Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

Verdeș Andreea Daniela

Literatură Comparată
Anul II, Semestrul I
Filologie : japoneză-engleză

Tema destinului

Iliada-Povestea lui Harap-Alb-Sir Gwaian și Cavalerul Verde

În accepțiune modernă „destinul” se referă la soarta, viitor. O acțiune predestinată

pe care nu o putem controla, fiind iminentă la un moment dat în viață. Cu toate acestea, în
lumea antică, ceea ce este adesea inexplicabil și inevitabil în viața oamenilor era atribuit
destinului. În mitologia greacă, zeițele cunoscute sub numele de „Ursitoare” sau ”Moirae”
erau cele care „croșetau” destinele femeilor și bărbaților. Destinul era o putere supraumană,
o putere divină pe care oamenii obișnuiți nu o puteau evita, singura lor alegere fiind să-și
accepte destinul impus asupra lor de către zeități. Odată cu evoluția timpului însă, mai
precis în Evul Mediu, putem observa, o oarecare schimbare în percepția destinului, dar care
își păstrează natura divină. Astfel, este introdus termenul de „Rota Fortunae”(Roata
Norocului) care reprezintă natura imprevizibilă a destinului. Roata aparține zeiței Fortuna,
care o învârte la întâmplare, cauzând tristețe, fericire și tot felul de sentimente în viețile
oamenilor; destinul fiind un joc de noroc, aleatoriu. În secolul al XIX-lea, tema destinului
este evidențiată semnificativ cu originea personajului, destinul fiind stabilit încă din naștere,
un destin ce trebuie îndeplinit pentru ca personajul să își realizeze potențialul maxim.

„Iliada” lui Homer, „Poveste lui Harap-Alb”, de Ion Creangă și „Sir Gwaian și
Cavalerul Verde” sunt trei opere literare care întrunesc aceeași temă, tema destinului,
aceasta fiind însoțită în toate trei de arthetipuri mitice; de la zeități, la obiecte magice, la
personaje cu puteri supraumane.

Destinul reprezintă o temă esențială în „Iliada” lui Homer, deoarece poetul

utilizează această tema că un mod de a anticipa evenimente viitoare din operă, dar și pentru
a sublinia importanța eroismului, motiv des întâlnit în literatura din Grecia Antică. În

1
 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Verdeș Andreea Daniela
Literatură Comparată
Anul II, Semestrul I
Filologie : japoneză-engleză
„Iliada”, personajul principal este eroul grec Ahile, semizeu. Acesta este confruntat cu un
caz

excepțional, originea lui permitandu-i să aleagă două destine: să trăiască o viață lungă, dar
fară gloria unui erou, sau să moară în luptă în ipostaza eroului. Un element significant
conturat în această operă este felul în care eroii își acceptă destinul fară să se gândească. Nu
numai Ahile, ci și alte personaje din text preferă să își asume rolul de eroi în luptă, cu riscul
de a-și pierde viață, decât să rămână neputincioși, dar să trăiască o viață lungă. Unul dintre
eroi, Hector, îi explică acest fapt soției lui când își exprimă îngrijorarea față de pierderea lui
în luptă, spunandu-i că nimeni în viață nu poate să evadeze destinul. La fel este și răspunsul
lui Ahile când mama sa, zeiță Tethis îl roagă să aleagă o viață lungă lipsită de gloria unui
erou, acesta alegând în schimb o moarte eroică.

Destinul este o forță atât de puternică încât nici zeii nu vor să intervină și să îi
schimbe direcția, deoarece intervenția lor poate avea consecințe grave. Astfel, putem
observa că destinul este un aducător de sens în viețile eroilor, este ceea ce îi motivează,
ceea ce le dă curaj și putere în drumul lor; în lipsa acestuia, ei fiind lipsiți de valoare
semnificativă.

În cadrul operei „Sir Gawain și Cavalerul Verde”, destinul eroului se transpune în

destinul cavalerului( temă specifică literaturii din Evul Mediu). Sir Gawain este pus într-o
situație dificilă, confruntandu-se cu o creatură mistificată (Cavalerul Verde), dar își acceptă
destinul în ciuda faptului că poate să își piardă viața, deoarece acesta trăiește în
conformitate cu codul cavaleresc. Totuși, destinul acestuia nu este unul bine definit de la
început, fiind păcălit de convingerile sale. Acesta crede că destinul lui este să îl învingă pe
Cavalerul Verde și astfel reușește să obțină un obiect magic care să îl protejeze de moarte.
Cu toate acestea, pentru a-și îndeplini destinul Cavalerul Verde trebuie să îl rânească, ceea
ce și reușește. Astfel, Sir Gawain își îndeplinește destinul plătind un anumit preț,
continuarea vieții cu umilință că și-a îndeplinit destinul trișând. Prin sfârșitul acestei opere,
ne este demonstrat faptul că nimeni nu poate păcăli destinul, acesta fiind o forță superioară
omului obișnuit, cum ne este demonstrat de fapt și în „Iliada”.

2
 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Verdeș Andreea Daniela
Literatură Comparată
Anul II, Semestrul I
Filologie : japoneză-engleză
În basmul lui Ion Creangă, „Povestea lui Harap-Alb” tema principală, lupta dintre
bine și rău, este conturată de tema destinului, acesta fiind și un bildungsroman. Evoluția lui
Harap-Alb pe parcursul operei este strâns legată de destinul acestuia, stabilit încă din incipitul
basmului. Originea persoanjului principal este primul indicator al destinului acestuia, fiu de
împărat, neinițiat(motive specifice unui basm). Destinul lui Harap-Alb este de a ajunge
împărat,

dar pentru a-l îndeplini acesta trebuie să parcurgă o serie de probe care să deomnstreze că își
merită titlul final. În „Povestea lui Harap-Alb”, destinul este exemplificat prin motivul
drumului, care portretizează toate etapele vieții, de la naștere, la coborâre în Iad, la înviere.
Un mod prin care putem observa că destinul este propriu unei singure persoane, și că acesta
nu poate fi evitat este episodul în care Spânul încearcă să îi fure identitatea lui Harap-Alb. În
final, Harap-Alb își recâștigă propria indentitate și își îndeplinește destinul, fiind numit
împărat.

În concluzie, destinul reprezintă o temă perpetuă în literatura universală, dar și în

literatura clasică, definind parcursul unui erou/cavaler/protagonist care întruchipează forțele
binelui. În urma analizei acestor trei opere literare, putem oberva că destinul are un parcurs
clar, prestabilit, care nu poate evitat, acesta fiind motivația vieții personajelor. Astfel, în
ciuda probelor și greutăților cu care se confruntă personajele, destinul lor este îndeplinit în
final.

Bibliografie:

1. https://www.sparknotes.com/lit/gawain/themes/
2. https://www.sparknotes.com/lit/iliad/themes/

3
 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Verdeș Andreea Daniela
Literatură Comparată
Anul II, Semestrul I
Filologie : japoneză-engleză
3. https://www.helenalind.com/stories/literature-and-destiny
4. https://dexonline.ro/definitie/destin
5. https://www.bartleby.com/essay/Fate-And-Fate-In-Sir-Gawain-And-PKJQXBZRW9F