CAIET DE PRACTICĂ

Specializarea (se bifează):

o Inginerie Industrială
o Design Industrial
o Inginerie Economică Industrială
o Robotică
o Sisteme Digitale de Producție
o Tehnologia Construcțiilor de Mașini
. STUDENT

Nume și prenume student MĂRGINEAN MIHAI-IULIAN

Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca

Facultatea de Inginerie Industrială, Robotică și Managementul Producției

An/Specializarea/Grupă II , TCM , 112A1

An universitar 2020-2021

Perioada de desfășurare a stagiului 01.07-13.07.2023

Număr total de ore efectuate 60

Cadrul didactic supervizor de practică CECLAN VASILE

B. INSTITUŢIE PARTENER DE PRACTICĂ PAVING

Nume partener VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA

Adresă CALEA CIUGUDULUI NR.9
Domeniu de activitate ………………………………………...................................
Tutore de practică NISTORESCU CLAUDIU
Cadrul de desfăşurare a activităţii: (locaţie, echipă, echipament) ……………….....
……………………………………………………………………………………....
………………………………………………………………………………………
C. STRUCTURA CAIETULUI DE PRACTICĂ ELABORAT ÎN BAZA
ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN CADRUL STAGIULUI DE
PRACTICĂ PAVING

1. Prezentarea generală a Partenerului de Practică

(Studentul va face o prezentare în detaliu a instituţiei organizatoare de practică, unde va expune
domeniul de activitate a acesteia, departamente, nr. de angajaţi, etc)

2. Prezentarea produselor și / sau a serviciilor pe care le realizează firma

(se vor descrie principalele produse/servicii pe care le realizează compania parteneră)

3. Alegerea și prezentarea în detaliu (funcționalitate și caracteristici) a unui Produs /

Echipament CNC / Robot industrial / Serviciu furnizat (în funcție de specializarea fiecărui
student)

4. Descrierea procesului tehnologic de obținere a produsului ales / Prezentarea modului de

exploatare a echipamentului CNC sau a robotului / Descrierea proceselor și procedurilor
de furnizare a serviciului ales (în funcție de specializarea fiecărui student)

5. Modelarea tridimensională a minim două repere asamblate și realizarea desenelor de

execuție pentu aceste repere / Dezvoltarea unui prospect pentru utilizarea / promovarea
produsului ales / Calculul costului de producție, pregătirea fabricației, lansarea și
urmărirea producției / Prezentarea unei aplicații de automatizare existentă sau propusă de
student (în funcție de specializarea fiecărui student)

6. Elaborarea Raportului de autoevaluare a studentului, la finalizarea stagiului de practică

PAVING (Se vor enumerara principalele abilități și competențe practice dobândite ca urmare a
efectuării stagiului de practică și a elaborării Caietului de practică ce rezidă din activitățile
desfășurate, experiența dobândită , identificarea aspectelor importante ce au condus la
acumularea acestei experiențe, gradul de utilitate a stagiului de practică în planul său de carieră
inginerească nivelul de implicare propriu în activitățile desfășurate, modul de comunicare cu
reprezentanții companiei/tutorele de practică)

Săptămâna Perioada Activități realizate

 instruire generală SSM și PSI
 turul de prezentare a secțiilor din firmă
S1  prezentarea activităților desfășurate
 abilități dobândite, etc.

 prezentarea activităților desfășurate

S2  abilități dobândite, etc

 prezentarea activităților desfășurate

S3  abilități dobândite, etc

 prezentarea activităților desfășurate

S4  abilități dobândite , etc

Freza este o unealtă așchietoare, cu unul sau cu mai multe tăișuri, dispuse simetric în jurul unui
ax și având o mișcare de rotație, folosită la prelucrarea unor materiale dure ca metal, lemn.
În funcție de scopul urmărit, frezele se construiesc pentru frezare periferică (cu freze cilindrice)
sau pentru frezare frontală, precum și pentru frezare simultană periferică și frontală. [1] Frezele
sunt prevăzute fie cu alezaj pentru fixare, fie cu coadă.
Din punctul de vedere al fixării frezelor pe axul de frezare, se deosebesc două variante:

 freze care așchiază cu axa de rotație orizontală, montate pe un dorn portfreză și susținute din
ambele părți;
 freze care așchiază cu axa de rotație verticală, a căror fixare se realizează unilateral prin
coada sculei, respectiv, dornul de susținere.
Freze pentru danturare. Dantura roților dințate se poate executa cu freze disc modul, freze
deget modul, freze melc. Frezele disc modul sunt mai productive decât frezele deget modul și
sunt folosite în mod curent. Frezele deget modul sunt utilizate doar pentru prelucrarea danturilor
în V fără degajare, mai ales pe mașini speciale de frezat, cu ciclu de lucru automat. Frezele
modul sunt freze profilate, detalonate, care generează profilele dinților prin copiere. În cazul
frezei deget se face o detalonare laterală oblică și o detalonare frontală axială. [3] Frezele melc au
o utilizare largă pentru executarea danturilor, fiind folosite pentru executarea danturilor
cilindrice, a danturii roților melcate, a roților de lanț, a canelurilor la axe canelate. Frezarea
danturilor cilindrice cu freze melc are la bază generarea evolventei ca înfășurătoare a pozițiilor
succesive ale unor muchii așchietoare, dispuse pe o elice cilindrică. Prin rotația sculei, aceste
muchii primesc o deplasare aparentă, corelată cu rotația piesei, înfășurând astfel profilul
evolventic.
Freze pentru filetare. Frezarea filetelor este un procedeu de filetare foarte productiv, utilizat la
producția de serie mare și de masă, pentru filete triunghiulare, trapezoidale etc., cu excepția
filetelor pătrate, aplicat atât pentru filete cilindrice cât și conice. Pentru generarea filetului prin
frezare sunt necesare mașini-unelte specializate de frezat filete scurte, respectiv filete lungi.
Pentru frezarea filetelor scurte cu profil triunghiular (filete metrice) se folosesc freze-pieptene.
Lungimea filetului prelucrat poate fi de maximum 100 mm, având în vedere că filetul se frezează
deodată pe toată lungimea sa. Frezele-pieptene pot fi considerate ca fiind formate dintr-o serie de
discuri profilate, distanțate cu pasul filetului; canalele longitudinale permit desprinderea și
evacuarea așchiilor.[4]
Frezele disc pentru filet se folosesc pentru așchierea filetelor cu lungime mare și cu pas mare, de
exemplu șuruburi conducătoare pentru mașini-unelte, filete trapezoidale etc. Pentru filete cu
unghi de înclinare α mare (peste 100), frezarea se aplică numai pentru degroșarea filetului (pentru
că apare deformarea profilului filetului), iar finisarea se va face prin strunjire cu cuțit.
Frezarea filetelor conice se face cu freze conice cu tăișuri multiple la care dinții au profilul
identic cu profilul filetului de executat, iar direcția spirelor frezei este perpendiculară pe axa de
rotație a frezei.

Frezarea cu freză melc modul (engleză hobbing) este superioară prelucrării prin copiere, atât
datorită productivității ridicate, cât și datorită preciziei de pas și de profil a danturii. Freza melc
corespunde, în principiu, unui melc cilindric, la care tăișurile sculei iau naștere prin canale
longitudinale frezate normal pe elicea melcului. În timpul prelucrării roții dințate are loc o
mișcare de rotație a roții-piesă, corelată cu mișcarea de rotație a frezei melc, acestea constituie
așa-numita mișcare de rulare, efectuată de lanțul cinematic de rulare al mașinii de danturat cu
freză melc. În afara acestor două rotații, mai sunt necesare o mișcare de avans axial al sculei pe
direcție paralelă cu axa piesei, pentru realizarea lățimii dinților și o mișcare de avans radial la
începutul ciclului de lucru, pentru pătrundere până la obținerea înălțimii dinților. Această frezare
cu freză melc se realizează pe mașini speciale de danturat. Caracteristica principală a procedeului
este că divizarea este continuă, fiind asigurată de mișcarea de rulare.
La alegerea frezei trebuie să se aibă în vedere ca scula să așchieze materialul de prelucrat cu
precizia de prelucrare impusă și cu costuri minime. Alegerea frezei trebuie să ia în considerare
următorii parametri constructivi și geometrici.

 Materialul: frezele din oțeluri rapide sunt cele mai ieftine, însă au durabilitatea cea mai
scăzută. Frezele cu dinți aplicați din carburi metalice sunt mai scumpe decât cele din oțeluri
rapide, însă au durabilitate mai mare și permit mărirea vitezei de așchiere și de avans de trei
până la patru ori, dovedindu-se astfel mai economice.
 Diametrul: frezele cu diametre mai mari pot așchia materialul mai rapid decât cele cu
diametre mici, de aceea se alege de obicei scula cu cel mai mare diametru posibil în
condițiile prelucrării considerate.

 Acoperiri cu materiale ceramice: acoperirea dinților cu nitrură de titan, deși mărește costul
sculei, prezintă avantajul micșorării uzurii și creșterii durabilității sculei.

 Unghiul de înclinare al dinților: unghiul elicei tășurilor se alege cât mai mare posibil (de
exemplu, între 40 și 50o), însă pentru frezarea materialelor dure (oțeluri aliate) se folosesc
freze cu unghiul elicei mai mic.
La frezarea suprafețelor plane, prelucrarea cu freze frontale este mai avantajoasă decât cu freze
cilindrice, deoarece în timpul așchierii variația forțelor de așchiere este mai redusă, întrucât
grosimea așchiei nu se modifică mult în timpul lucrului. În timpul frezării cu freze frontale, în
așchiere se află un număr mai mare de dinți concomitent decât la frezarea cilindrică, ceea ce
asigură forțe de așchiere pe dinte mai mici și o variuație redusă a acestura la intrarea și la ieșirea
dinților din așchiere.