniunea Europeană!
Pentru că se reciclează sau reutilizează
numai 40% din deșeurile menajere.
Ne punem adesea întrebarea „De ce să reciclăm?” Nu
e mai simplu să aruncăm tot gunoiul într-un singur loc?
Vine firma de salubritate, îl ridică și am scăpat de grijă…
Iată că această acțiune a adus mari deservicii planetei
noastre prin poluarea mediului într-un ritm accentuat,
110
selectiv deșeurile reciclabile. Populația are la dispoziție patru
tipuri de containere, așa cum se poate observa în fig. 4.
care afectează natura și viețuitoarele. Milioane de tone
de deșeuri ajung în gropile de gunoi, unde sunt lăsate să
se descompună sau sunt arse și astfel aerul devine extrem
de poluat. Stratul fin care ne protejează de razele nocive
ale soarelui, adică stratul de ozon, este afectat și dacă
vom continua să aruncăm deșeuri în același ritm nu vom
mai fi protejați. Gazele degajate la descompunerea sau
arderea deșeurilor contribuie la efectul de seră, care duce
la încălzirea atmosferei terestre. De la Revoluția Indus-
trială și până în prezent, omul a contribuit la creșterea
concentrațiilor de dioxid de carbon din atmosferă, acestea
ajungând cu 47% mai mari decât în era pre-industrială.
În consecință ghețarii se vor topi și nivelul oceanelor va
crește considerabil. Viața generațiilor viitoare va fi în
pericol, de aceea trebuie să acționăm acum!
Lecția 1 - Colectare selectivă și reciclare
Plan de lecție
Scop:
⁃ consolidarea terminologiei referitoare la
colectarea selectivă a deșeurilor și reciclare;
⁃ sensibilizarea elevilor cu
privire la problemele ce țin de
managementul deșeurilor;
⁃ cultivarea sentimentelor de respect, grijă
și protecție față de mediul înconjurător.
Timp: 50 de minute
Metode: expunerea, conversația, explicația, observarea,
jocul, RoleStorming
Materiale: fotografie preluată în timpul unei acțiuni de
ecologizare (anexa 1), etichete (anexa 2), coli de scris, o
mingiuță, instrument de scris
Etape:
1. Se captează atenția cu ajutorul fotografiei
preluate în timpul unei acțiuni de
ecologizare (anexa 1). Elevii observă
fotografia, apoi sunt rugați să numească
ceea ce este surprins în imagine și
motivul pentru care este nevoie de
campaniile de ecologizare. Facilitatorul
îi sprijină cu întrebări astfel încât să
se ajungă la următoarea concluzie:
⁃ Managementul deșeurilor este un
subiect sensibil. O gestionare ineficientă
a deșeurilor duce la probleme de
mediu, cum ar fi poluarea apelor și a
solului, emisii de gaze cu efect de seră,
încălzirea globală, schimbări climatice;
⁃ Se încurajează transformarea
bunurilor din deșeuri în resurse prin
reutilizare, reparare, reciclare etc.
2. Se propune elevilor un joc de atenție și
memorie, care are ca scop conștientizarea
cantității imense de deșeuri pe care
le producem și tipurile de deșeuri. Se
utilizează o mingiuță pentru a „preda
ștafeta” către următorul elev. Acest joc
presupune completarea enunțului „Mă uit
în coș și văd...” cu un exemplu de deșeu pe
care îl aruncăm la gunoi în mod curent.
Mod de desfășurare: primul elev primește mingea de
la facilitator, spune „Mă uit în coș și văd o sticlă din
plastic.” și aruncă mingea mai departe către unul dintre
colegi. Acesta spune: „Mă uit în coș și văd un șervețel și
o sticlă din plastic.” Pasează din nou mingea și al treilea
elev spune „Mă uit în coș și văd o coajă de banană, un
șervețel și o sticlă din plastic.” Jocul se continuă până vor
participa toți elevii din clasă. Opțional, se pot introduce
elemente de joc: când un elev nu poate continua lanțul
pentru că nu a reținut deșeurile enumerate anterior,
acesta iese din joc. Cel sau cei care rămân în joc sunt
desemnați câștigători.
După finalizarea activității, facilitatorul expune infor-
mațiile din lecția nouă, răspunzând împreună cu elevii la
întrebările:
⁃ Ce sunt deșeurile?
⁃ De câte feluri sunt deșeurile?
⁃ Cum colectăm selectiv deșeurile?
⁃ Cum recunoaștem containerele în care
se colectează selectiv deșeurile?
⁃ Ce înseamnă reciclare?
Se parcurg conținuturile expuse în pastila informativă.
3. Pentru fixarea cunoștințelor facilitatorul
le propune elevilor activitatea
RoleStorming. Metoda este considerată
un tip de brainstorming de nivel superior.
Participanții preiau diverse roluri și
identifică soluții din punctul de vedere al
unor entități. În cazul de față se adresează
întrebarea „Ce măsuri se pot adopta pentru
un management eficient al deșeurilor?”
și se formează patru grupe de lucru:
consumatorii, producătorii, Guvernul
(deputați, senatori) și autoritățile locale.
Cele patru grupe trebuie să găsească
răspunsuri pentru provocarea lansată
din punctul lor de vedere, de la nivelul lor
de decizie. La finalul activității, fiecare
grup desemnează un reprezentant care
va prezenta setul de măsuri identificate.
„Teme pentru acasă”:
1. Organizați un flashmob cu intenția
de a sensibiliza publicul cu privire la
problema gestionării deșeurilor, a poluării
accentuate a apei, aerului și solului.
2. Organizați o acțiune de ecologizare a
unei zone din jurul localității voastre în
care să implicați părinții, colegii, cadrele
didactice din școală și chiar autorități
locale (primar, consilieri etc.) sau
membri ai organizațiilor non-profit.
111
 ALEGERI SĂNĂTOASE
3. Compune o scrisoare pentru primarul
localității în care trăiești. Propune-i
adoptarea unor măsuri de colectare
selectivă și reciclare a deșeurilor care să se
aplice tuturor locuitorilor. Include cel puțin
două măsuri și argumentează alegerea ta.
4. Colectează timp de două săptămâni
deșeuri reciclabile (la alegere, între PET-
uri, hârtie&carton, plastic sau doze de
aluminiu. Sau toate patru!). Alege un punct
de colectare din localitatea ta și du-le
acolo. Fă o poză cu telefonul și adaug-o
în grupul clasei, pe rețelele sociale pe
pagina persoanlă sau pe pagina liceului
cu #iCare #colectareselectivă #reciclare.
Este dovada că ai făcut o faptă bună. 
Folosește etichetele din anexa 2 pentru a
organiza acasă recipientele de colectare.
5. Propune-le colegilor din clasa ta și din
celelalte clase din școală să colectați selectiv
deșeuri și să le valorificați ducându-le
la un centru de colectare sau sunând
la unul dintre agenții care colectează
deșeuri în vederea reciclării. Folosește
etichetele din anexa 2 pentru a organiza
în clasă recipientele de colectare.
112
Prelucrare
⁃ Editați o revistă online în care să includeți
articole despre colectare selectivă și
reciclare. Publicați online revista și
diseminați-o, astfel încât să ajungă să
fie citită de cât mai mulți oameni.
⁃ Planificați o campanie de conștientizare!
Construiți machete sau costume din
deșeuri reciclabile și expuneți-le într-un
loc public (în școală sau în curtea școlii,
într-un parc, la primărie etc.) pentru a
atrage atenția asupra nevoii de reciclare.
⁃ Formați echipe de 3-5 elevi și identificați
puncte de colectare selectivă a deșeurilor în
vederea reciclării, în localitatea în care
locuiți. Împărtășiți informația și îndemnați
și alte persoane să recicleze deșeurile.
Evaluare
Lucrează individual sau în echipă cu alți colegi. Realizează
un clip video filmat de tine/voi prin care să aduci problema
gestionării deșeurilor în atenția societății și prin care să
evidențiezi situația actuală din România, cazuri punctuale
„Așa da!” sau „Așa nu!” sau ce consideri că este impor-
tant de transmis pe tema dată. Durata clipului este o
decizie pe care o iei împreună cu facilitatorul și colegii.
Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu acțiune de ecologizare

