”Ion”, Liviu Rebreanu

1. Trăsături: roman realist-obiectiv: veridicitate, pers. tip, tematica socială, narator obiectiv, descrieri de mediu
social, stil clar, concis, lipsit de podoabe artistice C1

2. 1920 = roman interbelic - se înscrie în direcția tradiționalistă a epocii, pe tematică rurală

3. Viziunea autorului despre lume = realistă – prezintă veridic aspecte ale.........., cu accent pe problematica
pămantului și a înavuțirii C1
+ geneza romanului

4. Temele: - realiste: socială, viața rurală, înavuțirea, problematica pămantului, familia

+ tema iubirii = pentru pămant și pentru o femeie
+tema destinului - în incipit-final C1

5. Titlul = numele protagonistului C3

- nume des întalnit în mediul rural - pers. devine simbol = țăranul care vede în pămant o sursă a demnității umane

6. Indicii spațio-temporali - veridicitate – realism C1

- spațiul = Transilvania, zona Bistrița-Năsaud, satul Pripas = prefigurează statutul social al pers. principal
+ Armadia și Jidovița - targuri, spații ale autorității
- timpul = sf. sec. XIX-lea - încep. sec. XX; aprox. 2 ani - granițe de sărbătoare și simbolice: hora duminicală =
continuitatea, repetabilitatea destinului; prizonierat = personajele sunt prizoniere ale propriului destin

7. Structură= 2 părți: ”Glasul pămantului”, ”Glasul iubirii” (vocile interioare ale lui Ion, cele două patimi ale
sale, două etape în destinul său); C3
13 capitole (semn nefast) = 6 + 7 (nu latura materială aduce împlinirea omului, ci iubirea)
- titlurile capitolelor: - ”Începutul” - ”Sfarșitul” = experiență total consumată, încheiată
- nume de personaje: ”Vasile”, ”Copilul”, ”George”
- evenimente importante ”Noaptea”, ”Nunta”, ”Ștreangul”
- metafore: ”Zvarcolirea”, ”Blestemul”, ”Rușinea”
Compoziția: 2 planuri narative: țărănimea: Ion; intelectualii: fam. Herdelea, preotul Belciug
+ plan monografic

8. Incipitul = drumul alb care se desprinde din șoseaua națională și ajunge în Pripas = destinul/ tehnică
romanescă de atragere a cititorului în lumea fictivă a operei
- finalul = același drum, în sens invers = pare că răul s-a îndepărtat de sat odată cu moartea lui Ion
Relația incipit - final: simetrică = destinul ține prizoniere pesonajele; romanul = corp sferoid - o lume de sine
stătătoare

