Clasa: a III

Obiective operaționale

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Titlul lecției: Substantivul

Competența generală:
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

Competența specifică:
1.3. Sesizarea unor regularități ale limbii prin raportare la mesaje audiate

-observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)

Obiective operaționale: Până la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

• Să identifice numărul substantivelor

• Să identifice genul substantivelor
• Să identifice substantivele dintr-un text
• Să alcătuiască propoziții cu substantivele date
• Să realizeze o compunere cu substantivele date
Clasa: a III-a A
Aria
Disciplina:
curriculară: Matematică și științe ale naturii

Matematică

Titlul lecției: Unități de măsură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului

Tipul lecției: consolidare și sistematizare

Competența generală:

4. Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurări și estimări

Competența specifică:
4.1. Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete

-utilizarea instrumentelor și a unităților de măsura standard, adecvate în realizarea unor măsurări

-măsurarea unor dimensiuni, capacități/volume, mase, folosind instrumente adecvate
-înregistrarea și interpretarea rezultatelor unor măsurători, folosind exemple din viața cotidiană
-identificarea și compararea valorilor monedelor și a bancnotelor
-compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unități standard, cu rezultatele unor
măsurători efectuate cu unități de măsură non-standard
-alegerea unităților de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp

Obiective operaționale: Până la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

• 2. Să identifice instrumentele de măsură necesare

• Să identifice unitățile de măsură - nu
• 3. Să rezolve exerciții cu unitățile de măsură – mai potrivit: să efectueze operații cu
multiplii și submultiplii metrului
• 4. Să rezolve probleme cu unitățile de măsură pentru lungime
• Să alcătuiască exerciții cu unități de măsură – nu – eventual – să compună o problemă
• 1.Să recunoască multiplii și submultiplii unităților de măsură
curriculară: Om și societate

Educație civică
Titlul lecției: Ce sunt plantele și animalele?

Competența generală:
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din
mediul cunoscut
 Clasa: a III-a A
Aria
Disciplina:
Competența specifică:
2.1. Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu planetele și animalele

-realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație data (de exemplu, pentru
o oră de curs, o drumeție, o insula pustie) și discutarea atitudinilor posibile față de lucruruile
menționate
-recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind de la imagini
date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate sau filme adecvate vârstei
elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și ale adulțiilor în context familiar de viață
etc.
-activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri, plante, animale (de
exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe, atitudini, comportamente față de lucruri,
plante animale)

Obiective operaționale: Până la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

- să discute pe baza unor situatii prezentate si analizate;

• - Să identifice nevoile plantelor și animalele
- să argumenteze puncte personale de vedere cu privire la atitudinea față de plante
și animale;
- sa folosească în exprimare termeni specifici disciplinei;

• Să recunoască viețuitoarele din imagine

• Să recunoască plantele din imagine
• Să recunoască lucrurile din imagine
• Să grupeze plantele de animale
• Să identifice nevoile plantelor și animalele
curriculară: Științe

Științe ale naturii

Titlul lecției: Științele vii/ Caracteristici ale lumii vii

Competența generală:
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese

Competența specifică:
1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
Clasa: a III-a A
Aria
Disciplina:
- observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora exemplu: organisme vii
pentru identificarea părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor proprietăți
precum formă, culoare, transparență)
- utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor principale ale corpurilor
reprezentate (de exemplu: schițe de hărți pentru observarea suprafețelor de apă și uscat mulaje
ale unor tipuri de animale din diferite grupe)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru identificarea etapelor unor
fenomene/ procese (de exemplu: circuitul apei în natură)
- recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la prezentarea unor texte
științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor
reacții ale animalelor în diferite situații)

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de
mediul de viață cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de
exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața Pământului, despre modul în care căderea apelor,
vântul pot produce energie)
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, proceselor prin efectuarea
unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă,
evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei, evidențierea schimbării stării de agregare a
apei și a relației cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței vântului asupra
norilor, evidențierea unor interacțiuni între corpuri și a efectelor lor)

Obiective operaționale: Până la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

O1 – să dea exemple de corpuri cu viață și corpuri fără viață;

O2 – să descrie caracteristicile corpurilor cu viață și fără viață;
O3 – să enumere principalele grupe de animale;
O4 – să cunoască trăsături specifice fiecărei grupe de animale;
O6 – să identifice reacții ale viețuitoarelor la schimbările de mediu în care trăiesc.