Anexa 2 – Etichete recipiente de colectare selectivă deșeuri

STICLĂ HÂRTIE STICLĂ

HÂRTIE

METAL PLASTIC METAL

PLASTIC
113
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Lecția 2 - Risipa alimentară
Pastila informativă
1. Ce este risipa alimentară
Prin risipă alimentară se înțelege situația în care
alimentele se irosesc, se transformă în deșeuri, iar acest
lucru se întâmplă pornind de la producător și până la
consumatorul final.
Se estimează că 931 de milioane de tone de alimente au
ajuns în coșurile de gunoi ale oamenilor, magazinelor
sau restaurantelor în anul 2019, conform unui studiu al
Organizației Națiunilor Unite. La nivel mondial, apro-
ximativ 121 de kilograme de alimente pe cap de locuitor
sunt risipite anual, dintre care 74 de kilograme provin din
gospodăriile oamenilor.
Risipa alimentară are urmări grave asupra mediului
înconjurător, asupra societății și economiei. Între 8-10%
dintre gazele cu efect de seră sunt produse din cauza
pierderii și risipei de alimente. Metanul este un gaz care
se eliberează atunci când alimentele ajung la rampa de
gunoi și încep să se descompună sau să putrezească.
Metanul este mai nociv decât dioxidul de carbon, astfel
că se ajunge la concluzia că risipa alimentară contribuie
la încălzirea globală.
O risipă de resurse limitate, „precum pământ, energie
și apă are loc de-a lungul întregului ciclu de viață al
produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse,
sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.
Risipa de alimente are nu numai costuri sociale,
economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice.
Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură
a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume
sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane
de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau
o masă de calitate o dată la două zile.” (Parlamentul
European, Risipa alimentară în UE...).

87,6
milioane de tone
de pierderi și risipă de
alimente sunt generate în UE
în fiecare an 173 kg per persoană

19% - procesare
>50% 12% - servicii de alimentație
generate 19% - producție primară
în gospodării
19% - comerț cu ridicata
și cu amănuntul

114
 Care este diferența

pierderi de alimente risipa de alimente

înainte de a ajunge în după ce ajung în
farfuria noastră farfuria noastră

Agenda 2030 a Națiunilor Unite

pentru dezvoltare durabilă
UE și statele membre aderă la obiectivul de reducere
la jumătate, până în 2030, a risipei de alimente pe cap
de locuitor în plan mondial la nivelul comerțului cu
amănuntul și al consumatorului

Ce face UE pentru a combate pierderile și risipa de alimente?

Obiectivele privind Planul de acțiune pentru

economia circulară
pierderile și risipa de
alimente fac parte Strategia „De la fermă
la consumator”
din PACTUL VERDE
EUROPEAN Strategia privind
biodiversitatea

115
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Ordinea de prioritate pentru a reduce

pierderile și risipa de alimente

PREVENIRE REUTILIZARE RECICLARE RECUPERARE

evitarea pierderilor reutilizarea pentru revalorificarea incinerare cu
și a risipei de consumul uman prin produselor recuperare de
alimente în primul redistribuire și bănci secundare și energie
rând de alimente sau refolosirea
refolosirea ca furaje nutrienților pentru
alte scopuri, cum ar
fi compostul

Anumite acțiuni la nivelul UE

îmbunătățirea concentrarea pe facilitarea donării evaluări periodice

monitorizării și a prevenirea alimentelor ale progreselor
colectării datelor pierderilor și a nevândute înregistrate de
risipei de alimente măsurile naționale
(2018, 2020)

Infografic risipa alimentară

(Date preluate de la https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/food-losses-and-food-waste/)

Lanțul alimentar care începe de la producător și trece
prin unitățile de prelucrare și fabricare a produselor,
ajungând la consumatori prin restaurante, cantine sau
prin magazine, este afectat de anumiți factori, dintre care
amintim:
⁃ Condiții meteo nefavorabile în timpul
ciclului de creștere a plantelor;
⁃ Alimentele nu sunt recoltate, transportate
și/sau depozitate corespunzător;
⁃ Alimentele expiră în depozite sau pe
rafturile magazinelor și trebuie aruncate;
⁃ Oamenii cumpără mai multă
mâncare decât au nevoie;
⁃ Anumite fructe și legume nu sunt acceptate
de retaileri și nici consumate de populație
pentru că nu respectă anumite standarde
de calitate (mărime, formă, aspect),
cu toate că gustul nu este afectat;
⁃ Oamenii gătesc mai mult
decât pot consuma.
2. Cum evităm risipa alimentară
- măsuri de prevenire
Evitarea risipei alimentare este un obiectiv
al Organizației Națiunilor Unite, care, prin
Programul de Mediu atrage atenția și îndeamnă la
conștientizarea faptului că reducerea pierderii și
risipei alimentelor contribuie la reducerea gazelor
cu efect de seră, încetinește procesul de degradare
a mediului înconjurător și a încălzirii globale, reduce
foametea și va salva bani în vremuri de criză.

116
Pentru a evita risipa alimentară, fiecare persoană poate
lua măsuri de prevenire a acesteia, astfel:
⁃ Realizează și respectă o listă de
cumpărături, nu cumpăra în exces
alimente doar „ca să fie în casă”.
⁃ Cumpără fructe și legume care nu
arată perfect; deseori acestea sunt
mai gustoase și au un preț mai mic.
⁃ Achiziționează alimente care se
apropie de data de expirare, aflate
la raftul cu reduceri, doar dacă
știi că le poți consuma rapid.
⁃ Folosește surplusul de la mesele anterioare
pentru prepararea altor feluri de mâncare.
⁃ Pune mai puțină mâncare în farfurie
și dacă este cazul reumple.
⁃ Congelează fructe, legume sau mâncare
gătită dacă nu le poți consuma în timp util.
⁃ Depozitează corect alimentele, conform
instrucțiunilor de pe etichetă („A se păstra
la temperatură între +2º și +4º C.”)
⁃ Realizează un „inventar” al alimentelor
de acasă și pregătește-le de consum
pe cele care expiră mai curând.
⁃ Oferă mâncarea pe care știi
că nu o vei consuma.