9. Acțiunea: C3
- expozițiunea = sătenii adunați la hora duminicală
+ Al. Pop Glanetașu =”ca un caine la ușa bucătăriei” - indirect, este sugerat statutul social inferior al lui Ion
+ Savista = mesager al destinului, cauză a morții lui Ion = sfarșitul lui este deja stabilit
- intriga:
- Ion dansează cu Ana
- întalnirea lor sub nuc, în grădină = episod semnificativ pt. tematica socială/ tema înavuțirii (conflict interior
Ion) C2
- cearta cu Vasile Baciu la horă
- bătaia cu George, la carciumă
- desfășurarea acțiunii:
- Ion ezită între Ana și Florica
- duminică preotul îl probozește - renunță la Ana și îi face curte Floricăi
- fură din pămantul lui Simion Lungu - proces și anchetă care vor avea efecte tarziu asupra lui Ion; îl afectează
și pe Herdelea
- lumea vorbește că s-ar însura cu Florica - renunță la ea și se întoarce la Ana
- o discuție cu Titu Herdelea îi dă ideea să îl silească pe Vasile Baciu să i-o dea
 - o lasă însărcinată pe Ana, apoi nu o mai vizitează; cand Vasile află, o bate repetat
- oamenii intervin să se împace, inclusiv preotul:Vasile oferă 5 locuri/ bucăți de pămant, dar Ion vrea tot; se
ceartă
- într-o zi, la carciumă, sunt aduși la aceeași masă de Toma Bulbuc și se împacă: Vasile cedează inexplicabil;
bat palma și stabilesc nunta
- nunta = episod semnificativ episod semnificativ pt. tematica socială/ tema înavuțirii C2
(Florica - domnișoară de onoare - patima lui Ion se aprinde iar; dansul lor provoacă plansul Anei: ”norocul
meu!”; ”... că doar nu mergi la spanzurătoare”)
- după nuntă: planuri; Vasile refuză să treacă pămantul pe numele lui Ion, îi dă doar cele 5 locuri; urmează iar
scandal, Ana este bătută și alungată
- Ion vrea să îl dea în judecată pe Vasile; acesta cedează și îi trece pămantul pe numele lui Ion;
- nașterea copilului
- nunta lui George cu Florica ( Ion se uită pătimaș la Florica, Ana înțelege că se folosise de ea, îl amenință pe
Ion că se sinucide)
- Ion se împrietenește cu George; îl vizitează des, dar este urmărit de Savista care stătea acum la George; ea îi
spune Anei de vizitele lui Ion
- Ana se sinucide; Ion se teme că pierde pămantul; crede că este moștenit de copil și începe să își facă griji
pentru acesta;
- Ion trebuie să își ispășească pedeapsa primită în urma procesului declanșat de Simion Lungu; copilul rămane
in grja Zenobiei; se îmbolnăvește și moare imediat ce Ion se întoarce acasă
- Ion se sperie că pămantul ajunge la Vasile; avocatul îi spune că este singurul moștenitor; Vasile nu renunță; îi
cheamă preotul și îl convinge pe Vasile să accepte că nu mai poate face nimic, determinandu-l pe Ion să semneze un
act: dacă Ion moare, pămantul să revină bisericii, nu să rămană în familia lui Glanetașu
- Ion stabilește cu Florica să o viziteze în noaptea în care George este plecat la pădure; Savista îi aude și îi
spune lui George
punctul culminant = moartea lui Ion, prezentată din două perspective: George și Ion
- George pleacă la pădure, dar pe drum spune că îi este rău și se întoarce acasă
- Florica nu are ce face; seara trece normal;
- tarziu, se aude scârțâind poarta, George iese, ia sapa de după ușă, întreabă cine este acolo, se aude repetat un
”ssst” care îl ghidează; lovește de 3 ori, apoi intră în casă și așteaptă zorile; de afară se aud gemete, dar nu face nimic
- din perspectiva lui Ion: seara, plecand spre Florica, trece pe la carciumă, apoi, vesel, fără nicio grijă, de parcă
ar fi fost din nou flăcău, merge spre casa ei; intră în curte și crede că s-a trezit Savista cînd aude ușa deschizandu-se;
scoate un sunet care să o calmeze, să o adoarmă; cand aude glasul lui George își dă seama că i-a sosit sfarșitul și nu
face nimic pentru a se feri; prima lovitură este în braț, apoi în cap, leșină; cand se trezește, cu gura în pămantul curții,
în propriul sange: ”să nu mor aici ca un caine...”; se târăște înspre ieșire;
- este găsit dimineața devreme de Paraschiva
-deznodământul: George este arestat, Ion este înmormântat festiv de preot, care îl numește binefăcătorul satului
+ planul Herdelenilor
Învățătorul Herdelea are o familie de întreținut, fete de măritat, dar venituri puține; din cauza plângerii pe care
i-a scris-o lui Ion, este suspendat și nevoit să se pensioneze; îl ajută avocatul Grofșoru, inclusiv cu un loc de muncă;
la final se mută cu soția la Armadia;
Laura, cea mai mare dintre fete, se căsătorește cu un preot, pleacă în satul acestuie, are o fetiță, este fericită;
Ghihi, fata cea mică, va rămâne, probabil, în casa bătrânească, pe care preotul o trecuse pe numele ei, și se va
căsători cu noul învățător, Zăgreanu.
Titu Herdelea, un tânăr debusolat, așa-zis poet, este în căutarea unui ideal în viață. După câteva aventuri
amoroase și experiențe nereușite de a-și găsi un rost (ajutor de notar), se trezește naționalist și pleacă în Regat, la
București, unde va deveni ziarist.
10. Conflictele: C3
- exterioare: Ion - Vasile Baciu; Ion - George; Ion- Simion Lungu
- interioare Ion (cele 2 glasuri), Ana

11. Naratorul este obiectiv, omniscient, omniprezent, cu perspectivă narativă obiectivă extradiegetică, viziune
narativă ”dindărăt” și focalzare zero = realism. C1
12. Stil clar, concis........ = realism. C1 Limbajul: dovadă a spațiului și perioadei în care se desfășoară acțiunea:
regionalisme, termeni populară, arhaisme.
13. Concluzia
 CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

1. Ion Pop al Glanetașului este personajul eponim al romanului ”Ion”, scris de L.R. și publicat în 1920, în perioada
interbelică. El reprezintă tipul țăranului român dintotdeauna, care vede în pământ o sursă de demnitate umană. În
același timp, este un arivist, deoarece se folosește de mijloace necinstite, de slăbiciunea unei femei, pentru a-și
schimba statutul social.

