Elementele ce defines managementul carierei

Conceptul de carieră

Temenul de carieră provine din limba franceză, iar potrivit Dicționarului explicativ al
limbii romane, acesta se referă la ocupație, profesie, un domeniu de activitate, timp în care
cineva lucrează într-un anumit domeniu, iar prin extensie se definește ca poziție în societate sau
situație bună.

În literatura de specialitate, termenul de carieră a primit mai multe definiții.

Potrivit lui Aurel Manolescu, cariera reprezintă cadrul dinamic în care o persoană își
percepe viața în întregul ei și interpretează semnificația diferritelor calități personale, acțiuni și
lucruri care i s-au întamplat.

Într-o alta accepțiune, cariera reprezintă o succesiune evolutivă a activitații și poziției

profesionale pe care la atinge o persoană, ca și atitudinile, cunoștințele și competențele asociate
pe care le dezvoltă de-alungul timpului.

Temenului de carieră, în literatura de specialitate, are înțelesuri multiple.

Cariera este văzută ca o avansare, din perspectiva mobilității, ascensiunii într-o

organizație.

În diferite domenii profesionale, precum militar, medical, juridic, se consideră că este o

ocupație.

,,Cariera este percepută ca „o succesiune de posturi de-a lungul vieţii“ sau o „succesiune
de funcţii“ în ordinea crescătoare a prestigiului prin care trece angajatul în mod ordonat, după o
regulă previzibilă .”1

În situația în care se face referire la individ, cariera reprezintă „o succesiune evolutivă de

activităţi profesionale şi poziţii profesionale pe care le atinge o persoană ca şi atitudinile,
cunoştinţele şi competenţele dezvoltate de-a lungul timpului“.2

1
Mathis, R.L., Nica, P.C., Rusu, C., Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura Economică, 1997, p.135
2
Johns, Gary, Comportamentul organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998, p.560
 În prezent, termenul de carieră este asimilat cu ideea de evoluție, avansare, a aunui indivit
într-un anumit domeniu, avand ca scop să obțină mai mulți bani, responsabilitate mai mare,
prestigiu și putere.

Conform teoriei și practicii în domeniul resurselor umane, cariera este influențată de

următorii factori: autoidentitatea, interesele, personalitatea, mediul social

Autoidentitatea

Autoidentitatea se referă la modul în care ne întelegem și ne percem, precum și viziunea

pe care o avem asupra imaginii și stimei despre sine.

Interesele

Interesele se referă la ceea ce își dorește un individ cand vine vorba de cariera (meseria)
pe care si-o alege sau de parcursul profesional pe care dorește să îl urmeze, ținand cont de
valorile sociale pe care le are.

Personalitatea

Potrivit teoriei lui Holland, expert în consilierea carierei, există mai multe tipuri de
personalitate sau orientări:

-orientarea realist, potrivit căreia indivizii tind să își aleagă meserii sau ocupații care
implică activități fizice sau de manipulare a obiectelor, într-un mediu cu puține cerințe sociale;

-orientarea privind cunoașterea, potriivit căreia indivizi sunt atrați de activități care
implică gandire, organizare, întelegere.

-orientarea socială-indivizii sunt atrași de cariere care implică relații interpersonale sau
activități de informare, ajutoare și dezvoltarea altor indivizi.
 -Orientare convențională-indivizii sunt atrași de meserii care implică o anumită structură,
legi și reglementări, în care se așteaptă ca angajații să subordonezenevoile personale celor
organizaționale;oamenii respectivi sunt , de obicei , conformiști , ordonați , eficienți și practici.
-Orientarea intreprinzătoare-potrivit căreia indivizii sunt atrași de cariere care implica
activități al căror scop este influențarea celorlalt pentru atingerea obiectivelor organizaționale;
-Orientare artistică-care presupune că indivizii sunt atrași de cariere care implica
autoexprimarea prin creație artisticasau activități individuale;aceasta orientare este total diferita
de cea convențională , iar oamenii respectivi sunt imaginativi , intuitivi și independenți, dar și
dezordonați, emotive și nepractici.