3. De ce e important consumul responsabil

Povestea roșiilor risipite:

• 377.000 de tone de roșii se pierd sau risipesc în lanțul alimentar anual
• această pierdere echivalează cu folosirea inutilă a 90 de kilometri pătrați de teren,
a 57 de miliarde de litri de apă și a 7 milioane de ore de muncă.
• gestionarea deșeurilor (roșiile aruncate) costă 12,3 milioane de euro.
• producerea acestora a generat 312.000 de tone de gaze cu efect de seră,
aproximativ cât emit 55.000 de mașini.

Povestea roșiilor risipite

(sursa: Parlamentul European, Risipa alimentară în UE...)

Consumul se referă la achiziționarea și utilizarea de către ⁃ Evită pierderea și risipa de alimente;

populație a unor bunuri sau servicii în acord cu nevoile consumă „alimente curate” (care nu au
personale și/sau colective. fost tratate cu substanțe chimice);
Consumul responsabil ia în considerare dezvoltarea ⁃ Refolosește, repară și reciclează bunurile,
sustenabilă a mediului înconjurător și ține cont de transformându-le în resurse, nu în deșeuri;
următoarele principii/premise: ⁃ Consumatorul identifică impactul
⁃ Încurajează economia locală deciziilor sale asupra mediului
(consumul de alimente și alte bunuri înconjurător și regândește anumite
sau servicii produse local); decizii care au un impact negativ;
⁃ Produsele sau serviciile provin din ⁃ Consumatorul nu se lasă manipulat
medii în care angajații au salarii de spoturile de promovare a
și condiții de muncă decente; produselor sau serviciilor vizate.
⁃ Consumatorul urmărește să
își satisfacă nevoile reale;

117
 ALEGERI SĂNĂTOASE
Lecția 2 - Risipa alimentară
Plan de lecție
Scop:
⁃ îmbogățirea cunoștințelor elevilor
despre risipa alimentară și însușirea
unor măsuri de prevenire a acesteia;
⁃ asimilarea unui set de valori și
promovarea unui comportament
responsabil față de mediul înconjurător.
Timp: 50 de minute
Metode: conversația, explicația, observarea, metoda
Schimbă perechea (Share – Pair Circles), Fishbone,
Poster/Comics Voice
Materiale: imagine cu deșeuri alimentare (anexa 1), coli de
scris/desenat (A3 sau A4), instrumente de scris și de desen
Etape:
1. Facilitatorul prezintă elevilor fotografia
cu deșeurile alimentare și următoarea
afirmație: „Se estimează că 129 de milioane
de tone de deșeuri alimentare au fost
generate în 2011 în Uniunea Europeană,
adică 20% din totalul alimentelor produse.”
Elevii sunt întrebați ce simt și ce gândesc
după ce văd fotografia și ascultă enunțul.
2. În continuare, facilitatorul deschide discuția
despre risipa alimentară. Se prezintă
informațiile cuprinse în pastila informativă:
⁃ Risipă alimentară - definiție
⁃ Cauze:
− Oamenii cumpără mai multă
mâncare decât au nevoie;
− Alimentele expiră în depozite,
pe rafturile magazinelor sau „în
cămară” și trebuie aruncate;
− Anumite fructe și legume nu sunt
consumate pentru că au un aspect neplăcut,
cu toate că gustul nu este afectat;
− Oamenii gătesc mai mult
decât pot consuma.
3. După enumerarea cauzelor, se continuă
lecția cu identificarea măsurilor
de prevenire sau evitare a risipei
alimentare. Se propune metoda „Schimbă
perechea” (Share – Pair Circles).
Colectivul de elevi se împarte în două grupe
118
egale și se formează două cercuri concentrice,
elevii stând față în față, pe perechi. Facilitatorul
adresează întrebarea „Cum putem evita risipa
alimentară?” Elevii încep să discute în perechi
și să caute soluții pentru provocarea lansată.
Își notează ideile pe un caiet, carnețel sau pe
o foaie de hârtie. După un anumit timp ales de
facilitator (1-2 minute), elevii din cercul exterior
se deplasează cu o poziție în sensul acelor de
ceasornic, astfel schimbând perechea. Discuția se
reia și mișcarea se continuă până când se ajunge
la partenerii inițiali. La final, clasa se regrupează
și se expun ideile emise. Se pot nota la tablă sub
formă schematică, iar elevii vor completa la nevoie
notițele proprii.
Fig. 1 – Reprezentarea celor două cercuri
concentrice (metoda „Schimbă perechea”)
4. „Poster Voice”. „Comics Voice”
Metoda Poster Voice sau Comics Voice este
inspirată din metoda de educație nonformală
Photo Voice. Dacă în varianta originală parti-
cipanții la activitate utilizau fotografii și povești
despre fotografiile lor pentru a aduce în atenția
celorlalți aspecte și probleme importante pentru
ei, la Poster Voice / Comics Voice elevii vor lăsa
posterele sau benzile desenate să „vorbească”
pentru ei. Astfel, sarcina de lucru este de a realiza
un poster sau o serie de benzi desenate, individual
sau în echipă, care să aducă în atenția celorlalți
problematica consumului responsabil.
La finalul timpului alocat pentru execuție, fiecare
elev sau echipă prezintă posterul sau benzile
desenate în fața clasei. Opțional, lucrările se pot
expune în diverse locuri sau se pot publica online,
astfel încât să se asigure diseminarea lor.
Prelucrare
„Temă pentru acasă”
⁃ Alcătuiți un plan ce include trei acțiuni
pe care le veți face astfel încât să fiți
consumatori responsabili. Urmați planul
cel puțin 30 de zile, apoi adăugați și
alte comportamente responsabile
față de mediul înconjurător.
PRODUCĂTORI MAGAZINE,
RESTAURANTE
Nu utilizează sustenabil terenurile.
Nu investesc în sisteme de irigații.
Nu recoltează corespunzător produsele.
Nu respectă normele de transport
(alimentele care au nevoie de frig).
Nu valorifică toate componentele
materiei prime în timpul procesării.
Nu respectă timpul optim de transport
de la recoltare - procesare/ambalare
- retaileri.
TRANSPORTATORI, CONSUMATORI
PROCESATORI CASNICI
Fig. 2 – Grafic metoda Fishbone
Evaluare
Diagrama „Fishbone”
Diagrama cauză-efect, Fishbone sau Ishikawa pornește
de la un concept sau o temă centrală (aceea a risipei
alimentare în cazul de față), care este scrisă pe capul sau
pe coloana vertebrală a peștelui. Fiecare os reprezintă o
categorie mare cu concepte de referință, din care radiază
alte idei derivate. Pentru activitatea de față, elevii sunt
invitați să indice cauzele risipei alimentare, pornind de la
cei patru mari stakeholderi, producătorii, procesatorii
și transportatorii, lanțurile de magazine și restaurante
și consumatorii casnici. Ideile se notează în cadrul unui
grafic; regăsiți un exemplu în fig. 2.
Nu depozitează corespunzător alimentele.
Aruncă alimentele care expiră fără
a le valorifica înainte (prin donații).
Nu valorifică resturile de alimente
care pot fi încă utilizate.
Cumpără mai mult decât este necesar.
Gătesc mai mult decât este necesar.
Evită/aruncă alimentele neconforme ca aspect
(mici, deformate etc).
119
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine cu deșeuri alimentare
(sursa foto: https://ec.europa.eu/jrc/en/science-update/tackling-food-waste-eu-new-brief-inform-policy-strategies)

