Date introductive

Județul: PRAHOVA

Denumirea școlii: ȘCOALA GIMNAZIALĂ, SAT DÂRVARI, COMUNA VALEA

CĂLUGĂREASCĂ

Mediul de rezidență al școlii:

X 1. rural
2. urban

Nr. total elevi din școală din învățământul primar și gimnazial (PJ+AR):
1. sub 150 elevi
2. 151-300 elevi
X 3. 301-500 elevi
4. 501-1000 elevi
5. peste 1000 de elevi

Nr. total cadre didactice din școală care predau în învățământul primar și
gimnazial (PJ+AR): 16

Nr. total cadre didactice participante la programul de formare CRED (PJ+AR)

= 6, din care:
1. nr. participanți din învățământul primar: 3
2. nr. participanți din învățământul gimnazial: 3

Nr. de ani de experiență în funcția de director al acestei unități de învățământ: 11

Ghid A - Interviu cu directorul dintr-o școală cu participare ridicată la programul de

formare CRED (peste 15% dintre profesori)

Q1: Aplicarea noului curriculum național pentru învățământul primar și gimnazial a

reprezentat o provocare pentru școala pe care o conduceți? Dacă da, vă rugăm să faceți referire
la aspecte precum: resursele umane ale școlii (suficiență, nivel de pregătire), resurse didactice
(ex. ghiduri, îndrumătoare care să sprijine profesorii în aplicarea curriculumului), resurse
materiale (ex. echipamente, materiale didactice, laboratoare etc.).
Noul curriculum a reprezentat o provocare pentru școala pe care o conduc, mai ales d.p.d.v. al
cadrelor didactice. Acestea au pus accentul pe diversificarea strategiilor de predare- învaţare-
evaluare (metode activ-participative, joc ,evaluare ). De asemenea, mediul educaţional și rolul
familiei au fost abordări intens dezbătute în cadrul acestui proiect. Resursele materiale au fost
adecvate și s-a insistat pe utilizarea tehnologiei. Se lucrează cu echipamente noi și cu materiale
didactice moderne.

Q2: În momentul apariției noului curriculum, profesorii din școala dvs. erau pregătiți pentru a
înțelege și pentru a aplica noile programe la disciplinele lor (ex. ce înseamnă un curriculum
centrat pe competențe, cum se organizează activitatea didactică pentru a atinge competențele din
programă etc.)? Cum ați identificat gradul lor de pregătire și nevoile lor de sprijin (ex. prin
discuții cu profesorii, chestionare, asistență la ore etc.)?
Cadrele didactice au fost pregătite în proporție de 75% pentru aplicarea noului curriculum și a
noilor programe la disciplinele lor. Au acceptat cu mult entuziasm participarea la cursurile de
formare pe această temă. Din discuțiile purtate cu profesorii, am putut identifica faptul că dețin
cunoștințele și abilitățile necesare aplicării noului curriculum, dar că este necesar să se insiste
pentru atingerea competențelor din programă.

Q3: În școala dvs., în ce măsură formarea continuă reprezintă un mijloc eficient de a dezvolta
competențele profesorilor în aria aplicării noului curriculum? Cu ce provocări se confruntă
profesorii dvs. în participarea la formare (ex. acces, suficiența și calitatea ofertei de formare la
nivel local/județean, costuri, motivația pentru participare etc.)?
Cadrele didactice din școala pe care o conduc sunt permanent implicate în activitățile de
formare organizate de CCD Prahova, manifestându-și dorința de a se dezvolta profesional, mai
ales în aria de aplicare a noului curriculum. Oferta de formare de la nivel județean a satisfăcut
toate dorințele cadrelor didactice care au dorit să participe la cursuri de perfecționare și nu existat
impedimente în finalizarea acestora.

Q4: Cum explicați rata ridicată de participare la programul de formare CRED din școala
dvs.? Ce rol a jucat echipa de conducere a școlii pentru această reușită?
Școala noastră nu are multe cadre didactice cu baza în unitate și cu toate acestea a existat o
rată ridicată de participare la programul de formare CRED, din dorința de a căpăta cât mai multă
experiență în ceea ce privește noul curriculm bazat pe competențe. Echipa de conducere a adus
un plus de motivație și de susținere cadrelor didactice participante, acestea fiind apreciate în fața
membrilor Consiliului Profesoral și ai Consiliului de Administrație.