• 2. Să identifice caracteristicile corpurilor

• Să identifice caracteristicile fenomenelor
• 1. Să identifice corpurile vii /nevii
• Să identifice reacții ale viețuitoarelor la schimbările de mediu în care trăiesc.
SAU:
✓ Să identifice corpurile cu viaţă şi fără viaţă apelând la cunoştinţele
însușite anterior;
Clasa: a III-a A
Aria
Disciplina:
✓ Să indice asemănǎri şi deosebiri între corpurile cu viaţă şi fără viaţă;
✓ Să enumere însuşirile corpurilor cu viaţă;
✓ Să grupeze corpurile cu viaţă şi fără viaţă apelând la cunoştinţele
însuşite la lecţie, dar şi în viaţa personală;
✓ Sǎ grupeze corpurile pe baza unor criterii date.
 Situație de învățare

Clasa: a III-a A

Aria curriculară: Matematică și științe

Obiectivul de învățământ: Matematică

Unitatea tematică: Povești despre meserii

Tema activității: Monede și bancnote

Strategia didactică:

• Tipul de experiență de învățare: interactive, receptive

• Sistemul metodologic (metode, tehnici și procedee de învățământ)
-conversația, explicația, dezbaterea, exercițiul
• Sistemul mijloacelor de învățământ:
-videoproiectorul, manualul, fâșii de hârtie, creioane, planșe
• Forma/ formele de organizare a activității elevilor: frontal, individual, pe grupe
Sistemul de evaluare:

• Forme de evaluare: evaluarea continuă

• Metode și instrumente de evaluare: observarea sistematică, verificarea orală,
verificarea scrisă
Resurse de timp: 45 minute

Secvența 1

Obiectivele învățării Elevii dezvoltă o înțelegere bancnotelor și monedelor care se regăsesc

în planșele afișate și le diferențiază unele de altele

Sarcinile elevilor Elevii identifică bancnotele și monedele (pe baza planșelor) și le clasifică

în două categorii: bancnote și monede românești și bancnote și monede

din alte țări

Resurse Manual, fâșii de hârtie, creioane, planșe, videoproiector

Forme de organizare Activitate individuală și în grup

 Învățătoarea notează pe tablă titlul lecției „Monede și bancnote”. Elevii primesc ca sarcină de
lucru să scrie toate bancnotele și monedele pe care le știu ei. Atunci când învățătoarea dă sarcina
de lucru elevilor, ar trebui să indice foarte bine valoarea fiecărei monede
-diferența dintre banii românești și cei din alte țări
-ce valoare are fiecare bancnotă și monedă

-ce poți cumpăra de fiecare bancnotă și monedă

Elevii notează toate bancnotele și monedele pe care aceștia le recunosc pe fâșii mici de
hârtie și unul câte unul, le pun pe tablă. După ce toate bucățile de hârtie au fost prinse de
tablă, elevii se așază în cerc în fața acesteia.

Apoi, învățătoarea subliniază încă o dată , valoarea banilor și oferă exemple pentru fiecare tip,
de exemplu: de 10 lei poți cumpăra o pâine, o apă și un lapte. Învățătoarea parcurge toate
bancnotele indicate pe tablă și îi ajută pe elevi să înțeleagă valoarea fiecăruia și să le încadreze
în categoriile corecte . Pentru aceasta, învățătoarea a pregătit două foi cu o explicație scurtă a
bancnotelor și ce poți cumpăra mai exact, oferind mai multe exemple. Cadrul didactic le prinde
cele două coli în partea de sus a tablei.

Odată ce elevii au terminat de organizat bancnotele și monedele pe care le cunoșteau,

învățătoarea începe o discuție prin intermediul căreia stabilește ce cumperi mai exact cu fiecare
bancnotă sau monedă.