120
Lecția 3 - Schimbări climatice
Pastila informativă
1. Ce sunt schimbările climatice
Schimbările climatice sunt efecte ale procesului de încălzire
globală, respectiv creșterea actuală a temperaturii
Pământului. Dintre schimbările climatice putem enumera:
topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și ocea-
nelor, schimbarea regimului de precipitații, fenomene
naturale extreme (inundații, secete, viituri, alunecări
de teren, valuri de căldură, uragane, tornade și furtuni
Fig. 1 – Efectul de seră
În definiția gazelor cu efect de seră se observă prezența
cuvintelor „emisii naturale” și „emisii antropice”. Emisiile
naturale se referă la modulațiile ciclurilor solare și la
erupțiile vulcanice. Emisiile antropice se referă la pro-
ducerea de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile
violente în zone în care acestea nu se produceau înainte),
modificarea duratei anotimpurilor etc.
Oamenii de știință au convenit că la baza tuturor acestor
fenomene stă cantitatea uriașă de gaze cu efect de seră
eliberate în urma desfășurării activităților umane. Gazele
cu efect de seră sunt „emisii de gaze și de alte componente
gazoase ale atmosferei, atât naturale, cât și antropice,
care absorb și reemit radiații infraroșii.” (Raport special
al Curții Europene de Conturi nr. 18/2019, „Emisiile de
gaze cu efect de seră”) Vezi fig. 1.
umane. Acestea sunt: arderea combustibililor fosili
(cărbune, petrol și gaze), modul de utilizare a terenurilor,
agricultura prin utilizarea îngrășămintelor și creșterea
animalelor, producerea și folosirea substanțelor chimice,
gestionarea deșeurilor și a proceselor industriale.
121
 ALEGERI SĂNĂTOASE

În tabelul următor sunt enumerate gazele cu efect de seră și sursele de proveniență:

Gaz Surse

Dioxid de carbon Activitatea vulcanică

(CO2) Defrișări
Arderea combustibililor fosili
Schimbări în utilizarea pământului

Metan Descompunerea deșeurilor din depozitele de suprafață

(CH4) Agricultura (în special cultura de orez)
Digestia rumegătoarelor
Gestionarea dejecțiilor asociate animalelor domestice

Oxid de azot Cultivarea solului (îngrășăminte comerciale și organice)

(N2O) Arderea combustibililor fosili
Arderea biomasei
Producția de acid azotic

Alte gaze cu efect de seră prezente într-o măsură mai
mică sunt: HFC – hidrofluorocarburile, PFC - perfluoro-
carburile și SF6 - hexafluorura de sulf. (Raportul special
UE nr. 06/2015)
Din exemplele indicate în tabel este lesne de înțeles că
omul contribuie major la încălzirea globală și că trebuie
să acționăm imediat. Concentrațiile de dioxid de carbon
au crescut cu 47% de la Revoluția Industrială și până
în prezent, grație activităților umane. Autoritățile din
Uniunea Europeană au propus o serie de măsuri care
să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră,
însă trebuie să vedem ce putem face noi în acest sens.
Situația din 2017 poate fi regăsită în fig. 2, ce ilustrează
emisiile pe sectoare de activitate. Reiese că cea mai mare
sursă de emisii de gaze cu efect de seră este în industria
energiei cu un procent covârșitor de 80,70%, urmată
de agricultură cu 8,72%, industrie 7,82% și gestionarea
deșeurilor cu 2,75%.

7,82%
Industrie

80,70% 8,72%
Energie Agricultură

2,75%
Gestionarea deșeurilor

Fig. 2 – Emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană, 2017

(sursa grafic: https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/priorities/climate-change)

122
 IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA EUROPEI
Arctica
Temperatura crește mai mult decât media
globală
Mai puțină gheață acoperă Marea Arctică
Mai puțină gheață acoperă Groenlanda
Mai puține zone de permafrost
Un risc mai mare de pierdere a biodiversității
Noi oportunități de exploatare a resurselor
naturale și de transport pe mare
Riscuri la adresa mijloacelor de existență
ale populației locale
Regiunea mediteraneană
Mai multe perioade de caniculă
Mai puțină ploaie, scăderea nivelului
apelor râurilor
Risc crescut de secetă
Risc crescut de pierdere a biodiversității
Risc crescut de incendii forestiere
Mai multă concurență pentru apă
Este necesară mai multă apă pentru agricultură
Recolte mai slabe
Creșterea animalelor devine mai dificilă
Producerea energiei devine mai dificilă
Este necesară mai multă energie pentru răcirea
locuințelor
Mai puțin turism pe timpul verii, dar posibil mai
mult în alte anotimpuri
Majoritatea sectoarelor economice sunt
afectate negativ
Foarte vulnerabilă la efectele schimbărilor
climatice din afara Europei
Mai mulți oameni mor din cauza valurilor
de căldură
Oamenii pot lua boli de la insecte în mai
multe zone
(date preluate de la Agenția Europeană de Mediu,
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/
20180905STO11945/infografic-cum-este-afectata-europa-de-schimbarile-climatice)
Regiunea boreală
Mai multe ploi torențiale
Mai puțină zăpadă și mai puțină gheață
Mai multă ploaie, creșterea nivelului apelor
râurilor
Pădurile cresc mai repede; mai multe riscuri
de boli ale pădurilor
Furtunile de iarnă provoacă mai multe pagube
Recolte mai bogate
Mai puțină energie pentru încălzire
Mai multe oportunități de utilizare a energiei
hidroelectrice
Mai mult turism în timpul verii
Regiunea atlantică
Mai multe ploi torențiale
Creșterea nivelului apelor râurilor
Risc mai ridicat de inundații
Risc mai ridicat de pagube produse de furtuni
în timpul iernii
Mai multe perioade de vreme rea
Mai puțină energie pentru încălzire
Zonele de coastă și mările
Se ridică nivelul mării
Temperaturi mai ridicate ale suprafeței mărilor
Oceanul devine mai acid
Speciile marine migrează spre nord
Schimbări în comunitățile de fitoplancton
Mai multe zone marine moarte
Riscuri, dar și anumite oportunități pentru pescuit
Risc în creștere de boli care se transmit prin apă
Schimbări climatice
Zonele muntoase
Temperatura crește mai mult decât media
europeană
Ghețari mai puțini și mai mici
Plantele și animalele se vor muta la
altitudini mai mari
Riscuri mai ridicate de dispariție a speciilor
Riscuri mai ridicate de boli ale pădurilor
Riscuri mai ridicate de căderi de piertre
și de alunecări de teren
Ar putea fi afectată energia hidroelectrică
Scade turismul pentru schi
Regiunea continentală
Mai multe extreme meteorologice
Mai puțină ploaie vara
Risc mai ridicat de inundații provocate de râuri
Risc mai ridicat de incendii forestiere
Pădurile își pierd valoarea
Este necesară mai multă energie pentru
răcirea locuințelor
123
 ALEGERI SĂNĂTOASE