Mediul social
Mediul social, ca factor care influențează cariera, se referă la tehnică și tehnologi,
educație sau pregătire, nivelul occupational, situația socială și economică a familiei.

Stadiile carierei

Stadiile carierei reprezintă tipare generale ale progreselor, obligaţiilor esenţiale şi schimbărilor
din activităţile întreprinse de un individ de-a lungul vieţii active.

Aceste stadii succesive sunt: explorarea, expansiunea, stabilizarea, avansarea, menținerea,

maturizarea, finalul carierei.

Explorarea reprezintă prima fază a carierei, în care fiecare individ se confruntă cu

transpunerea viziunilor formate în adolescenţă în lumea reală. Este perioada de experimentare,
perioada în care se descoperă şi dezvoltă talente, abilităţi, interese, valori. Este un moment
important în formarea identităţii profesionale şi alegerii unui domeniu de activitate. Această fază
se parcurge in intervalul 18-20 de ani

Faza de expansiune este parcusă în intervalul 20-30 de ani.

Stabilizarea este etapa în care noţiunile dobândite sunt aprofundate, fiecare căutând
perefcţionarea în domeniul ales în urma procesului de explorare.
 Avansarea şi menţinerea sunt o continuare firească a stabilizării, fiecare individ, prin
natura umană avănd dorinţa de autodepăşire, de obţinere a unor beneficii morale şi materiale.

Maturizarea se referă la perioada cand o persoană este solid plasată pe traseul carierei și
înaintează conform intereselor și oportunităților care i se oferă.

Finalul carierei poate reprezintă o perioadă de creşteri continue în statut şi influenţă în

organizaţie, sau o perioadă petrecută în cel mai înalt nivel de responsabilitate şi statut.

Criteriile de apreciere a carierei sunt: performanța în carieră, atitudinea față de carieră,

orientarea în carieră, adaptabilitatea în carieră, identitatea carierei.

Performanța carierei se referă la eficacitatea organizațională. De cele mai multe ori,

indicatorii de performanță ai carieri sunt salariul și poziția în ierarhie. Mărimea salariului şi
poziţia avansată în ierarhie măsura în care individul contribuie la realizarea performanţei
organizaţionale.

Atitudinea față de carieră reprezintă modul în care indivizii percep şi evaluează carierele
lor. indivizii care au atitudini pozitive faţă de carieră au şi o percepere şi o evaluare pozitivă a
carierei lor. Indivizii cu astfel de atitudini sunt, în general, bine integraţi în organizaţie şi se
implică în activităţile cerute de posturile lor. atitudinile pozitive faţă de carieră pot coincide cu
necesităţile carierei şi cu oportunităţile oferite care trebuie să corespundă intereselor, valorilor şi
abilităţilor indivizilor.

Adaptabilitatea carierei implică modul în care indivizii fac față numeroaselor schimbări şi
dezvoltări ale profesiilor sau ocupaţiilor contemporane.

În situația în care un individ nu este capabil să facă dovada capacităţii de adaptare la

schimbările respective şi nu aplică aceste schimbări în practica carierei lor, există riscul
învechirii premature a cunoştinţelor dobândite care poate duce la pierderea posturilor ocupate.

Identitatea carierei cuprinde modul în care individual este conștient şi arată claritate în
ceea ce priveşte interesele şi aspiraţiile viitoare, precum şi propriile sisteme de valori, precum și
măsura în care acesta percepa viaţa în raport cu timpul care trece sau înţelege să-şi rezolve
problemele vieţii.

Tipuri de cariere

În literatura de specialitate, sunt prezentate următoarele tipuri de cariere:

1.În funcție de personalitatea individului: tipul realist, tipul conventional, tipul social,
tipul artistic, tipul întreprinzător, tipul explorative.

Teoria ancorelor elaborată de Edgar Schein arată că sunt evidenţiate cinci tipare
distincte de talente, scopuri, nevoi şi valori în percepţie proprie, care apar în urma primelor
experienţe profesionale: competenţă tehnică/ funcţională, competenţă managerială, siguranţă,
autonomie şi creativitate.