Q5: Care au fost așteptările echipei de conducere de la acest program? Care dintre aceste
așteptări considerați că au fost împlinite și de ce? Vă rugăm să identificați puncte tari/puncte
slabe ale programului/aspecte de ameliorat (cu o justificare sintetică).
Echipa de conducere a avut așteptări referitoare la îmbunătățirea activităților de predare-
învățare-evaluare. Acestea au fost împlinite, deoarece cadrele didactice participante au obţinut
rezultate foarte bune în activitățile lor.

Unul din punctele tari ale programului se referă la abordarea complexă a conţinuturilor,
acestea fiind foarte bine explicate de către formatori. Un punct slab, să zicem, ar fi rezolvarea
unor sarcini într-un timp foarte scurt.
Q6: Ați urmărit, la nivelul școlii dvs., modul în care programul de formare CRED a
influențat activitatea la clasă a profesorilor participanți? Dar rezultatele/achizițiile elevilor? Care
au fost „aspectele vizibile” ale impactului / ce s-a schimbat în activitatea profesorilor, prin buna
valorificare a experienței de formare?
Activitatea la clasă a profesorilor participanți a fost vizibil îmbunătățită. Aceștia abordează
activităţile în formă integrată și organizează învăţarea ca niște regizori sau moderatori, ajutându-i
pe copii sa înţeleagă, să accepte şi să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente, să fie
parteneri în învăţare. În acest mod, și rezultatele elevilor au avut un efect scontat.

Q7: Dacă ați urmărit impactul formării CRED, ce modalități/instrumente ați utilizat? Oferiți
exemple concrete (ex. fișe de observare, discuții de grup etc.). Expertul județean poate colecta
exemple de astfel de instrumente, pe care ulterior să le transmită echipei de cercetare.
În urmărirea impactului formării CRED, am purtat nenumărate discuții cu cadrele didactice
implicate, atât individual, cât și de grup, în cadrul comisiilor metodice și în Consiliul Profesoral,
dar și prin asistențele la ore.

Q8: Au existat modalități prin care profesorii din școală au împărtășit din experiența de
formare CRED și colegilor? Dacă da, cum s-a petrecut acest lucru (ex. prezentări în consiliul
profesoral, cercuri pedagogice, comisii metodice, materiale de prezentare, lecții demonstrative,
discuții informale cu colegii etc.)? Care este, în mare, ponderea profesorilor din școală care au
beneficiat indirect de resursele/activitățile de formare CRED?
Așa cum am prezentat mai sus, au fost discuții purtate în comisiile metodice și în Consiliul
Profesoral, dar și prin participarea la lecțiile demonstrative ale acestora. Celelalte cadre
didactice care nu au participat la curs, au beneficiat indirect , în proporție de 50%, de
resursele/activitățile de formare CRED, pe care la rândul lor le-au aplicat la clasă.

Q9: Dumneavoastră ați participat la programul de formare CRED?

· Da, ca participant direct;
· Da, ca beneficiar indirect, prin intermediul activităților desfășurate în școală de către
profesorii formați;
· Nu;
· Dacă da, care au fost principalele beneficii ale programului pentru dvs. ca profesor?
Dar pentru rolul dvs. de director, în aria managementului de curriculum?
-Da, eu am participat direct la programul de formare CRED și principalele beneficii pe care
le-am avut ca profesor au fost rezultatele pe care le-am obținut cu elevii prin utilizarea unor
metode active. Acestea conduc la sporirea eficienţei muncii didactice, prin impulsionarea
capacitaţii copilului de aplicare si transfer de idei. Pentru rolul de director, mi-am
îmbunătățit cunoștințele în domeniul aplicării noului curriculum la nivelul școlii pe care o
conduc.
Q10: Cum vedeți în viitor continuarea dezvoltării competențelor profesorilor din școala dvs.
în aria aplicării noilor programe școlare? Există arii de formare neacoperite, care sunt necesare
pentru profesorii din școală (oferiți exemple de teme concrete)? Ce categorii de profesori ar
trebui să participe la formarea în aceste arii?
Cred că ar trebui continuată formarea competențelor profesorilor din școală în aria aplicării
noilor programe, deoarece este un domeniu destul de amplu și nu ar trebui să ne oprim la acest
nivel. Ariile de formare au fost acoperite integral, dar e nevoie de o formare permanentă la acest
capitol al noului curriculum. Consider că toate cadrele didactice din învățământul primar și
gimnazial au nevoie de o astfel de pregătire.

Q11: Vă rog să menționați alte aspecte relevante, pe care nu le-am abordat prin întrebările
anterioare.

Consider că au fost atinse cele mai importante aspecte referitoare la aplicarea noului
curriculum în ceea ce privește școala pe care o conduc. Vă mulțumesc!