Secvența 2

Obiectivele învățării Elevii reflectă asupra celor două coloane afișate pe tablă și încearcă
să înțeleagă diferența dintre banii din țara noastră și banii din alte țări

Sarcinile elevilor Elevii prezintă ideile lor despre fiecare bancnotă și propun câteva

alimente și lucruri pe care consideră ei că le poți cumpăra cu banii

respectivi
Resurse Fâșii de hârtie, tablă, creioane
Forme de organizare Activitate de grup

Învățătoarea prezintă din nou lista cu bancnotele și monedele din prima secvență. Elevii
organizați în grupe de câte patru, aleg două bancnote din țara noastră sau din alte țări pe care să
le analizeze în grupul lor. Fiecare grup analizează două bancnote din țara noastră sau două
bancnote din alte țări.
Elevii discută diferitele lor opinii asupra alimentelor pe care le-ar putea cumpăra cu
bancnotele respective.
 Elevii notează ideile și opiniile lor și realizează un afiș cu cele două bancnote și posibilele
alimente care pot fi cumpărate. Ei subliniază ideile preferate în cadrul grupului.

Secvența 3
Obiectivele învățării Elevii învață cum să formuleze argumente într-o dezbatere. Ei

analizează alimentele alese de ei și înțeleg rolul fiecărei bancnote (

valoarea fiecărei bancnote)

Sarcinile elevilor Elevii prezintă alimentele propuse și decid asupra unei liste de

alimente pro și contra pentru cele două bancnote

Resurse Fâșii de hârtie, creioane, tablă
Forme de organizare Activitate de grup, frontală

Elevii folosesc afișele pe care le-au realizat în a doua secvență a activității și le prezintă în fața
clasei. Ei indică cele mai potrivite și cele mai nepotrivite alimente pentru cele două bancnote
alese de ei. După fiecare prezentare, elevii expun afișul de tablă.
După ce toate grupurile și-au prezentat ideile, elevii votează alimentele pro și contra. Fiecărui
aliment îi este atribuit un număr de la unu la cinci (considerându-se că au fost găsite cel mult
cinci alimente pentru fiecare bancnotă). Pentru a vota, elevilor li se dau cartoane numerotate de
la unu la cinci. Pentru fiecare bancnotă, elevii votează prin ridicarea cartonului cu numărul
alimentului pe care l-au ales. Învățătoarea adună numerele și înregistrează alimentul câștigător.
După ce au fost evaluate de către elevi, toate alimentele cumpărate cu ajutorul bancnotelor ar
trebui să reflecte împreună asupra rezultatelor și asupra faptului că, alimentul a fost decis de
către majoritate.
Situație de învățare

Clasa: a III-a A

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Obiectivul de învățământ: Limba și literatura română

Unitatea tematică: Povești despre meserii

Tema activității: „Ce miros au meseriile” după Gianni Rodari Strategia

didactică:

• Tipul de experiență de învățare: interactive, receptive

• Sistemul metodologic (metode, tehnici și procedee de învățământ)
-conversația, explicația, dezbaterea, exercițiul
• Sistemul mijloacelor de învățământ:
 -videoproiectorul, manualul, fâșii de hârtie, creioane, planșe
• Forma/ formele de organizare a activității elevilor: frontal, individual, pe grupe
Sistemul de evaluare:

• Forme de evaluare: evaluarea continuă

• Metode și instrumente de evaluare: observarea sistematică, verificarea orală,
verificarea scrisă
Resurse de timp: 45 minute

Secvența 1

Obiectivele învățării Elevii dezvoltă o înțelegere a meseriilor care se regăsesc în poezie și le

diferențiază unele de altele

Sarcinile elevilor Elevii identifică meseriile (pe baza poeziei) și le clasifică în două
categorii: ce meserii îmi plac și ce meserii nu îmi plac
Resurse Manual, fâșii de hârtie, creioane, planșe, videoproiector