2. Cum putem avea comportamente responsabile ⁃ Să alegem transportul în comun, în

care ajută la protecția mediului
Fiecare persoană, prin deciziile pe care le ia, influențează
alte persoane din jurul său și nu numai. Modul în care
ne comportăm lasă o urmă, precum lasă pantofii noștri,
sau o amprentă, precum degetele noastre. Așadar,
prin alegerile și prin stilul de viață pe care îl adoptăm,
putem contribui la lupta împotriva încălzirii globale și a
schimbărilor climatice.
Concret, ce putem face? Iată:
⁃ Să consumăm cât mai multe fructe
și legume cultivate local;
⁃ Să economisim apă și energie (folosim
becuri și aparate electrocasnice
cu consum redus de energie);
⁃ Să folosim surse de energie
regenerabilă (solară și eoliană);
⁃ Să alegem mijloace de transport
nepoluante, precum bicicletele, trotinetele
sau chiar mersul pe jos pe distanțe scurte;
detrimentul mașinii personale;
⁃ Să colectăm selectiv deșeurile și să reciclăm;
⁃ Să refolosim diverse obiecte sau materiale:
hârtie, cutii din carton, recipiente din
plastic, metal sau sticlă, haine, piese de
mobilier transformate sau recondiționate;
⁃ Să utilizăm baterii reîncărcabile și să le
reciclăm pe cele care s-au consumat;
⁃ Să donăm lucrurile care nu ne mai
sunt de folos (haine, încălțăminte,
jucării, cărți, aparate electronice și
electrocasnice, piese de mobilier etc.);
⁃ Să utilizăm sacoșe din pânză pentru
transportul cumpărăturilor;
⁃ Să cumpărăm produse sau servicii din
fabricile în care angajații au salarii
și condiții de muncă decente.

124
Lecția 3 - Schimbările climatice
Plan de lecție
Scop:
⁃ consolidarea cunoștințelor
despre schimbările climatice;
⁃ conștientizarea necesității măsurilor
urgente de reducere a încălzirii
globale și a efectelor acesteia;
⁃ însușirea valorilor precum respectul,
empatia și grija față de mediul înconjurător.
Timp: 50 de minute
Metode: conversația, explicația, observarea, harta
conceptuală, cubul
Materiale: imagine comparativă cu calota glaciară
(anexa 1), șablon cub (anexa 3), coli de hârtie A4
Etape:
1. Se dă startul discuției despre schimbările
climatice în momentul în care facilitatorul
le arată elevilor imaginea comparativă cu
calota glaciară (anexa 1) și îi întreabă:
⁃ Ce observați în imagine?
⁃ De ce se micșorează calota
glaciară, care sunt cauzele?
⁃ Care sunt efectele acestui fenomen?
2. Pentru a discuta mai pe larg se propune
realizarea unei hărți conceptuale ale cărei
sarcini de lucru vor constitui demersul
de transmitere a noilor cunoștințe
despre schimbările climatice și măsurile
de protejare a mediului. Facilitatorul
desenează graficul pe tablă, iar elevii pe coli
de scris. Regăsiți un exemplu în anexa 2.
„Teme” pentru acasă
1. „SH Project” – Desfășurați un proiect
prin care să redați viața unor obiecte
vestimentare preloved. Mergeți la un
magazin cu haine second hand și cumpărați
minim două articole de îmbrăcăminte,
comandați online sau primiți haine
donate pe grupurile free cycle, apoi
modificați-le sau accesorizați-le astfel
încât să le redați strălucirea. Stabiliți o zi
în care toți să veniți îmbrăcați cu acele
haine. Veți descoperi că prin acest gest,
dincolo de a fi consumatori responsabili,
ați făcut economie la bugetul familiei.
2. Planificați o acțiune de (re)împădurire
a unei zone din apropierea localității
voastre. Cereți ajutorul unor organizații
non-profit sau autorităților locale.
Implicați părinții, colegii și cadrele
didactice din școala voastră!
3. ”Bike & Skate Day”- Stabiliți o zi pe
săptămână în care toți elevii vin la școală
utilizând mijloace de transport nepoluante:
bicicletă, trotinetă, skateboard sau chiar
pe jos. Invitați profesorii să vi se alăture.
Prelucrare
⁃ Cum te simți când vorbești
despre schimbările climatice? Ce
poți face pentru a ajuta?
⁃ Realizează un plan cu cel puțin trei măsuri
pe care le poți adopta împreună cu familia
ta pentru a ajuta mediul înconjurător.
Evaluare:
Facilitatorul alege una dintre cele două variante propuse:
Metoda Cubul
Clasa se împarte în șase grupuri. Facilitatorul pregătește
un cub din hârtie sau carton pe fețele căruia se regăsesc
următoarele cuvinte:
⁃ Descrie
⁃ Compară
⁃ Analizează
⁃ Asociază
⁃ Aplică
⁃ Argumentează
Anterior lecției, facilitatorul pregătește itemi de evaluare
care includ cuvintele enumerate mai sus. Un elev rosto-
golește cubul din hârtie și citește cuvântul aflat pe fața
de sus. Facilitatorul distribuie echipei din care face parte
elevul sarcina de lucru corespunzătoare. Pe rând, fiecare
echipă desemnează un reprezentant care rostogolește
cubul și primește sarcina de lucru. Se stabilește un anumit
interval de timp pentru finalizarea lucrului în echipă, apoi
se prezintă concluziile la care au ajuns elevii în grupurile
restrânse.
Exemple de itemi pentru lecția
„Schimbările climatice”:
− Descrie comportamentul unui consumator
responsabil față de mediul înconjurător.
− Compară cele două imagini cu
ghețari montani (anexa 4) și prezintă
125
 ALEGERI SĂNĂTOASE

un plan cu minim trei măsuri de − Argumentează nevoia urgentă de

prevenire a topirii ghețarilor.
− Analizează influența gazelor cu efect de
seră asupra atmosferei Pământului.
− Asociază: La ce te gândești când se discută
despre încăl zirea globală și schimbările
climatice? Cu ce asociezi aceste fenomene?
− Aplică informațiile pe care le-ai aflat despre
schimbările climatice în realizarea unui
poster care ar putea fi folosit în campaniile
de conștientizare a necesității luării
măsurilor de prevenire a încălzirii globale.
măsuri pentru reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră.
Campanie de susținere și promovare a
comportamentelor responsabile față de mediu
Planificați și organizați o campanie de susținere și
promovare a comportamentelor responsabile față de
mediu prin care să atrageți atenția asupra măsurilor
pe care fiecare om le poate lua astfel încât să protejeze
natura. Puteți realiza: postere, sloganuri, o expoziție de
ilustrații, o invitație la expoziție, poezii, o revistă online,
un articol, clipuri video, un flashmob etc.

