STRATEGIE DE GESTIONARE A UNEI SITUAȚII CONFLICTUALE

Frecventa conflictelor scade cu varsta, dar durata lor se prelungeste, conflictele cu

partenerii obisnuiti sunt mai numeroase dacat cu partenerii ocazionali; cu cat
mobilurile disputelor sunt obiecte personale cu atat conflictele sunt mai violente, la
baieti conflictele sunt mai dese decat la fete.Aceste aspecte necesita interventia
dirigintelui, actiunea preventiva pentru a evita situatii prin care repetarea poate stimula
anumite trasaturi caracteriale negative: egoism, lipsa de sensibilitate, agresivitate.

Ast zi sala de grup trebuie abordat si ca un spatiu de confruntare,unde nu intotdeauna

educatoarea beneficiaz de o pozitie privilegiat .De multe ori sursele confrunt rii se afl in
exterior(frustr ri sociale,probleme familiale,etc) dar acest lucru nu inseamn c educatoarea le
poate ignora.Pentru a face fat noilor conditii,cadrul didactic poate recurge la 3 tipuri de
strategii:-strategii de evitare

-strategii de diminuare

-strategii de confruntare

1)Strategii de evitare-includ:cultivarea unei tolerante largi din partea

educatoarei,plasarea conflictului in registrul glumei.Dac educatoarea a manifestat in mod
constant tolerant ,atunci cand se afl in dificultate poate ignora criza creat in clas f r a-si pierde
credibilitatea.Sub masca bolii educatoarea poate evita implicarea intr-un conflict pe care
simte c nu va fi in stare s -l st paneasc ,f r ca acest lucru s -i compromit autoritatea in
viitor.Acelasi rost il are si utilizarea registrului glumei.Strategiile de evitare pot s aib o anume
valoare de supravietuire,dar ele nu rezolv mare lucru ,atata timp cat educatoarea nu castig nici
o satisfactie profesional iar conflictul nu este rezolvat.

2)Strategii de amanare includ:actiuni de amanare,r spunsuri

tangentiale,evitarea,apeluri la generalizare.Actiunile de amanare implic amanarea unei decizii
pentru a evita precipitarea unei crize sau pentru ca educatoarea nu este sigur de urm rile
imediate ale deciziei pe care urmeaz s o ia.R spunsurile tangentiale vizeaz problemele
periferice,ignorand deliberat sursele principale de conflict.Apelul de generalizare este utilizat
cand educatoarea vrea s descurajeze o solicitare imperioas din partea unui copil;ea trebuie s -i
demonstreze copilului c ,venit din partea lui,cererea este rezonabil ,dar venit si din partea
altor colegi,ea isi pierde acest caracter,devenind nerezonabil .Acest tip de strategii este
nesatisf c tor,pentru c nu rezolv situatia conflictual

3)Strategii de confruntare includ strategii de putere si strategii de negociere.Trebuie

evitat confruntarea cu copiii in fata clasei,deoarece pozitia lor poate castiga noi aderenti;
evitate amenint rile de orice fel;incurajati s spuna cat mai multe despre perceptia sa asupra
st rii conflictuale;explicat limpede propria perceptie asupra st rii conflictuale respective.
 Admonestarea

O mustrare venit din partea educatoarei are un efect semnificativ nu numai asupra

copilului aflat in culp ,ci si asupra restului clasei.In momentul cand se admonesteaz un copil
trebuie avut in vedere si implicatiile care pot decurge din acest fapt,in raport cu restul
clasei.De ex.:Cand un copil admonestat este liderul grupului efectul de und este
semnificativ.Dac educatoarea reuseste in tentativ sa de a-si impune controlul asupra copilului
rebel,ceilalti membri ai grupului vor accepta mult mai usor autoritatea ei ,pe care o vor
recunoaste drept „mana forte”.Dac educatoarea esueaza in confruntarea sa cu copilul
respectiv,va trebui s se astepte la acte de indisciplin tot mai numeroase,deoarece restul
grupului va considera c aceasta nu poate st pani situatia.Efectul de und va influenta pozitiv
comportamentul unui grup de copii dac interventiile educatoarei vor avea cateva
caracteristici:claritate,intransigent ,centrarea copilului pe tem si nu pe cadru
didactic,asprime,studierea atent a copiilor cu prestigiu ridicat in cadrul grupului.

Claritatea :admonestarea trebuie s se disting clar intre comportamentul deviant si

comportamentul dezirabil.Astfel:”George,taci din gur si termina desenul”este de preferat
lui:”Incetati cu vorb ria in spatele clasei”,deoarece mesajul e clar si vizeaz recentrarea pe
tema a copiilor.

Intransigenta—admonestarea este mai ferm ,are mai mult greutate si este

influentat semnificativ de imaginea pe care copiii o au despre educatoare.In acest
caz,interventia educatoarei presupune deplasarea catre copilul indisciplinat,deplasare
insotit de o comand de genul:”Inceteaz imediat”.

