Gripa

Gripa este o afectiune respiratorie contagioasa, provocata de virusurile

gripale. Poate avea consecinte moderate pana la severe, conducand uneori chiar
la deces. Gripa este diferita de o raceala, debuteaza brusc si violent, in timp ce
simptomele racelii cresc gradual in intensitate.

In gripa, perioada de incubatie variaza intre 1-4 zile. Adultii pot infecta alte
persoane inca dinainte de debutul simtomelor (cu 1 zi inainte ca simtomele sa se
manifeste). De obicei, perioada de contagiozitate dureaza pana la 5 - 7 zile de la
debutul simptomelor, insa poate depasi o saptamana in cazul anumitor persoane,
in special copii mici (pana in 5 ani) si persoane cu un sistem imunitar slabit.

Gripa se caracterizeaza prin debutul brusc al semnelor si simptomelor,

precum febra, mialgie, cefalee, stare generala de rau, tuse neproductiva, dureri in
gat si rinita. In randul copiilor, gripa este adesea asociata cu otita medie, greata si
varsaturi. De obicei, gripa trece dupa 3-7 zile de la debutul simtomelor, insa tusea
si starea generala de rau pot persista chiar mai mult de 2 saptamani.

Persoanele care au gripa manifesta urmatoarele simptome:

-Febra sau stare febrila (frisoane)

-Tuse

-Durere de gat

-Nas infundat sau rinoree

-Dureri musculare

-Dureri de cap

-Oboseala

-Varsaturi– in cazul anumitor persoane; aceste simptome sunt mai frecvente la

copii decat la adulti
-Febra se intalneste la majoritatea persoanelor cu gripa, insa pot exista oameni
care nu fac febra pe perioada

-Febra peste 40°C;

-Cefalee (dureri de cap), mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare),

disfagie (durere in gat);

-Astenie marcata (stare de slabiciune);

-Tuse uscata, rinoree (secretii nazale apoase);

-Frisoane;

HEMOFILIA

Hemofilia este o boala hematologica genetica care afecteaza cu precadere

barbatii. Aceasta apare cand sunt mosteniti factori ai coagularii anormali,
facandu-i inacapabili sa functioneze normal. Factorii coagularii sunt utili in oprirea
sangerarii in urma unui traumatism si in prevenirea hemoragiei spontane. Gena
hemofiliei poate sa prezinta mai multe erori, care pot produce diferite
anormalitati ale factorilor coagularii.

Exista doua tipuri majore de hemofilie:

- hemofilia A care este cauzata de un deficit de factorul VIII activat al coagularii.

Aproximativ 80% din populatia hemofilica prezinta forma A, iar majoritatea
acestor cazuri sunt severe. Aproximativ 1 la 5000 de baieti este nascut cu
hemofilia A

- hemofilia B (boala Christmas) care este cauzata de o lipsa a factorului IX al

coagularii. Apare mai rar, doar 1 la 30000 de baieti.

Hemofilia este, de obicei, clasificata in functie de severitatea sa. Exista 3 grade de

severitate, desi se poate trece din unul in altul. Hemofiliile A si B sunt cauzate de
un defect mostenit al unei perechi de cromozomi. Hemofilia este o boala genetica
transmisa X-linkat. Este numita astfel pentru ca defectul este situat pe
cromozomul X. Tatii transmit gena defecta la fiice nu si la fii, iar mamele sunt
purtatoare.

Hemofilia apare aproape intotdeauna la baieti. Baietii fac boala prin mostenirea
genei defecte de la mama. La fete, apare foarte rar, intrucat ele necesita
mostenirea genei defecte de la ambii parinti.

Defectul genetic afecteaza cantitatea factorului coagularii si functia acestuia. Cu

cat exista o cantitate mai mare de factor anormal al coagularii, cu atat este mai
severa hemofilia.

Desi hemofilia este o boala genetica, aproape o treime din populatia cu hemofilie
nu are istoric familial de boala. In aceste cazuri, hemofilia apare spontan, in
momentul in care un cromozomnormal dezvolta o anomalie (mutatie) care
afecteaza gena ce determina productia de factori ai coagularii. Un copil nascut cu
o astfel de mutatie poate prezenta boala sau poate fi purtator sanatos. Doar
femeile sunt purtatoare.