MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI

ELECTRONICĂ

CATEDRA ELECTROTEHNI

Studiu Individual
Obiectul:Resurse regenerabile

Tema:Motorul stirling

A efectuat:Budiștean Ion

A verificat: Damian Leonid

Chișinău 2023
Motorul Stirling este o masina termica cu aer cald cu ciclu inchis regenerativ, unde fluidul de
lucru se afla intr-un spatiu inchis. Acesta este numit sistem termodinamic. La masinile cu ciclu
deschis, cum este motorul cu ardere interna, se produce un permanent schimb de fluid de lucru
cu sistemul termodinamic inconjurator ca parte a ciclului termodinamic.

Motorul Stirling atinge cel mai mare apogeu in procesul de transformare a energiei termice in
lucru mecanic, teoretic pana la randamentul maxim al ciclului Carnot, desi in paractica acesta
este redus de proprietatile gazului de lucru si a materialelor utilizate. Coeficientul de frecare,
conductivitatea termica, punctul de topire cat si deformarea plastica ar contribui semnificativ la
reducerea randamentului.

Motorul Stirling este cu ciclu inchis, deci, contine o cantitate determinata de gaz, de cele mai
multe ori aer, hidrogen sau heliu. La acest tip de motor nu sunt necesare supape. Gazul motorului
parcurge un ciclu format din 4 transformari – sau timpi – incalzire, destindere, racire si
compresie. Ciclul se produce prin miscarea gazului inainte si inapoi intre schimbatoarele de
caldura cald si rece. Schimbul de caldura cald este in contact cu o sursa de caldura externa
(arzator de combustibil), iar schimbatorul de caldura rece este in legatura cu un radiator extern
(radiator cu aer). Schimbarea temperaturii atrage dupa sine modificarea presiunii, in timp ce
miscarea pistonului contribuie la compresia si destinderea alternativa a gazului.

Fluidul se comporta conform legilor gazelor perfecte, ce descriu relatia dintre presiune,
temperatura si volum. Fiind intr-un spatiu inchis, gazul la incalzire va produce o crestere de
presiune ce va actiona asupra pistonului de lucru cauzand deplasarea acestuia. La racirea gazului
procesul este invers si presiuna scade.

Secțiune prin schema unui motor de tip

Beta Stirling cu mecanism de bielă
rombic 1 (roz) – peretele fierbinte al
cilindrului, 2 (cenușiu închis) - peretele
rece al cilindrului (cu 3 (galben)
racorduri de răcire),
4 (verde închis) – izolație termică ce
separă capetele celor doi cilindri,
5 (verde deschis) – piston de refulare,
6 (albastru închis) – piston de presiune,
7 (albastru deschis) - volanți,
Nereprezentate: sursa exterioară de
energie și radiatorele de răcire. În acest
desen pistonul de refulare este utilizat
fără regenerator
Aplicații de cogenerare
Prin cogenerare, dintr-o sursă de energie preexistentă, de obicei un proces industrial, cu ajutorul
unei instalații, pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată, se asigură căldură necesară
încălzirii. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul
motorului Stirling și ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru
aplicația de încălzire constituită din energia evacuată din motor.

Puterea produsă de motorul Stirling este utilizată adesea în agricultură în diferite procese, în
urma cărora rezultă deșeuri de biomasă care la rândul lor pot fi utilizate drept combustibil pentru
motor evitându-se astfel costurile de transport și depozitare a deșeurilor. Procesul în general
abundă în resurse energetice fiind în ansamblul lui avantajos din punct de vedere economic.

Instalații frigorifice Stirling - Cryocooler

Orice mașină Stirling poate lucra în regim invers ca pompă de căldură: dacă se introduce lucru
mecanic prin acționarea mașinii, între cilindri apare o diferență de temperatură. Una din
utilizările moderne este în industria frigului ca instalații frigorifice și criogenice (cryocooler).
Componentele principale al unui cryocooler sunt identice cu cele ale mașinii Stirling. Rotirea
axului motor va produce comprimarea gazului producând creșterea temperaturii acestuia. Prin
împingerea gazului într-un schimbător, căldura va fi livrată. În faza următoare gazul va fi supus
unei destinderi în urma căreia se va răci și va fi vehiculat spre celălalt schimbător de unde va
prelua căldură. Acest schimbător este situat într-un spațiu izolat termic cum este de exemplu un
frigider. Acest ciclu se repetă la fiecare rotație a arborelui. De fapt căldura este extrasă din
compartimentul răcit și este disipată în mediul înconjurător. Temperatura în compartiment va
scădea din cauza izolației termice care nu permite intrare căldurii. La fel ca la motorul Stirling,
randamentul se îmbunătățește prin utilizarea unui regenerator care creează un tampon pentru
căldură între cele două capete cu temperaturi diferite.