Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(care – pronume relativ, înlocuiește substantivul „mașina”, stabilește raportul de subordonare, P1 – propoziție
regentă, P2 – propoziție subordonată)
a). simplu: care, cine, ce, cât, de* (=care) b). compus: ceea ce, cel ce
*Copilul de-a venit acum este fratele meu. (de – forma populară a lui care)
Acestea pot fi înlocuite cu un pronume relativ simplu „cine, care”(cel ce spune – cine spune, care spune)
FUNCȚIILE SINTACTICE
ALE PRONUMELUI RELATIV:
ACUZATIV: 1. COMPLEMENT DIRECT: Femeia 1/pe care am văzut-o 2/a intrat în bloc.1/
Pronumele relativ „care” cu funcția sintactică de complement direct, va fi mereu precedat de prepoziția „pe”.
GENITIV: 1. ATRIBUT PRONOMINAL GENITIVAL: Întâmplarea 1/al cărei sens nu-l înțeleg 2/se va
lămuri.1/
În cazul Genitiv, pronumele relative se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl înlocuiește, iar
articolul genitival se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de pronumele relative cu funcție
sintactică de atribut.
Pronumele relativ care determină un substantiv nearticulat înaintea căruia stă și se acordă cu acesta în
gen, număr și caz, devine adjectiv pronominal relativ.
Adjectivul pronominal relativ are funcția sintactică de ATRIBUT ADJECTIVAL.