Referat: Efecte negative ale

tulburarilor de alimentatie asupra

sanatatii oro-dentare

Student: Antofica Nicu

MD, An-V, Gr-III
Disciplina: Sanatate orala si comunitara
Obiceiurile alimentare pot juca un rol important în sănătatea orală. Schimbările la nivelul
cavității orale sunt de multe ori primele semne fizice ale unei tulburări alimentare.
Obiceiurile dăunătoare și deficiențele nutriționale care însoțesc adesea tulburările alimentare pot
avea consecințe severe asupra sănătății dentare.
Fără o nutriție corespunzătoare, gingiile și alte țesuturi moi de la nivelul cavității bucale pot
sângera ușor.
De asemenea, glandele salivare pot crește în volum, ducând la scăderea fluxului salivar și la
uscarea mucoaselor.
Vărsăturile frecvente poate afecta și dinții. Acest lucru se datorează faptului că atunci când
acidul gastric puternic ia contact în mod repetat cu dinții, smalțul acestora poate fi deteriorat
până la punctul în care dinții își schimbă culoarea, forma și lungimea.
Marginile dinților devin subțiri și se rup ușor. Alimentele sau băuturile reci sau calde pot devenii
greu de suportat la pacienții cu smalțul astfel distrus.
Tipuri de tulburări alimentare care pot afecta sănătatea orală:

Anorexia – în mod obișnuit, aceasta implică o teamă extremă de a crește în greutate. Chiar
dacă acești indivizi pot fi foarte slabi sau chiar subponderali, ei se văd „grași”.
Aceștia pot încerca să atingă sau să mențină ceea ce cred că este greutatea lor corporală perfectă,
înfometându-se.
De asemenea, practică exerciții fizice într-un mod excesiv. Alții mănncă cantități mari de
mâncare la o singură masă și apoi încearcă să scape de mâncarea și caloriile ingerate, forțându-se
să vomite sau prin utilizarea necorespunzătoare a laxativelor.

Bulimia – Este printre cele mai cunoscute tulburări alimentare și este caracterizată, ca și
anorexia, precum teama de a fi supraponderal.
Este o tulburare a caracterizatã printr-o necesitate incontrolabilã de a mânca în cantitãþi mari.
Succesiunea are loc astfel: aportul de hranã este reprimat pentru o anumitã perioadã de timp,
urmat de o alimentaþie excesivã si sentimente de vinã si decãdere personalã. Suferinzii încearcã
sã depãseascã aceste sentimente în diferite moduri. Cea mai comunã formã este vãrsãtura indusã.
Înfometarea, folosirea laxativelor, clismelor, diureticelor si efortul fizic excesiv sunt de
asemenea, frecvente pentru evitarea creºterii în greutate.
Bulimic se instaleazã adesea în timpul , vârsta medie a debutului este 18 ani si cel mai frecvent
apare la fete. În cazurile cele mai grave, accesele bulimice însoþite de vomitare provocatã pot
antrena o si o pierdere de smalt, si provocate de aciditatea lichidului regurgitat. Suprafetele
dintilor sunt afectate treptat prin eroziune: iniþial, feþele dinþilor superiori ce privesc cãtre cerul
gurii , ulterior marginea dinþilor cu care muºcãm din mâncare (marginea incizalã) si în final toþi
dintii .Aceastã formã tipicã de apariþie a leziunilor este concordantã cu poziþia capului în timpul
vomitãrii. Fluxul puternic direcþionat al vomismentului, care are un pH mediu de 3.8, determinã
locul si gradul de eroziune dentarã. Dinþii de jos (inferiori) sunt iniþial mai puþin afectasi,
deoarece limba are un rol de protecþie. Prin subtierea sau chiar disparitia smaltului pot apãrea
dureri la consumul de alimente reci, calde, dulci si acre.
Creste riscul de aparitie a cariilor dentare, dintele fiind mai puþin protejat o datã cu subtierea
smaltului

La nivelul cavității orale se pot observa:

Leziuni traumatice la nivelul palatului și orofaringelui care sunt cauzate de inserarea de obiecte
pentru a induce vărsăturile.
Apar semne de deficiențe nutriționale, cum ar fi cheilita angulară, candidoză, glosită și ulcerații
ale mucoasei orale.
Persoanele cu tulburări de alimentație prezintă, de asemenea, o gură uscată datorită deshidratării
sau medicamentelor xerogenice, cum ar fi antidepresivele și anxioliticele.
Acestea prezintă un risc crescut de carie datorită xerostomiei și afectării capacității de tamponare
a salivei, la care se adaugă și faptul că bulimicii tind să consume alimente bogate în carbohidrați
rafinați, sucuri de citrice și băuturi dietetice carbogazoase.
Eroziunea dentară apare datorită vărsăturilor repetate și devine evidentă la aproximativ șase luni
de la debut, afectând în principal, fețele palatinale ale dinților frontali maxilari, dar nu numai.
Această eroziune în cele din urmă subminează fețele palatinale și duce la fracturi incizale.
Contactele ocluzale erodate duc, de asemenea, la pierderea dimensiunii verticale.
Hipersensibilitatea dentară este frecventă, iar pierderea densității osoase crește riscul de fractură
a maxilarului în timpul extracțiilor.