Managementul carierei

Managementul carierei ,, este procesul prin care se asigură avansarea angajaților și

succesiunea managerială în concordanță cu nevoile organizației, cu potențialul, performanțele și
preferințele angajaților.”3

Principalele obiective ale managementulu carierei sunt

- promovarea unei politici de dezvoltare corespunzătoare a carierei, în concordanţă cu

natura activităţii desfăşurate, precum şi cu nevoile şi posibilităţile individuale şi organizaţionale

- integrarea nevoilor şi aspiraţiilor individuale în nevoile şi obiectivele organizaţionale -

satisfacerea nevoilor organizaţionale şi amplificarea imaginii pozitive sau favorabile a
organizaţiei, prin recunoaşterea nevoilor de pregătire şi dezvoltare a angajaţilor

- identificarea şi menţinerea celor mai buni angajaţi sau a acelora cu perspective

profesionale certe prin satisfacerea nevoilor lor profesionale şi a aspiraţiilor personale pe termen

3
Prof.univ.dr.Gheorghita Caprarescu, Prof.univ.drDaniela Georgiana Stancu, Prof.univ.dr Daniel Laurentiu Stefan,
Asistent univ.drd Georgiana Aron, Managementul resurselor umane, curs ID-IFR, Bucurestim 2016 pag.74
scurt şi lung - elaborarea unor planuri de carieră sau introducerea unor scheme de promovare
speciale pentru angajaţii competenţi, dar pentru care nu sunt disponibile posturi corespunzătoare

- îndrumarea şi susţinerea angajaţilor competitivi pentru atingerea obiectivelor personale

în concordanţă cu potenţialul, nevoile şi aspiraţiile acestora, precum şi cu contribuţia lor în
cadrul organizaţiei

- sprijinirea angajaţilor în identificarea calificărilor şi calităţilor necesare atât pentru

posturile curente, cât şi pentru cele viitoare

- asigurarea pregătirii şi dezvoltării necesare angajaţilor pentru a le permite să facă faţă

oricărui nivel de responsabilitate, cu condiţia ca aceştia să aibă potenţialul sau capacitatea să-l
atingă - dezvoltarea unor căi ale carierei pentru orientarea indivizilor în cât mai multe direcţii

- revitalizarea angajaţilor care manifestă o anumită stagnare sau plafonare a carierei lor

- obţinerea atât pentru organizaţie, cât şi pentru angajaţii acesteia a unor avantaje
reciproce.

Particularitățile managemenetului carierei sunt următoarele:

-este o activitate cu caracter continuu

-conexiunea cu celelalte activitați de management al resurselor umane

-asigurarea unei relații de echilibru între nevoile de resurse umane ale organizației și
dorințele, aspirațiile și valorile angajaților.

Etapele managementul carieri la nivelul individului sunt: analiza carierei și a stadiului în

care se află, analiza orientării în carieră, consilierea în carieră, evaluarea performanței și a
potențialului, planificarea carierei individuale.

Evaluarea performanţelor şi a potenţialului se face în scopul identificării necesităţilor de

instruire şi a posibilităţilor de dezvoltare.
 În literature de specialitate se consider că planificarea carierei este partea esenţială a
procesului de management al carierei şi se referă la utilizarea informaţiilor oferite de evaluarea
nevoilor organizaţiei, de evaluarea performanţelor şi a potenţialului, a planurilor de succesiune
managerială, iar apoi transpunerea acestora în programe individuale de dezvoltare a carierei. Se
are în vedere că planificarea carierei vizează atât organizaţia, cât şi oamenii din organizaţie. În
procesul de planificare a carierei se utilizează proceduri specifice, acestea referindu-se la:
planificarea dezvoltării personale; instruirea şi dezvoltarea managerială; mentoringul; consilierea
în carieră.

Bibliografie

1.Prof.univ.dr.Gheorghita Caprarescu, Prof.univ.drDaniela Georgiana Stancu, Prof.univ.dr

Daniel Laurentiu Stefan, Asistent univ.drd Georgiana Aron, Managementul resurselor umane,
curs ID-IFR, Bucuresti 2016

2.Mathis, R.L., Nica, P.C., Rusu, C., Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura
Economică, 1997

3.Johns, Gary, Comportamentul organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998

4.Dictionar Explicativ al limbii romane