Basmul

 Basm – narațiune (populară) cu elemente fantastice

supranaturale, care simbolizează forțele binelui și răului în
lupta pentru și împotriva fericirii omului. (sl. basnĭ)

Proza populară
 Proza populară – include: basmul fantastic, legenda
mitologică, snoava, povestirea cu caracter realist (Pop,
Ruxăndoiu 1990 :194)
 Legătura basm – mit (v. Frații Grimm)
Legătura dintre basm – povestitor – mediul în care trăiește
(școala formalistă rusă)
Povestitul
 Formă principală de distracție (în mediile tradiționale, dar
și cele ale burgheziei înalte, aristocrației)
 Povestitul – retransmitere de mesaje constituite ca
structură și cod (repertoriu de semne)
 Povestitul e orientat/ adaptat unui grup de ascultători
(destinatarul actului comunicațional)
Povestitorul
 Memorie bună
 Repertoriu bogat de teme, motive, imagini, expresii (vezi: A
fost odată.... Și-am încălecat)
 Explicație: șa
 Basmele nu se reproduc. Se recreează / reconstituie
  Pornește de la tipare structurale
 Pentru cercetătorii români (v. B. P. Hasdeu sau Ov. Bîrlea):
 Poveste – orice tip de narațiune cu caracter realist (legată
de cotidian)
 Basm – implicarea supranaturalului (poveste fantastică)

Indexul Aarne-Thompson- Uther

 Tipuri – motive

 După Antti Aarne basmul constă din:

 (1) adversar supranatural;
 (2) soț/ soție cu puteri supranaturale;
 (3) sarcină supranaturală;
 (4) un ajutor supranatural;
 (5) obiect magic;
 (6) putere supranaturală sau cunoaștere;
 (7) alte motive supranaturale

Tipuri de basme
 Basme cu și despre animale (nu au elemente de

fantastic)
 Basme fantastice (nu apar animale?)

 Basme despre viața cotidiană

Caracteristici (Pop, Ruxăndoiu, op.cit. 206)

 O lume cu totul aparte

 Concepută în coordonatele unui univers fantastic

  Opusă cotidianului
 Voința omului nu cunoaște limite
 Nu există contrarii care să nu poată fi rezolvate
 Pornește de la realitate, dar se desprinde de ea
 Imaginează o lume a dorințelor omului

De ce basmele există în toate culturile?

 Tipare fundamentale

 Limbaj artistic stabil (scheme fixe)

Rezultă: universalitatea basmului în timp și spațiu
 Similitudine tipologică
 Grad accentuat de stereotipie
Structura basmului
 O stare inițială de echilibru

 Un eveniment sau o secvență de evenimente care

dereglează echilibrul inițial

 Acțiunea reparatorie, marcată de cele mai multe ori printr-

o aventură eroică (călătoria eroului > cunoaștere)

 Refacerea echilibrului și răsplătirea eroului (idem, p. 210)

Structură binară
 Interdicție/ călcarea interdicției
 Încercări/ lichidarea încercărilor
 Blestem / anularea blestemului
 Luptă/ victorie

Funcțiile basmului
 Vladimir Propp: Morfologia basmului
 Basmul atribuie acțiuni identice personajelor diferite
 Ex: 1. A tsar gives an eagle to a hero. The eagle carries
the hero away to another kingdom,
 2. An old man gives Sucenko a horse. The horse
carries Sucenko away to another kingdom.
 3.A sorcerer gives Ivan a little boat. The boat takes
Ivan to another kingdom.
 4. A princess gives Ivan a ring. Young men appearing
from
 out of the ring carry Ivan away into another kingdom,
and so forth.
 Acțiunile nu se schimbă
 Se modifică numele personajelor/ statutul lor
 Acțiune – funcție
 Basmul se poate studia luînd în considerare funcțiile
personajelor
 Funcția e o constantă, nu o variabilă
 Contează ce, dar nu cine și cum
 Câte funcții are un basm

Funcția basmului
 Function is understood as an act of a character, defined
from the point of view of its significance for the course of
the action.
 Funcția se definește drept act al personajului, din punctul
de vedere al semnificației pe care o are pentru cursul
acțiunii.
 Sunt elemente stabile, constante
 Numărul lor e limitat
 Secvența funcțiilor e întotdeauna identică

Secvența funcțiilor
 Situația inițială
 Se enumeră membrii familiei / este prezentat eroul
 O absență (un membru al familiei)
 O interdicție (sau un ordin)
 Interdicția e încălcată (apare antagonistul/ the villain) -
are rolul de a tulbura liniștea
 Antagonistul încearcă o recunoaștere
 Primește informație despre victima lui (foarte directă)
 Încearcă să-și păcălească victima pentru a intra în posesia
bunurilor ei
 Victima se supune, chiar își ajută călăul
 Antagonistul provoacă răul unui membru al familiei
 Unul dintre membrii familiei dorește ceva sau unuia dintre
membri îi lipsește ceva
 Situația se face cunoscută, eroul pleacă pentru a o rezolva,
sau este oprit din plecare
 Căutătorul decide să plece în căutare
  Pleacă de acasă
 Eroul este testat, ceea ce îl pregătește pentru a primi
ajutor magic / donatorul
 Eroul reacționează la acțiunile donatorului
 Apare agentul magic
 Eroul ajunge în proximitatea obiectului căutat
 Eroul și antieroul ajung în situația de a se lupta direct
 Eroul e însemnat
 Antagonistul e învins
 Lipsa inițială e lichidată

 Scriitorii francezi – 1690 (Perrault, Marie-Catherine

d’Aulnoy, Catherine Bernard, Jean de Mailly) – responsabili
pentru impunerea basmului drept gen literar în Europa
 Influenţaţi de: Giovanni Francesco Straparola