Forme de organizare Activitate individuală și în grup

Învățătoarea notează pe tablă titlul lecției „Ce miros au meseriile”. Elevii primesc ca sarcină de
lucru să scrie toate meseriile pe care le știu ei. Atunci când învățătoarea dă sarcina de lucru
elevilor, ar trebui să indice domenii ale meseriilor:
-domeniul juridic
-domeniul economic
-domeniul textil
-domeniul învățământului profesional etc

Elevii notează toate meseriile la care s-au gândit pe fâșii mici de hârtie și unul câte unul, le
pun pe tablă. După ce toate bucățile de hârtie au fost prinse de tablă, elevii se așază în cerc în
fața acesteia.

Apoi, învățătoarea subliniază încă o dată , domeniile meseriilor și oferă exemple pentru fiecare
tip, de exemplu: în domeniul juridic poți profesa ca și avocat, consilier juridic, judecător,
executor judecătoresc, mediator, notar, polițist, procuror. Învățătoarea parcurge toate domeniile
indicate pe tablă și îi ajută pe elevi să le încadreze în domeniile corecte. Pentru aceasta,
învățătoarea a pregătit două foi cu o explicație scurtă a meseriilor și cum profesezi mai exact.
Cadrul didactic le prinde cele două coli în partea de sus a tablei.

Odată ce elevii au terminat de organizat meseriile propuse de ei în funcție de domenii,

învățătoarea începe o discuție prin intermediul căreia stabilește cum profesezi (ce faci mai
exact) pentru fiecare meserie.
 Secvența 2
Obiectivele învățării Elevii reflectă asupra celor două coloane afișate pe tablă și încearcă
să înțeleagă ce calități trebuie să ai pentru fiecare dintre acestea

Sarcinile elevilor Elevii prezintă opiniile lor despre fiecare meserie și propun câteva
calități care consideră ei că sunt potrivite pentru a profesa

Resurse Fâșii de hârtie, tablă, creioane

Forme de organizare Activitate de grup

Învățătoarea prezintă din nou lista cu meseriile și cu domeniile din prima secvență. Elevii
organizați în grupe de câte patru, aleg două meserii sau domenii pe care să le analizeze în grupul
lor. Fiecare grup analizează două meserii sau domenii.

Elevii discută diferitele lor opinii asupra calităților pe care trebuie să le ai pentru a profesa
într-un anumit domeniu.

Elevii notează ideile și opiniile lor și realizează un afiș cu cele două meserii sau domenii și
posibilele calități ale acestora. Ei subliniază ideile preferate în cadrul grupului.

Secvența 3
Obiectivele învățării Elevii învață cum să formuleze argumente într-o dezbatere. Ei

analizează calitățile pro și contra pentru diferite domenii și înțeleg

fiecăruia

Sarcinile elevilor Elevii prezintă calitățile propuse și decid asupra unei liste de calități pro
și contra pentru cele două meserii sau domenii alese
Resurse Fâșii de hârtie, creioane, tablă
Forme de organizare Activitate de grup, frontală

Elevii folosesc afișele pe care le-au realizat în a doua secvență a activității și le prezintă în fața
clasei. Ei indică cele mai potrivite și cele mai nepotrivite calități pentru cele două meserii sau
domenii alese de ei. După fiecare prezentare, elevii expun afișul de tablă.

După ce toate grupurile și-au prezentat ideile, elevii votează calitățile pro și contra. Fiecărei
calități îi este atribuit un număr de la unu la cinci (considerându-se că au fost găsite cel mult
cinci calități pentru fiecare meserie sau domeniu). Pentru a vota, elevilor li se dau cartoane
numerotate de la unu la cinci. Pentru fiecare meserie sau domeniu, elevii votează prin ridicarea
cartonului cu numărul calității pe care au ales-o. Învățătoarea adună numerele și înregistrează
calitatea câștigătoare. După ce au fost evaluate de către elevi, toate calitățile care ajută la
profesarea meseriei sau domeniului dorit ar trebui să reflecte împreună asupra rezultatelor și
asupra faptului că, calitatea a fost decisă de către majoritate.