1. Studiați și analizați U. 1. Din suport – „Bugetul general de timp şi timpul liber”
2. Numiți funcțiile majore a timpului liber din perspectiva rolului acestuia în viaţa omului a) regenerarea-refacerea forţelor fizice şi spirituale în timpul îndeplinirii obligaţiilor profesionale, familiale şi sociale. b) compensarea–exercitarea insuficientă a capacităţilor în timpul activităţilor profesionale; c) dezvoltarea – o funcţie ideativă, care are rolul de a da individului o anumită orientare în domeniul ideilor. 3. Argumentați, cu trimeteri la suport: - Ce probleme actuale cu referire la organizarea activităţii elevului aflat în afara programului şcolar sunt puse prioritate în seama şcolii şi a familiei? Mutaţiile calitative, structurale produse în domeniul învăţămîntului, în procesul educaţiei, în sfera timpului liber, trecerea la săptămîna de cinci zile, pune în seama şcolii şi a familiei probleme noi referitoare la organizarea activităţii elevului cînd el se află în afara programului şcolar. - Ce acțiuni și activiăți derulate în școală și acasă pot aduce contribuție la folosirea timpului liber? Utile sunt acţiunile unor familii de amenajare a unor spaţii destinate jocului, a unor mese de tenis sau porţi de fotbal, a unor coşuri pentru baschet, care să vină în întîmpinarea de petrecere a timpului liber al copiilor. Se desprinde o evidentă legătură între succesele şcolare ale elevilor şi modul de a-şi petrece timpul liber - Ce categorii de activități prefigurează bugetul de timp zilnic al elevului? Bugetul de timp zilnic al elevului, se distribuie între următoarele categorii de activităţi: somn, îngrijire personală, masa, deplasările, cursuri, activităţi extraşcolare individuale şi colective (activităţi sportive, artistice, concursuri, activităţi gospodăreşti), vizionări de spectacole (film, teatru, programe tv.), activităţi recreative şi de divertisment 4. Studiați și analizați suportul la subcapitolul „Impactul activităților extracurriculare asupra profilului de formare a absolventului claselor primare” 5. În baza acestui subcapitol, estimați beneficiile formative ale AE și impactul dezvoltativ al AE asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale în general, completând spațiile organizatorului tabelar de mai jos: Beneficiile formative ale AE Impactul dezvoltativ al AE asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale în general »activizarea copiilor, dezvoltarea unei AE reprezintă un element prioritar în atitudini proactive; politicile educaționale naționale, întrucât au »integrarea copiilor într-un colectiv, un impact pozitiv asupra dezvoltării dezvoltarea spiritului de echipă şi experiența personalității tânărului, asupra performanțelor lucrului în echipă; şcolare şi asupra integrării sociale în general. »creşterea stimei de sine şi a încrederii în Participarea la AE structurate și organizate de forțele proprii, autocunoaştere; şcoli, spre deosebire de participarea la »dezvoltarea abilităților de comunicare; activități nestructurate (uneori incluzându-le »creşterea interesului pentru şcoală în general, şi pe cele organizate în şcoli) se asociază cu stimularea interesului pentru cunoaştere în rezultate pozitive general; »descoperirea şi dezvoltarea talentelor şi aptitudinilor copiilor; »dezvoltarea unei atitudini deschise, tolerante, umaniste şi ecologiste; »dobândirea abilităților practice în situații concrete, utile pentru viață (să vorbească cu instituțiile statului, să caute informații pe internet, să pună un garou, să folosească bancomatul sau cântarul într-un supermarket); »capacitatea de a se adapta uşor unor situații noi, dezvoltarea unor comportamente adecvate social pentru situații uzuale; »îmbunătățirea relației cu profesorii, crearea unei legături mai apropiate între cadre didactice şi copii; »îmbunătățirea relației cu părinții; »crearea unei legături mai strânse între familii, copii şi reprezentanții şcolii sau şcoala ca instituție; »supravegherea copiilor.