Giambattista Basile
 Basmul – naraţiune scurtă (capătă expunere prin

activitatea literară în Florenţa)

 Sec. XIV

 Influenţat de Boccaccio (Decameronul)

 La bază – genul numit novella (conto)

 Naraţiune scurtă, bazată pe principiul unităţii spaţiu-timp

 Intrigă simplă, uşor de urmărit

 Focalizare pe evenimente din cotidian

 Scopul naraţiunilor: amuzament, educaţie
 Cea mai cunoscută colecţie de texte: Novellino (autor
toscan anonim, sec. XIII)
În linia lui Boccaccio, Straparola publică în 1550 şi 1553 – Le
piacevoli notti

Francesco Straparola (cel vorbăreţ)

 Primul european care adaptează basme din tradiţia

orală
 A creat aprox. 14 basme (din colecţia de 74 de novelle)
 Informaţii minimale despre viaţa lui
 N. 1480 (probabil), în Carvaggio
 Vorbitor de latină şi câteva dialecte italiene
 Le piacevoli notti – publicată în 25 de ediţii
 Tradusă în franceză, apoi germană
 Straparola adaptează din tradiția orală
 Utilizează secvențe erotice
 Ghicitori
 Italiană accesibilă maselor
 Are o privire critică asupra vieții politice din orașele-stat
italiene
 Ireverent față de autorități
 Utilizează povestea în ramă
 Mai mulți aristocrați care fug de lege se adună la Murano
și, vreme de două săptămâni, până se lasă postul, spun
povești.
 Avem 13 nopți în care se spun 74 de povești
 De ce succes?
 Motive erotice, obscene
  Control bun al limbii italiene (pentru povestirile în
ramă)
 Limbaj comun în naraţiuni
 Critică a vieţii politice din societatea italiană
 Lipsa judecăţilor de natură morală
14 basme neobişnuite incluse în colecţie


Interes pentru fantastic, supranatural

Le piacevoli notti
 Incipit: favola – personaje principale: Ottaviano

Maria Sforza, Signora Lucrezia

 În exil pe insula Murano

 Grup de prieteni: zece doamne de familie bună, două

gazde excepţionale, patru domni din înalta societate

 Grupul spune poveşti, vreme de două săptămâni,

până la începutul Carnavalului (74 de naraţiuni)

Poveştile
 Teme: puterea, norocul
 Eroul nu are succes dacă nu ştie cum să folosească
puterile
 Încalcă normele sociale
 Vezi: Galeotto (devenit Le Prince Marcassin / Le Roy
Porc) – prinţul animal îşi ucide miresele
 Tebaldo (devenit Peau d’Ane/ Piele de măgar): un
tată doreşte să se căsătorească cu propria fiică

Giambatistta Basile
 Lo cunto de li cunti
 Poveștile lui Basile se spun de către clasele de jos
 Sunt, de multe ori, revizuite
 Scrise în dialect napoletan
 Teme centrale: puterea
 Destinul (fata)
 Conflictul: Cenușăreasa (Zezolla) reacționează în fața
mamei vitrege
 Basmele lui obturează diferențele dintre clasele sociale
 Folosesc ironia, sarcasmul, farsa – pentru a vorbi despre
cum se preia puterea

Giambattista Basile
 Basmele italiene au influență asupra celor franceze
 Proces civilizator
 Prin conflict, comerț, relații între familii

Charles Perrault
 Membru al Academiei Franceze

 Burghez

 Culege basmele din medii burgheze și intervine,

modificându-le conținutul
  Basmele limitează și reglează dezvoltarea copiilor și a
tinerilor adulți
 Inițial – basmul fantastic avea deopotrivă funcție de
divertisment și de educație
 Modela natura tinerilor
 O manieră de a civiliza societatea (învăța tinerele
aristocrate cum să se comporte)
 Homme civilisé – homme courteois

Frații Grimm
 Basme culese de mica burghezie, muncitori

 Au intervenit masiv în basm (au extins basmul, au

făcut modificări la nivelul personajelor)

 Au exclus anumite basme din colecție

 Au îmburghezit texte care, de fapt, aparțineau

țăranilor
 Sursele basmelor erau europene, germane vechi,

burgheze
 Poveștile fraților Grimm: produs al luptei oamenilor
obișnuiți pentru a se face auziți (simbolic reprezentându-și
nevoile și dorințele)
 sunt produse literare ale burgheziei germane, în căutare
de identitate și putere

Walt Disney
 Procesul civilizator al lui Disney a distrus utopia basmelor
 Înainte de Disney, basmul avea următoarele caracteristici:
 UK și US – noțiuni de elitism și meritocrație creștină ,
socializare ; accent pe indivizi extrem de înzestrați
 Varianta printată a căpătat mai multă valoare decât cea
rostită
 Povestea se citea de către un părinte, avea final (closure)
fericit, întâmpina anxietățile copilului
 Basmele arătau cum trebuie să se comporte un tânăr, o
tânără
 În varianta printată, basmele au devenit proprietate
 Basmul literar își găsește și alte forme de exprimare
 Basmele erau ilustrate ad-litteram
În jurul anului 1932 basmele Diney încep să se schimbe
  Din 1933 – viziunea asupra lumii se modifică
  Ilustrează povești ce impun valori morale
  Se mizează pe înlănțuirea de cauze și efecte;
importanța consecințelor.
  Lumea are reguli, trebuie să le învățăm
  Mesajul transmis copiilor: nu fi prea curios, prea
doritor, prea curajos – echilibru
  Vezi: Parcurile tematice Disney : ce tip de lume
creează?