2. Viziunea autorului despre lume C3 = realistă – prezintă veridic aspecte ale.........., cu accent pe problematica
pămantului și a înavuțirii, ilustrate de evoluția personajului Ion. Acest personaj are la bază un model real, despre care
autorul povestește în ”Mărturisiri”: în Prislop a cunoscut un tânăr țăran ....... + sărutarea pământului.

3. Temele care se reflectă în construcția personajului sunt:

- realiste: socială, viața rurală, înavuțirea, problematica pămantului, familia C3
+ tema iubirii = pentru pămant și pentru o femeie
+tema destinului personajului - în incipit-final

4. Titlul = numele protagonistului C3

- nume des întalnit în mediul rural - pers. devine simbol = țăranul care vede în pămant o sursă a demnității umane

5. Structura romanului urmărește evoluția personajului

= 2 părți: ”Glasul pămantului”, ”Glasul iubirii” (vocile interioare ale lui Ion, cele două patimi ale sale, două etape
în destinul său); C3
13 capitole (semn nefast) = 6 + 7 (nu latura materială aduce împlinirea omului, ci iubirea)
- titlurile capitolelor:
- ”Începutul” - ”Sfarșitul” = experiența lui Ion pare total consumată, încheiată
- nume de personaje care interacționează cu Ion: ”Vasile”, ”Copilul”, ”George”
- evenimente importante în viața lui Ion: ”Noaptea”, ”Nunta”, ”Ștreangul”
- metafore care sugerează etape în conflictul interior al lui Ion: ”Zvarcolirea”, ”Blestemul”, ”Rușinea”

6. Conflictele care afectează personajul sunt: C3

- exterioare: Ion - Vasile Baciu (+ Ana = cauză, victimă); Ion – George (cauza = orgoliul, cele două femei); Ion-
Simion Lungu (lăcomia lui Ion)
- interioare Ion (cele 2 glasuri)

7. Caracterizare Ion: C1
a)tipologie:
a. tipul țăranului roman (tehnica basoreliefului)/ al țăranului universal
b. personaj realist: tipul arivistului care vrea să parvină prin manipularea femeii
c. personaj simbol pentru condiția tragică a omului în luptă cu propriul destin
b) mijloace de caracterizare: C3
- directă: apare din mai multe perspective +/-- + citate
- indirectă: fapte, comportament, atitudine, relații, prin mediu, prin vestimentașie, prin limbaj prin mijloace de
investigare psihologică (analiză psihologică, monolog interior)
- absența portretului fizic = generalizare; singurele amănunte: ”ochii negri, lucitori ca două mărgele vii, fața osoasă și
strălucitoare, cu pomeții ridicați”
c) statutul inițial al persoanjului:
- social – inferior: imaginea tatălui său la horă
- moral: statut discutabil, deoarece, în incipit, descriind casa lui Al. Pop Glanetașu, naratorul o aceamănă, prin
acoperișul de paie țuguiat, cu ”un cap de balaur” = pare că răul (reprezentat de obicei prin balaur) s-a concentrat deja
în această familie, deci în Ion; mai mult decât atât, în final, satul este dominat de turla cea nouă a bisericii ce se ridică
precum ”un cap biruitor” = odată cu moartea lui Ion, răul dispare.

