1.3.

CONVERSIUNEA

Conversiunea este un procedeu prin excelență gramatical și constă în formarea unui cuvânt nou
prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

Deoarece acest fenomen constituie obiectul de cercetare al lucrării de față va fi dezvoltat în

capitolele următoare.

2. Procedee secundare

În afara celor trei mari procedee de îmbogățire a vocabularului amintite, limba română mai
cunoaște și alte procedee care, datorită productivității și frecvenței reduse, sunt considerate
secundare în raport cu derivarea, compunerea și conversiunea. Menționăm că productivitatea lor
poate crește atunci când sunt asociate cu un procedeu principal.

Procedeele secundare sunt:

1. Trunchierea; 2. Reduplicarea; 3. Contaminarea (sau contaminația); 4. Condensarea lexicală.

2.1.Trunchierea (scurtarea sau fragmentarea)

Este un procedeu care presupune folosirea unor frânturi de cuvinte în locul cuvintelor întregi
(profa < profesoara, diriga < diriginta, peda < pedagogie, foto < fotografie, moto < motocicletă,
zoo < zoologie, mate < matematică, buni < bunica, dermato < dermatologie, cardio < cardiologie
etc.). Ca și abrevierea, trunchierea se justifică prin tendința de economie în limbaj a vorbitorilor,
foarte populari fiind termeni precum bac (< bacalaureat), (salon/service) auto (< atomobil),
(aparat) foto (< fotografie), disco (< discotecă), vice (< vicepreședinte/ viceprimar), vet (<
veterinar) etc.
Unele trunchieri precum profa, diriga, info (< informatică), nașpa (< nașparliu) sunt mărci ale
limbajului codat de tip argotic în timp ce cuvinte precum cardio, dermato, gastro (<
gastroenterologie), kineto (< kinetoterapie), neuro (< neurologie) etc. sunt elemente de jargon
medical. Se remarcă în ultimul timp și tendința vorbitorilor de a apela la trunchieri pentru a
exprima o oarecare doză de simpatie ( frumi ( < frumos), drăgu (< drăguț), buni(< bunica).

Un fenomen și mai popular îl reprezintă trunchierea numelor (Dia (< Diana), Ștef (< Ștefan),
Alex/Ale ( < Alexandru), Vasi (< Vasile), Flori (< Florentina), Cătă (< Cătălin), Mari (< Maria),
Oli (< Olivia), Nati (< Natalia) etc) cu scopul de a exprima familiaritatea si o oarecare relație de
tip afectiv. Mai puțin comună este trunchierea numelor de familie (Pruti

< Pruteanu, Nebo < Neboisă) și, după cum observa Rodica Zafiu în Diversitate stilistică în
româna actuală, „procedeul e la modă în limbajul jurnalistic, aplicându-se personalităților zilei și
mai ales, în mod ironic, oamenilor politici” (Stolo < Stolojan, Băse < Băsescu etc.)

2.2. Reduplicarea

Procedeul care constă în formarea unu cuvânt prin dublarea unei silabe se numește reduplicare.
De multe ori termenii reduplicați sunt preluați de către adulți din limbajul infantil (papa pentru
mâncare, bobo pentru bomboane). Procedeul este întâlnit și în formarea unor onomatopee de
tipul pic-pic, hi-hi, fâl-fâl, gâl-gâl, lipa-lipa, pâș-pâș, dar și în formarea unor nume (Mimi, Titi,
Lili, Fifi, Didi, Bobo, Cici etc.)

2.3. Contaminarea (Contaminația sau încrucișarea)

Contaminarea reprezintă un procedeu prin care se obține un cuvânt nou prin împletirea formelor
a două cuvinte între care există o înrudire semantică (imbold < impuls+bold; rotocol <
roată+ocol; milog< milă+olog; gheboșat < ghebos+cocoșat; furlua< fura+lua).

2.4. Condensarea lexicală

Este procedeul care se referă la înlocuirea sau eliminarea determinatului de către determinant:
roșii < pătlăgele roșii, vinete < pătlăgele vinete, rapid < trenul rapid, accelerat < trenul accelerat,
personal < trenul personal, murg < cal murg, sugativă < hârtie sugativă.

Fenomenul se bucură în prezent de o revigorare în limbajul publicistic: compensate <

medicamente compensate, mondiale < campionate mondiale, europene < campionate europene,
anticipate < alegeri anticipate, europarlamentare < alegeri europarlamentare. Acești termeni însă
au caracter temporar, nu au fost încă introduși în DEX, în aceeași situație aflându-se și
consumabile < materiale consumabile, cotidian < ziar cotidian, fixativ < lac fixativ.