Materiale de sprijin
Anexa 1 – Imagine comparativă cu calota glaciară (sursă foto: www.nasa.gov)

126
 Modulațiile
ciclurilor
solare
Dioxid de
carbon
Topirea Creșterea
ghețarilor nivelului
Erupții mărilor și
Metan vulcanice oceanelor
Emisii
Exemple naturale
Anexa 2 – Harta conceptuală

Schimbările
regimului
Fenomene precipitațiilor
Oxid de globale
azot
Gaze cu
efect de
HFC, PFC, seră
SF6 Modificarea
anotimpurilor

Arderea Inundații
Schimbări
biomasei în utilizarea Furtuni
SCHIMBĂRI Secete
pământului
CLIMATICE
Descompunerea
deșeurilor Emisii
antropice
Fenomene
extreme Viituri

Arderea
combustibililor Utilizarea
fosili energiei
regenerabile Reducerea
Producere cantității de Alunecări
a acidului Agricultura plastic de teren
azotic Economie în utilizat
Îngrășaminte utilizarea Tornade
apei și Măsuri de
prevenire Valuri de
energiei căldură
a încălzirii
globale
Cultura
de orez Colectarea
Animalele selectivă și
rumegătoare Produse
reciclare fair trade
deșeuri

Reutilizarea Transport
anumitor sustenabil
resurse

127
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Anexa 3 – Metoda Cubul (șablon)

4 DESCRIE 5

6 COMPARĂ ANALIZEAZĂ ASOCIAZĂ 6

4 APLICĂ 5

ARGUMENTEAZĂ

128
Anexa 4
Imagini pentru itemul 2, metoda cubul, momentul de evaluare a lecției:

(sursa foto: US Geological Survey, https://www.usgs.gov/centers/norock/science/repeat-photography-project)

129
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Lecția 4 - Economia circulară

Pastila informativă
1. Ce este economia circulară
Conform Parlamentului European, fiecare cetățean de
pe acest continent consumă în medie 14 tone de materii
prime pe an și produce 5 tone de deșeuri. În mod normal,
materiile prime și deșeurile pot fi valorificate pe principiul
economiei circulare, un concept care nu este nou, însă
a dobândit notorietate în ultima perioadă. Economia
circulară este un model de producție și consum
care urmărește să reducă la minimum cantitatea de
deșeuri produsă. Se bazează pe reutilizarea, repararea,
renovarea și reciclarea bunurilor considerate resurse, în
defavoarea transformării lor în deșeuri.
Prin economia circulară se dorește stoparea mode-
lului liniar de consum care a predominat începând cu
Revoluția Industrială și care este bazat pe ciclul „luăm
– producem – folosim – aruncăm” prin care se consumă
o cantitate uriașă de materii prime pentru producerea
bunurilor de care oamenii au nevoie. Aceștia le utilizează,
apoi le aruncă, generând deșeuri într-un mod absolut
nesustenabil pentru planetă. (fig. 1)

Fig. 1 – Modelul de creștere „luăm – producem – folosim – aruncăm”

(sursa foto: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/
20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii)

Soluția la criza de mediu care afectează o lume întreagă c) producerea sau manufacturarea bunurilor;
vine din sistemul promovat de economia circulară, care, d) distribuția;
așa cum îi spune și numele, presupune un flux continuu de
producție și reutilizare a resurselor și a deșeurilor. Așa e) consumul;
cum puteți observa în figura 2, procesul parcurge mai f) repararea, reutilizarea bunurilor;
multe etape:
g) colectarea selectivă (aici ies din
a) exploatarea materiilor prime; circuit deșeurile reziduale);
b) un design inteligent de produs, care h) reciclarea deșeurilor;
să includă componente demontabile
și reciclabile și care să nu facă parte i) reintroducerea în circuit a materiilor prime.
din practica de programare a uzurii
(tactică a producătorilor de a realiza
produse cu durata de viață limitată,
astfel încât să încurajeze consumatorii
să achiziționeze mereu produse noi);

130
 Fig. 2 – Ciclul de viață al produselor într-o economie circulară
(sursa grafic: https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/
20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii)

2. De ce să mă implic?
⁃ Pentru că aprovizionarea cu materii
prime este limitată din cauza populației
în creștere. Nu toate resursele sunt
regenerabile, astfel că supraexploatarea
duce la epuizarea acestora.
⁃ Pentru că extracția și prelucrarea
materiilor prime au un impact major
asupra mediului. Se consumă multă
energie, se produc deșeuri, se aduc
modificări terenurilor prin defrișare,
deșertificare, se deversează ape uzate și
alte substanțe rezultate din activitatea
extractivă, care poluează apa și solul.
⁃ Pentru că într-un sistem de consum liniar,
de tipul „luăm – producem – folosim
– aruncăm”, se consumă foarte multă
energie, care cauzează creșterea emisiilor − Reduce emisiile de gaze cu efect de seră (cu
de dioxid de carbon, care duce la apariția cel puțin 2-4%), deci contribuie la reducerea
efectului de seră și implicit la încălzirea încălzirii globale și a schimbărilor climatice;
globală. Continuând lanțul cauzal, apar
schimbările climatice, care afectează − Se realizează o aprovizonare
calitatea mediului și a vieții oamenilor. securizată cu materii prime;

Pentru a evalua beneficiile ce decurg din implicarea în
procesul de tranziție către o economie circulară, putem
analiza efectele aplicării acestui principiu . Așadar,
modelul circular:
− Reduce presiunea pusă pe mediu prin faptul
că nu este necesar să se mai exploateze
materii prime într-un ritm alarmant;
− Reduce cantitatea de deșeuri;
− Crește competitivitatea (prin îmbunătățirea
eficienței resurselor se pot face economii de
către companii și/sau de către consumatori);
− Stimulează inovarea și creșterea economică;
− Consumatorii beneficiază de produse
mai durabile, inovatoare, deci de
o economisire pe termen lung și
o calitate superioară a vieții.