d) trăsături:
- analepsă (în copilărie, la școală): isteț, silitor, cuminte; muncitor, ”pământul îi era mai drag decât o mamă
- ”iute și harnic ca mă-sa”, indiferent cât de grea era munca
- organizat, econom: nicio brazdă de pământ nu se mai vânduse de când preluase frâiele familiei;
- impulsiv, era știut de frică de flăcăi; comportament agresiv cu părinții (reproș)
- duplicitar, autoritar cu Ana; manipulator, viclean, cu o lăcomie în priviri
- Un episod semnificativ pentru viclenia personajului este întâlnirea cu Ana sub nuc, după dans..................... C2
- rușinat, mânios, cu dorință de răzbunare (cearta cu Vasile); are și capacitatea de a se stăpâni, ca să nu se facă de
rușine
- violent (bătaia cu George)
Nemultumit de conditia sociala, frustrat,darin acelasi timp, incapabil sa gasesca o solutie:ezită între Ana și Florica
- rusinat si dezamagit de sine insusi, cand duminică preotul îl probozește - renunță la Ana și îi face curte
Floricăi
- lacomie, invidie, obsesie pentru pamant, actioneaza irational si fură din pămantul lui Simion Lungu , desi era
si el d fata
- actioneaza josnic si imoral:solutia pe care o gaseste dupa o discuție cu Titu Herdelea: cum să îl silească pe
Vasile Baciu să i-o dea
- viclean, determinat, manipulator,calculat, fara sa manifeste niciun fel de sentiment pentru ea:o lasă însărcinată
pe Ana, apoi nu o mai vizitează; cand Vasile află, o bate repetat: nepasator si cinic
- orgolios si lacom, stie ca Vasile depinde de el: oamenii intervin să se împace, inclusiv preotul:Vasile oferă 5
locuri/ bucăți de pămant, dar Ion vrea tot; se ceartă = lacom
- într-o zi, la carciumă, sunt aduși la aceeași masă de Toma Bulbuc și se împacă: Vasile cedează inexplicabil;
bat palma și stabilesc nunta = naiv, neexperimentat, nu ii da nimic de banuit
- nunta = episod semnificativ pentru evolutia personajului, viclenia lui atingandu-si scopul. C2
(Florica - domnișoară de onoare - patima lui Ion se aprinde iar; dansul lor provoacă plansul Anei: ”norocul
meu!”; ”... că doar nu mergi la spanzurătoare”)
- furios, dezamagit, nu vrea sa accepte infrangerea: după nuntă: planuri; Vasile refuză să treacă pămantul pe
numele lui Ion, îi dă doar cele 5 locuri; urmează iar scandal, Ana este bătută și alungată: crud, nemilos
- Ion vrea să îl dea în judecată pe Vasile; acesta cedează și îi trece pămantul pe numele lui Ion; si-a atins scopul
- obsesia pentru pamant se stinge, este multumit, implinit material
- nașterea copilului: indiferent, nemultumit ca acesta il leaga si mai mult de Ana: nu este un tata bun, nu are
sentimente paterne, cum nici sentimente pentru Ana nu are
- nunta lui George cu Florica ( Ion se uită pătimaș la Florica = comportament irational, obsesia pt. Aceasta il
orbeste); Ana înțelege că se folosise de ea, îl amenință pe Ion că se sinucide = ura, nepasare: „ omoara-te odata, sa
scap de tine!”
- viclenie: Ion se împrietenește cu George; îl vizitează des, dar este urmărit de Savista care stătea acum la
George; ea îi spune Anei de vizitele lui Ion
- Ana se sinucide = nepasator, oarecum usurat, dar imediat Ion se teme că pierde pămantul; crede că este
moștenit de copil și începe să își facă griji pentru acesta;
- copilul se îmbolnăvește și moare imediat ce Ion se întoarce de la inchisoare: in loc sa sufere pentru lipsa lui, el
se teme pentru pamant: comportament imoral si egoist
- avocatul îi spune că este singurul moștenitor: nepasator, Ion este convins de preot să semneze un act: dacă Ion
moare, pămantul să revină bisericii, nu să rămană în familia lui Glanetașu
- obsedat de Florica, se comporta total irational: Ion stabilește cu Florica să o viziteze în noaptea în care George
este plecat la pădure; Savista îi aude și îi spune lui George
- moartea lui Ion: seara, plecand spre Florica, trece pe la carciumă, apoi, vesel, fără nicio grijă, de parcă ar fi fost din
nou flăcău, merge spre casa ei; intră în curte și crede că s-a trezit Savista cînd aude ușa deschizandu-se; scoate un
sunet care să o calmeze, să o adoarmă; cand aude glasul lui George își dă seama că i-a sosit sfarșitul și nu face nimic
pentru a se feri; prima lovitură este în braț, apoi în cap, leșină; cand se trezește, cu gura în pămantul curții, în propriul
sange: ”să nu mor aici ca un caine...”; se târăște înspre ieșire;
- moartea lui este simbolica: raul a fost pedepsit; comparatia cu un caine repetata = s-a intors in punctul de plecare,
tot efortul lui a fost zadarnic; aventura lui privind schimbarea destinului a inceput sub un nuc (hora – intalnirea cu
Ana) si a sfarsit sub un nuc; in plus, obsesia pentru pamant este amendata prin alegerea ca arma a crimei a sapei –
unealta pamantului si de caderea lui cu gura in tarana
- Ion este înmormântat festiv de preot, care îl numește binefăcătorul satului: ipocrizia si egoismul lui Ion au
adus ceva bun pentru sat.
= O relatie deosebita se stabileste intre protagonist si pamant ...................

