MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Antoaneta Crețu

Absolvent
Amuza D. Georgian Viorel

BUCUREȘTI
2017
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
FACULTATEA DE KINETOTERAPIE

„Considerații terapeutice privind recuperarea

medicală în umărul dureros”

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Antoaneta Crețu

Absolvent
Amuza D. Georgian Viorel

BUCUREȘTI
2017
1
 PLANUL LUCRĂRII

Introducere ………………………………………………………...………..……

Capitolul 1 – Fundamentare teoretică privind tema lucrării

1.1 Anatomia umărului ………....……………………………………......
1.1.1 Centura scapulară în întregime ……...……………….……
1.1.2 Articulațiile centurii scapulare ……...……………..………
1.2 Biomecanica umărului ………...……………………………............
1.2.1 Mișcările articulare ale centurii scapulare ……......……....
1.2.2 Mușchii centurii scapulare ..…………………...……….....
1.3 Umărul dureros (PSH) ………….……………...……………….......
1.3.1 Etiopatogenie ……………………...………….…………...
1.3.2 Debutul, evoluția și complicațiile bolii ……...…………....
1.3.3 Criterii de diagnostic ………………...………………..…..
1.3.4 Investigații paraclinice ………………………………..…...
1.3.5 Tratamentul complex al „umărului dureros” ……………...

Capitolul 2 – Tehnologia de cercetare

2.1 Premise ………………………………....…………………....……...
2.2 Scop ……………………………………………...….………………
2.3 Obiective ……………………………………..………….……….....
2.4 Sarcini ……………………………………………...…….………....
2.5 Ipoteza …………………………………………………………....…
2.6 Metode …………….…………….………………………….………
2.6.1. Metoda bibliografică ……………………………………
2.6.2. Metoda observației ………………………………………
2.6.3. Metoda anchetei pe bază de chestionar ………………….
2.6.4. Metoda statistico-matematică ……………………………
2.6.5. Metoda grafică …………………………………………...

2
 Capitolul 3 – Organizarea și desfășurarea cercetării .....………………..
3.1 Perioada, locul, participanții ……………………..……………
3.2 Instrumente …………………………………………………….

Capitolul 4 – Rezultate ………………………………………………….

Capitolul 5 – Concluzii ………………………………………………….

Bibliografie ……………………………………………………………………..

3
 Capitolul 1 – Fundamentare teoretică privind tema lucrării

1. Periartrita scapulo-humerală este cea mai frecventă cauză a durerilor localizate

la nivelul umărului. Termenul de periartrită scapulo-humerală cuprinde leziuni atât la nivelul
mușchilor cât și la nivelul capsulei.
- Diagnosticul se bazează în general pe date clinice.
- Cele mai eficiente rezultate sunt obținute prin intermediul tratamentului
combinat, care include farmacoterapia (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
injectarea periarticulară a glucocorticoizilor și anestezicilor locali) și terapii non-
farmacologice (kinetoterapia).
2. Partea importantă pe care o joacă mușchii și ligamentele în stabilitatea și
funcția articulației umărului face ca aceste structuri să fie cel mai frecvent implicate în
modificări patologice care cauzează durere și dizabilitate la acest nivel. Din cauza
amplitudinii de mișcare ridicate, centura scapulară este adesea implicată în apariția
numeroaselor leziuni.
3. Mișcările la nivelul umărului implică patru articulații: glenohumerală,
acromioclaviculară, sternoclaviculară și scapulotoracică.
- Stabilitatea umărului depinde de restricțiile statice și dinamice.
- In capsulita și artrita glenohumerală, mișcarea activă și pasivă este dureroasă,
nu există durere asupra mișcării cu rezistență iar mobilitatea activă și pasivă este cu mult
redusă.
4. Imaginea clinică a periartritei scapulo-humerale a fost descrisă de Duplay în
anul 1872 și mai târziu a fost denumită boala lui Duplay. Rapoartele ulterioare ale lui Codman
au determinat ca periartrita scapulo-humerală este mai degrabă o etapă decât o boală în sine.
5. Durerea la nivelul umărului poate avea drept cauză variate motive. Se produce
in principal prin modificări la nivelul structurilor periarticulare ale umărului.
Termenul de periartrită scapulo-humerală (PSH) folosit adesea pentru diagnosticare
este inadecvat deoarece împiedică diferențierea imaginilor clinice legate de structurile
anatomice.
Printre structurile anatomice afectate cele mai importante sunt reprezentate de
manșonul rotatorilor, tendonul bicipital și bursa subacromială.
Patologia responsabilă de simptomele și semnele clinice este produsă în primul rând
prin modificări degenerative.

4
 6. Exercițiul fizic efectuat într-o clinică de specialitate sub atenta observație a
specialiștilor reprezintă cel mai eficient mijloc pentru combaterea durerilor localizare la
nivelul umărului ca urmare a efectelor induse de periartrita scapulo-humerală.

7. Umărul dureros reprezintă o problemă clinică frecvent întâlnită în patologia musculo-

scheletică. Imagistica joacă un rol esențial în diagnosticul etiologic al umărului
dureros. Radiografia reprezintă de obicei primul test efectuat în vederea stabilirii unui
diagnostic.