131
 ALEGERI SĂNĂTOASE
3. Ce mă așteaptă pe viitor
Ce provocări ridică economia circulară?
⁃ Finanțarea – tranziția către o economie
circulară implică și costuri de tranziție
impuse de necesitatea investițiilor în
sectorul cercetare-dezvoltare, în bunuri
și produse inovatoare, pentru promovarea
noilor modele de bussiness sustenabil și
investiții publice pentru managementul
deșeurilor și infrastructura digitală. Pentru
companiile mici și mijlocii, costurile pentru
un nou model de bussiness și o afacere
„verde” vor reprezenta principalele
bariere în calea adoptării modelului de
economie circulară. Lipsa instrumentelor
financiare adecvate pentru dezvoltarea
inovațiilor radicale pe piața de masă este,
de asemenea, văzută ca o problemă.
⁃ Factori economici cheie – o serie de
factori economici cheie din prezent nu
încurajează trecerea la o economie
circulară. Sistemele de stabilire a prețurilor
nu încurajează reutilizarea eficientă a
resurselor și acoperirea costurilor integrale
de mediu. Nu se acordă stimulente astfel
încât producătorii și firmele de reciclare
să lucreze împreună pentru a îmbunătăți
performanța în lanțul valoric. Nu există
piață pentru materiile prime secundare.
⁃ Competențe – o economie circulară ar
necesita competențe care nu sunt prezente
încă pe piața forței de muncă. Astfel de
abilități le-ar permite companiilor să
proiecteze produse care să urmărească
circularitatea (să fie din materiale
biodegradabile sau reciclabile, să aibă
părți care se dezasamblează ușor) și
să se implice în reutilizare, renovare și
reciclare. Lipsa abilităților tehnice ar
putea reprezenta o mare provocare
pentru întreprinderile mici și mijlocii.
⁃ Comportamentul consumatorilor și
modelele de bussiness – o economie
circulară ar necesita schimbări sistemice
în comportamentul consumatorului și în
modelele de afaceri. Pentru consumatori,
acest lucru se traduce în colectarea
selectivă a deșeurilor, în reutilizarea,
repararea și recondiționarea bunurilor.
Multe industrii se bazează în prezent pe
sezonalitatea impusă de modă sau pe
trenduri (hainele se poartă un sezon, apoi
apar alte tendințe și oamenii simt nevoia
să cumpere obiecte vestimentare noi,
132
chiar dacă cele pe care le au deja sunt
încă bune; asemenea și cu gadget-urile,
electronicele și electrocasnicele, care se
îmbunătățesc periodic prin dobândirea
unor funcții). Oamenii de afaceri și
consumatorii sunt reticenți când vine
vorba de economia circulară pentru
că nu au cunoștințe despre beneficiile
acestui sistem. În România este un obicei
în a deveni proprietar când vine vorba de
imobile sau de autoturisme, de exemplu.
Sunt foarte puțini români care preferă să
închirieze o casă, să ia un autoturism în
leasing sau să folosească alte mijloace de
transport în afară de mașina personală.
⁃ Guvernarea pe mai multe niveluri –
tranziția către o economie circulară
necesită acțiune la toate nivelurile, pornind
de la cel global, european, național,
regional, local și până la cel individual.
De asemenea, schimbările trebuie să
survină în toate domeniile, cu precădere
în managementul deșeurilor, formare
profesională, ambalare și design de
produs, cercetare, dezvoltare și finanțe.
Politicile ce țin de comerțul extern și
intracomunitar trebuie să fie revizuite.
Planul de tranziție la economia circulară cuprinde urmă-
toarele măsuri, fiind un subiect important la nivelul Uniunii
Europeane, conform documentului tematic „Un nou plan
de acțiune privind economia circulară. Pentru o Europă
mai curată și mai competitivă”, Comunicarea Comisiei
către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor în 2020:
− Setarea unor obiective clare privind
economia verde și atingerea
neutralității climatice până în 2050;
− Sistem de monitorizare a respectării
obiectivelor, de raportare și
de certificare coordonat;
− Colaborarea în vederea creării unui
cadru pentru produse sustenabile;
− Crearea unor produse de înaltă
calitate, funcționale și sigure,
eficiente și cu prețuri accesibile;
− Dezvoltarea unei game de servicii
sustenabile, de modele de afaceri de tip
„produs ca serviciu” (product-as-service)
și de soluții digitale care vor contribui
la îmbunătățirea calității vieții;
− Promovarea acțiunilor de prevenire
(de exemplu, a risipei alimentare)
și de reutilizare a bunurilor;
 − Schimbarea tiparelor de consum
astfel încât să se evite de la bun
început generarea de deșeuri;
− Simplificarea prevederilor privind produsele
secundare rezultate în timpul procesării,
manufacturării sau sintezei materiilor
prime, cât și a deșeurilor care pot fi
valorificate ca materii prime secundare;
− Alinierea definițiilor, metodelor de calcul
pentru obiectivele propuse, obligațiilor
de raportare și dispozițiilor privind
actele de delegare și implementare;
− Promovarea utilizării tehnologiilor
digitale pentru localizarea, urmărirea
și cartografierea resurselor;
Lecția 4 - Economia circulară
Plan de lecție
Scop:
⁃ înțelegerea mecanismului
unei economii circulare;
⁃ conștientizarea necesității tranziției
către o economie circulară;
⁃ însușirea unor comportamente care
sprijină economia circulară din punctul
de vedere al consumatorului.
Timp: 50 de minute
Metode: conversația, explicația, observarea, arborele-
problemă + pozitivarea arborelui, jurnalul reflexiv
Materiale: coli de flipchart (5-6 bucăți)
Etape:
1. Se dă startul discuției despre economia
circulară în momentul în care facilitatorul
le arată elevilor ilustrația din figura
1 (pastila informativă) cu modelul
liniar de consum și îi întreabă:
⁃ Ce observați?
⁃ Ce efecte are acest model
liniar de consum?
2. Mai departe, facilitatorul le arată ilustrația
din figura 2 (pastila informativă) cu
modelul circular și îi ghidează pe elevi
− Promovarea adoptării tehnologiilor
ecologice prin intermediul unui sistem
solid de verificare a tehnologiilor de
mediu ca marcă UE de certificare.
„Tranziția către economia circulară va fi sistemică,
profundă și transformatoare, atât în UE, cât și în afara
acesteia. Uneori, această tranziție va fi destabilizantă,
deci este nevoie să fie echitabilă. Aceasta va necesita
alinierea și cooperarea tuturor părților interesate de
la toate nivelurile – european, național, regional, local
și internațional.” (Planul de acțiune privind economia
circulară, 2020, p. 21)
astfel încât aceștia să descopere ciclul
de viață al unui produs într-o economie
circulară. Apoi se expun informațiile despre
motivele pentru care fiecare ar trebui
să ne implicăm în procesul de tranziție
și ce ne așteaptă în viitor. Informațiile
sunt cuprinse în pastila informativă.
Prelucrare
„Tema” pentru acasă
Jurnalul reflexiv - alcătuiește o filă de jurnal răspunzând
la următoarele întrebări:
− Ce ai învățat nou din această lecție?
− Cum ai învățat, ce te-a ajutat cel mai mult?
− Ce sentimente ți-a trezit
procesul de învățare?
− Care dintre informațiile primite ți
s-au părut mai interesante?
− Mai ai nevoie de clarificări?
− Ce piedici ai întâlnit în calea învățării?
− Cum poți utiliza în viitor această
experiență de învățare?
− Ce schimbări vei face în stilul tău de viață?
− Adaugă alte comentarii care te
preocupă. (Oprea C., p.277-278)
Întrebările sunt orientative, facilitatorul le va adapta în
funcție de colectivul de elevi.
133
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Evaluare: Metoda „Arborele problemă” + pozitivarea arborelui

Clasa se împarte în grupuri egale de 4-5 elevi, care pri- efectele problemei aduse în discuție, apoi găsirea unei
mesc câte o coală de flipchart per echipă. Sarcina de lucru soluții și indicarea unor activități și rezultate așteptate în
constă în completarea arborelui-problemă cu cauzele și urma activităților propuse. Graficele arată astfel:

Schimbări
climatice

Încălzirea
globală

EFECTE

Emisii de
Calitate a Sănătate gaze cu efect Biodiversitate Producția
vieții scăzută afectată în pericol este afectată
de seră

Poluarea Deșeuri în exces Epuizarea

aerului, apei Risipa Pierderi depozitate la Dezechilibre resurselor
și solului alimentară alimentare rampele de în ecosisteme planetei
gunoi

PROBLEMA OAMENII NU SUNT RESPONSABILI FAȚĂ DE MEDIU

Lipsa educației Cumpără mai Produc deșeuri

Preferă să Consum mare
ecologice multe produce în exces
cumpere mai de resurse
decât au nevoie mult și mai ieftin (energie, apă)

Cad pradă Au electrocas-

Nu știu sau promoțiilor de Nu întomesc Nu fac periodic Nu repară, nice de Utilizează
ignoră efectele tipul „2+1“, chiar sau nu respectă
un „inventar“ al Nu colectează reutilizează sau generație veche, mijloace de
comportamen- dacă nu au o listă de
alimentelor deșeurile recondiționează care consumă- transport
telor noastre nevoie de trei cumpărături existente în selectiv anumite bunuri,ci multă energie nesustenabile
asupra mediului produse identice casă le aruncă direct. sau apă

CAUZE

Fig. 3 – Arborele problemă

134
 Fiecare echipă va realiza cele două grafice pe foaia de flipchart și le va completa cu ideile
proprii. La finalul activității reprezentanții grupurilor de lucru vor prezenta concluziile.