Centrarea pe tem -admonestarea trebuie s orienteze atentia copilului indisciplinat

asupra sarcinii si a consecintelor neindeplinirii ei,si nu asupra educatoarei sau asupra relatiei
copilului cu educatoarea.De aceea e indicat s spunem:”George,nu mai vorbi si urm reste
demonstratia,altfel nu vei sti s rezolvi tema in loc de:”Fii atent la”

Studierea copiilor cu prestigiu ridicat-Educatoarea se poate folosi de liderii copiilor

ca de adev rate statii de amplificare a semnalelor pozitive pe care doreste s le
transmit grupului.

Asprimea-implic utilizarea amenint rii sau a tehnicilor violente de control,ceea ce va

determina efecte de und negativ in randul copiilor:furie,sentimente de nedreptate,sentimente
de neputint etc.Aceste efecte vor induce comportamente indezirabile in randul copiilor care
n-au creat probleme si vor influenta negativ perceptia lor asupra educatoarei.(nu o vor mai
stima)Asprimea nu ar trebui s fac parte din „arsenalul” educatoarei lipsite de experient

De asemenea un rol semnificativ il au recompensele interne si externe in formarea si

int rirea motivatiei copilului .Dintre recompensele interne importante sunt:sentimentul
implinirii provocat de lucrul bine f cut,satisfacerea curiozit tii;recompensele
externe sunt:premii,laude f cute in public,diplome etc.
 Educatoarea trebuie s orienteze sentimentul pl cerii in vederea obtinerii unor
comportamente dezirabile:munca,spirit de colaborare,r spunsuri rapide.

Pedeapsa produce reactii emotionale negative,cu efecte pe termen lung:

anxietate ,frustrare,deteriorarea relatiilor educatoare-copil.Pentru un singur copil ,o
pedeaps util este aceea a izol rii,ea putand s constituie o parghie pe termen lung pentru
obtinerea conformit tii.Aceasta nu inseamn c cel aflat in culp trebuie trimis afar din clas ,ci
este suficient s fie asezat la colt,intr-o banc mai departe de colegi,pentru a-i transmite
sentimentul izol rii.Este o pedeaps psihologic care este eficient dac izolarea nu dureaz prea
mult.Limitarea unor privilegii este privit de copil ca o pedeaps suficient de aspr pentru a-i
determina s adopte un comportament dezirabil.

Deci trebuie s se recurg la pedepse doar in cazul unor comportamente perturbatoare
repetate,si nu in cazul unor incidente izolate,singulare,minore.Pedeapsa trebuie
s survin atunci cand copilul persist in greseal .Aplicarea pedepsei trebuie insotit de o discutie
l muritoare cu copilul,discutie important .Discutia se refer la natura greselii si ofer copilului
criterii in functie de care va putea s -si fac propriile evalu ri.

Pentru rezolvarea problemelor serioase de comportament si disciplin se foloseste

deci :interventia direct ,care poate fi de dou felur)i:

I-educatoarea poate cere imperativ incetarea comportamentului perturbator,indicand

apoi comportamentul dezirabil in situatia dat .Interventia trebuie s fie scurt ,direct si la obiect
si ar putea cuprinde:numele copilului,identificarea comportamentului indezirabil,sugerarea
comportamentului alternativ.

II-reamintirea sistemului de reguli existent si a comportamentului ce se asteapt din

partea lor) si admonestarea care se face cu voce tare in fata clasei sau intre 4 ochi a copilului
cu comportament indezirabil.Utilizand admonest rile intre 4 ochi,frecventa problemelor de
disciplin s-au redus semnificativ.

Cele mai frecvente probleme de comportament intr-o clasă sunt cele minore:lipsa

atentiei si de concentrare,distragerea de la subiectul lectiei,comiterea de pozne.Educatoarea
trebuie s g seasc modalit ti rapide de rezolvare,pentru a impiedica r spandirea si acutizarea
lor,pe cat posibil f r intreruperea fluxului lectiei si f r perturbarea celorlalti.Cea mai
bun solutie este observarea atent atat a clasei cat si a fiec rui copil in parte.Copiii trebuie
s simt privirea atent ,scrut toare a educatoarei,f r ca prezenta acesteia s inspire obedienta sau
teama.Tinand sub control dinamic clasa,educatoarea este in pozitia de a rezolva
rapid,incerc rile de perturbare a activit tii.Este recomandat o combinatie intre ignorarea
comportamentului nedorit si aprobarea/recompensarea comportamentului dezirabil.Exist mai
multe tehnici disponibile la care educatoarea poate apela in cazul unor greseli minore,dar
repetate de comportament,mai ales cand acestea amenint s fragmenteze activitatea sau s se
r spandeasc la alti copii:-contactul din priviri

-contactul prin intermediul gesturilor

 -deplasarea catre copilul neastamp rat

-alte mijloace non-verbale-incruntarea,amenintarea cu degetul,leg narea capului

-invitatia la r spuns.

Disciplina este preocupat de prevenirea comportamentului indezirabil,ca si de reactia

de r spuns declansat de comportamentul respectiv.Disciplina se ocup de ceea ce face
educatoarea pentru a preveni problemele de comportament,dar si cu ceea ce va face
aceasta,dac apar asemenea probleme.