Capitolul 2 – Tehnologia de cercetare

Motivația alegerii temei

Principalul motiv al alegerii temei este reprezentat de importanța kinetoterapiei în
recuperarea umărului dureros. Kinetoterapia este primordială în cazul persoanelor
diagnosticate cu această afecțiune, ea garantând funcționalitatea corectă și eficientă a
segmentului implicat.
Tratamentul kinetoterapeutic înfățișează metodele care trebuie să constituie o
permanență în recuperarea umărului dureros pe toată perioada protocolului până la
recuperarea integrală a pacientului.
2.1 Premise
În cadrul lucrării de disertație am pornit de la premisa că utilizarea mijloacelor
specifice kinetoterapiei combinate cu terapia manuală și aplicarea benzilor kinesiologice pot
duce la îmbunătățirea amplitudinii de mișcare și ameliorarea durerii în cazul persoanelor
diagnosticate cu periartrită scapulo-humerală.
2.2 Scop
Scopul cercetării este reprezentat de identificarea celor mai eficiente mijloace și
protocoale terapeutice care pot duce la recuperarea medicala a umărului dureros.
2.3 Obiective
- identificarea cauzelor care pot duce la apariția umărului dureros
- identificarea celor mai eficiente protocoale de recuperare în vederea obținerii unor
rezultate favorabile în cazul persoanelor diagnosticate cu periartrită scapulo-humerală.

5
 2.4 Sarcini
- evaluarea inițială a persoanelor diagnosticate cu periartrită scapulo-humerală:
evaluarea durerii (utilizând scala analog vizuală), evaluarea amplitudinii de mișcare (utilizând
goniometru), evaluarea tonusului muscular (utilizând banda metrică);
- stabilirea protocolului de recuperare;
- evaluarea intermediară a persoanelor diagnosticate cu periartrită scapulo-humerală,
pentru a observa eficiența protocolului de recuperare (progres sau regres);
- evaluarea finală pentru compararea datelor; (grafice)
2.5 Ipoteza
Aplicarea protocolului de recuperare X în contextul de viață al persoanei N poate
duce la o îmbunătățire a amplitudinii de mișcare, a tonusului muscular și la ameliorarea
durerii în cazul persoanelor diagnosticate cu periartrită scapulo-humerală.
2.6 Metode
2.6.1 Procedură: aplicarea protocolului de recuperare X pe o perioadă de 10
săptămâni, 4 ședințe pe săptămână, 45 minute/ ședință, în cadrul clinicii de recuperare Y;
2.6.2 Instrumente:
Pentru evaluarea pacientului s-a utilizat scala analog vizuală (evaluarea durerii),
goniometru (evaluarea amplitudinii de mișcare activă și pasivă), banda metrică (evaluarea
tonusului muscular);
Pentru recuperarea pacientului s-au utilizat aparatele X,Y,Z;
Model experimental (variabila dependență și independentă)
Dependentă: reducerea durerii, îmbunătățirea amplitudinii de mișcare,
îmbunătățirea/ menținerea tonusului muscular (depinde de)
Independentă: aplicarea protocolului de recuperare constând în exercițiul fizic,
terapia manuală și aplicarea benzilor kinesiologice.

Capitolul 4 - Rezultate

4.1 Prezentarea datelor

Evaluarea inițială
Durere Amplitudinea de mișcare Tonusul muscular
X1 X2 X3

6
 Evaluarea intermediară
Durerea Amplitudinea de mișcare Tonusul muscular
X11 X22 X33

Evaluarea finală
Durerea Amplitudinea de mișcare Tonusul muscular
X111 X222 X333

4.2 Analiza și interpretarea datelor

Grafice
10

6
Durere
5
Amplitudinea de mișcare
4 tonusul muscular

0
Inițial Intermediar Final

Capitolul 5 – Concluzii

- Aplicarea protocolului de recuperare X în cazul persoanelor diagnosticate cu

periartrită scapulo-humerală poate duce la îmbunătățirea amplitudinii de mișcare,
îmbunătățirea/menținerea tonusului muscular și ameliorarea durerii.

7
 Bibliografie
1. Isaikin, I., Ivanova, M ., 2017, Nevrologiâ, Nejropsihiatriâ, Psihosomatika, pag. 4-10
2. James, I., 1940, The treatment of periarthritis of the shoulder, Medical Clinics of
North America, Vol. 24, Pag. 525
3. Marc, C., Alan, J., Josef, S., Michael, E., 2015, The Shoulder, Rheumatology, Vol. 1,
Pag. 595
4. James, I., 1940, The treatment of periarthritis of the shoulder, Medical Clinics of
North America, Vol. 24, Pag. 525
5. Orthopädische, K., 1995, Clarification of the concept humeroscapular periarthritis,
Der Orthopäde, pag. 509
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8532337
6. Lee, N., Juliann, M., Diane, D., Charles, C., 2011, Journal of Shoulder and Elbow
Surgery, Volumul 20, Pag. 1351-1359

7. Enrique, R., Luis, H., Antonio, L., 2009, Reumatología Clínica (English
Edition), Volum 5, Pag. 133-139

8
 https://doaj.org/article/12b6a03d5a41431ca774779ff1a7ae6b

http://www.sciencedirect.com/sdfe/pdf/download/eid/1-s2.0-S0025712516367517/
first-page-pdf

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=PdfExcerptURL&_imagekey=3-s2.0-
B9780323091381000735-
main.pdf&_piikey=B9780323091381000735&_cdi=311242&_orig=article&_zone=centerpan
e&_fmt=abst&_eid=3-s2.0-
B9780323091381000735&_user=12975512&md5=c012bdd6ca90850c1835980462fef54f&ie
=/excerpt.pdf

http://www.sciencedirect.com/sdfe/pdf/download/eid/1-s2.0-S0025712516367517/
first-page-pdf

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1058274611002448

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2173574309701078