REZULTATE

SOLUȚIE OAMENII SUNT RESPONSABILIZAȚI FAȚĂ DE ACȚIUNILE LOR ȘI FAȚĂ DE MEDIU

ACTIVITĂȚI

Fig. 4 – Pozitivarea arborelui problemă

135
Metoda diamantul
 CINE?

CE?

UNDE?

CÂND?

DE CE?

Explozia stelară
 Schimbări
climatice

Încălzirea
globală

EFECTE

Emisii de
Calitate a Sănătate Biodiversitate Producția
gaze cu efect
vieții scăzută afectată în pericol este afectată
de seră

Deșeuri în exces
Poluarea Epuizarea
Risipa Pierderi depozitate la Dezechilibre
aerului, apei resurselor
alimentară alimentare rampele de în ecosisteme
și solului planetei
gunoi

PROBLEMA OAMENII NU SUNT RESPONSABILI FAȚĂ DE MEDIU

Lipsa educației Cumpără mai Preferă să Consum mare

Produc deșeuri
ecologice multe produce cumpere mai de resurse
în exces
decât au nevoie mult și mai ieftin (energie, apă)

Cad pradă Au electrocas-

Nu știu sau promoțiilor de Nu întomesc Nu fac periodic Nu repară, nice de Utilizează
ignoră efectele tipul „2+1“, chiar sau nu respectă un „inventar“ al Nu colectează reutilizează sau generație veche, mijloace de
comportamen- dacă nu au o listă de alimentelor deșeurile recondiționează care consumă- transport
telor noastre nevoie de trei cumpărături existente în selectiv anumite bunuri,ci multă energie nesustenabile
asupra mediului produse identice casă le aruncă direct. sau apă

CAUZE

Arborele problemei
REZULTATE

SOLUȚIE OAMENII SUNT RESPONSABILIZAȚI FAȚĂ DE ACȚIUNILE LOR ȘI FAȚĂ DE MEDIU

ACTIVITĂȚI

Pozitivarea Arborelui problemă

Metoda „Ciorchinele”
Metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat
 coji de la fructe,
sticle de suc, sticluțe legume, oase de pește/
STICLĂ DEȘEURI
de parfum, sticle de BIODEGRADABILE pui etc., mîncare
ulei de măsline gătită alterată

conserve și doze de
aluminiu, pahare și farfurii ziare și caiete vechi,
METAL & PLASTIC COLECTARE SELECTIVĂ HÂRTIE & CARTON cutii din carton, coli
din plastic, recipiente din
plastic, jucării de scris, plicuri

baterii, seringi și scutece, gresie,

dispozitive medicale, DEȘEURI PERICULOASE DEȘEURI NERECICLABILE
faianță, tapet
becuri și neoane

Harta mentală
 4 DESCRIE 5

6 COMPARĂ ANALIZEAZĂ ASOCIAZĂ 6

4 APLICĂ 5

ARGUMENTEAZĂ

Șablon metoda Cubul

 Modulațiile
ciclurilor
solare
Dioxid de
carbon
Topirea Creșterea
ghețarilor nivelului
Erupții mărilor și
Metan vulcanice oceanelor
Emisii
Exemple naturale
Schimbările
regimului
Fenomene precipitațiilor
Oxid de globale
azot
Gaze cu
efect de
HFC, PFC, seră
SF6 Modificarea
anotimpurilor

Arderea Inundații
Schimbări
biomasei în utilizarea Furtuni
SCHIMBĂRI Secete
pământului
CLIMATICE
Descompunerea
deșeurilor Emisii
antropice
Fenomene
extreme Viituri

Arderea
combustibililor Utilizarea
fosili energiei
regenerabile Reducerea
Producere cantității de Alunecări
a acidului Agricultura plastic de teren
azotic Economie în utilizat
Îngrășaminte utilizarea Tornade
apei și Măsuri de
prevenire Valuri de
energiei căldură
a încălzirii
globale
Cultura
de orez Colectarea
Animalele selectivă și
rumegătoare Produse
reciclare fair trade
deșeuri

Reutilizarea Transport
anumitor sustenabil
resurse

Harta conceptuală
Cum evităm risipa
alimentară?
CONSUMATOR
RESPONSABIL
STICLĂ HÂRTIE STICLĂ

HÂRTIE

METAL PLASTIC METAL

PLASTIC
 I II
Explică termenii așa cum i-ai înțeles tu: Scrie care sunt cauzele încălzirii globale:

Încălzirea globală =

Gaze cu efect de seră =

Schimbări climatice =

III IV
Enumeră minim cinci exemple de com- Realizează un desen prin care să ilustrezi
portamente responsabile față de mediul comportamente responsabile față de mediul
înconjurător: înconjurător:

1.

2.

3.

4.

5.

Metoda Cadranelor
 Oamenii sunt
responzabilizați
față de problemele
de mediu

Metoda Brainstorming
Grafic Fishbone
Note:
 ALEGERI SĂNĂTOASE

Cuprins

I. Introducere 5
Salvați Copiii România 5
Justificare/raționament 5
Context 6
Scopul și obiectivele modulului de educație ecologică 8
Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale 8
Corelarea modulului de educație ecologică cu opționalul de educație ecologică și de protecție a mediului 8

II. Ce este și de ce este importantă educația ecologică 9

III. Educație ecologică 10

Metode și tehnici de lucru destinate facilitatorilor 10

IV. Metode de evaluare 24

V. Susținerea sesiunilor de informare - Planuri de lecție 29

V.1. Grădinița 29
Lecția 1 – Colectare selectivă și reciclare 32
Lecția 2 – Risipa alimentară 41
Lecția 3 – Schimbări climatice 45

V.2. Ciclul primar (clasele P-IV) 49

Lecția 1 – Colectare selectivă și reciclare 52
Lecția 2 – Risipa alimentară 61
Lecția 3 – Schimbări climatice 66

V.3. Ciclul gimnazial 71

Lecția 1 – Colectare selectivă și reciclare 74
Lecția 2 – Risipa alimentară 82
Lecția 3 – Schimbări climatice 86
Lecția 4 – Economia circulară 94

V. 4. Ciclul liceal 101

Lecția 1 – Colectare selectivă și reciclare 105
Lecția 2 – Risipa alimentară 114
Lecția 3 – Schimbări climatice 121
Lecția 4 – Economia circulară 130

Fișe de lucru 136

162
De 31 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice
și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea
proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al
cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul superior
al copilului.

În trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând

soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili și a militat, în
același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente.

Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în

așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze
cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să
creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a
companiilor și a societății, în sens larg.

În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație indepen-
dentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri
și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care
respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și
participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind
modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată
în viața acestora. În cei 31 de ani de activitate, peste 2.570.000 de copii au fost
implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Secretariatul General
Intr. Ștefan Furtună nr. 3, 010899
sector 1, București, România
telefon: +40 21 316 61 76
e-mail: secretariat@salvaticopiii.ro
website: www.salvaticopiii.ro