Eseu-”Povestea lui Harap-alb”

de Ion Creanga

Textul “Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este publicat

în anul 1877 , in revista “Convorbiri Literare” .
Ion Creana face parte din “Perioada marilor clasici”, asa cum o
numeste G. Calinescu, alaturi de Eminescu, Slavici si Caragiale.

Basmul cult este o specie epica in proza, rareori in versuri, in

care actiunea este construita pe baza opozitiei dintre bine si rau,
implicand personaje cu puteri supranaturale si avand
intotdeauna un final fericit.

O prima trasatura a basmului consta in prezanta formulelor

compozitionale.
Formula initiala are rolul de a-l purta pe cititor din universul
real in cel fictional,al taramului construit dupa legi proprii, de
asemenea se fixeaza timpul trecut nedeterminat (“odata”),
spatiul este nedeterminat, dar real (“o tara”) si personajele (“un
crai cu 3 feciori”).
Formula mediana sugereaza rolul de povestitor al
naratorului, se accentueaza planul didactic al scrierii, naratorul
intervenind pentru a evidentia valoarea educativa a textului, de
aceea in titlu se folosește “povestea”.
Formula finala are aspect realist si presupune o comparatie
intre universul utopic al basmului si realitate, unde “cine are
bani, bea si mananca, cine nu se uita si rabda”.
 O alta trasatura consta in prezenta personajelor himerice,
reprezentan timpuri umane hiperbolizate. (“o dihanie de om, o
namila de om, o schimonositura de om”)

Actiunea operei epice este structurata riguros pe momentele

subiectului.
Expozitiunea fixeaza timpul mitic nedeterminat “era odata”,
spatiul real nedeterminat “o tara” si personajele “un cri cu trei
feciori si un frate la celalalt capat al pamantului care are 3 fete”
Intriga este reprezentata de scrisoarea trimisa de Verde
Imparat fratelui sau pentru a-i trimite pe cel mai vredic dintre fii
ca sa- l urmeze la domnire.
Desfasurarea actiunii se constituie dintr-o inlantuire de
episoade narative: proba craiului, intalnirea mezinului cu Sfanta
Duminica, alegerea calului de catre mezin, plecarea in calatorie
prin depasirea probei, supunerea prin viclesiug dupa ce se
rataceste in padurea-labirint, probele la care este supus de catre
Span la cetatea Imparatului Verde, ultima proba presupune
plecarea intr-o noua calatorie, in care eroul face distinctia intre
aparenta si esenta. In aceasta calatorie se intalneste cu o nunta
de furnici, un roi de albine si cei cinci eroi himerici (Gerila,
Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila). La curtea
Imparatului Ros trebuie sa depaseasca alte probe camera de
arama, consumul exagerat de mancare si bautura, alegera
nisipului de mac, pazirea farmazoaneo, identificarea fetei reale,
plus proba farmazoanei ce consta in intrecerea animalelor
fabulose pentru a aduce apa vie si apa moarta si smicele de mar
dulce de unde se bat muntii in capete. In calatoria de intoarcere
eroul este parasit de prietenii fabulosi.
 Punctul culminant este reprezentat de uciderea lui Harap-Alb
de catre Span, pe motiv ca a divulgat adevarul despre schimbul
de identitati. In plan simbolic acest moment reprezinta
dezlegarea de juramant si incheierea procesului de maturizare.
Deznodamantul consta in revenirea la viata a eroului cu
ajutorul farmazoanei, casatoria si obtinerea tronului. Finalul
basmului este fericit, spre deosebire de lumea reala construita
dupa legi sociale.