9. Concluzia
 RELAȚIA DINTRE PERSONAJE

1. Ion Pop al Glanetașului și Ana lui Vasile Baciu sunt personaje centrale din romanul realist obiectiv
interbelic ”Ion”, scris de L. Rebreanu și publicat în 1920. Relația dintre ei este tensionată, avand
consecințe tragice asupra destinului Anei. În același timp, evoluția ei este o dovadă a consecințelor
dezastruoase ale lăcomiei și falsității asupra relațiilor în familie.

2. Viziunea despre lume a autorului este realistă, surprinzand veridic relațiile din familia rurală
transilvăneană, cu accent pe problematica pămantului și a înavuțirii. În plus, realismul este
conferit și de evenimentele reale ce au stat la baza romanului: povestea unei fete din satul natal al
autorului, care rămane însărcinată cu cel mai ”becisnic” fecior din sat devine punctul de pornire al
relației dinte Ion și Ana.

3. Temele care construiesc relația celor două personaje sunt de factură realistă: tema socială, familia, înavuțirea,
problematica pămantului. De asemenea, bine reliefată este și tema iubirii, dar, în ceea ce îl privește pe Ion, aceasta are
două componente ce nu o includ sentimental pe Ana (iubirea pentru pămantul pe care Ana i-l aducea și iubirea pentru
Florica), pe cand la Ana iubirea pentru Ion dă sensul vieții ei.
+ tema destinului tragic al celor două personaje

4. Titlul ………

5. Structura romanului urmărește relația celor două personaje: titlurile celor două părți sunt metafore ale
vocilor interioare ale lui Ion, forțe implicate în conflictul lui interior: ”Glasul pămantului” este puternic cat timp
urmarește să obțină pămantul lui Vasile Baciu cu ajutorul Anei, pe care o seduce, iar ”Glasul iubirii” îl călăuzește
cand patima pentru pămant este potolită.
13 = 6+7 ………
- titlurile capitolelor: ”Începutul” - ”Sfarșitul” …….
- evenimente cruciale din evoluția relației lor: ”Noaptea”, ”Nunta”, ”Ștreangul”
- nume de personaje: ”Vasile”, ”Copilul”, ”George”
- metafore: (”Zvarcolirea”, ”Blestemul”, ”Rușinea”) simbolice pentru viața interioară ale celor două personaje
angrenate într-o relație tragică.

6. Conflictele care afectează relația celor două personaje sunt de natură interioară și exterioară.
Astfel, principalul conflict exterior ……..

7. Caracterizarea lui Ion

8. Caracterizarea Anei

9. Relația celor două personaje evoluează tragic, deoarece are la bază sentimente false și inegale: Ion
dovedește egoism, lipsă de sensibilitate, ipocrizie, cruzime, cinism față de Ana, ceea ce o împinge spre
moarte. Ana se dovedește în relația cu Ion naivă, manipulabilă, cu o mentalitate de victimă, prea
slabă pentru a-și asuma realitatea și a i se opune. Acest parcurs al relației lor este vizibil prin mai multe
scene reprezentative.
Astfel, la horă, cand Ion dansează cu Ana, relația lor pare, privită din afară, sinceră și serioasă. Întalnirea lor din
grădină, sub nuc, va contrazice această primă impresie, adevăratele intenții și implicarea inegală sentimental în relație
ieșind la iveală. ………………..
Un alt episod reprezentativ în evoluția relației lor îl constituie nunta. Evenimentul care ar fi trebuit să fie
punctul culminant al relației, culmea fericirii și mulțumirii sufletești se dovedește dureros pentru ambele personaje:
Ion realizează că, odată cu pămantul, trebuie să o ia și pe Ana, pe cand patima pentru Florica, prezentă la nuntă, este
foarte puternică, iar Ana constată că nu este iubită și că norocul ei s-a spulberat. ………………………………

10. În concluzie, relația Lui Ion Pop al Glanetașului cu Ana lui Vasile Baciu surprinde consecințele tragice pe care
falsitatea și lăcomia pentru pămant le au asupra sentimentelor și a familiei.