Student : GEANA ANTOANELA MARIA

Specializare : KPD II
ATAXIE CEREBELOASA
Ce este ataxia?
Ataxia este o tulburare care se manifesta prin pierderea echilibrului si scaderea capacitatii
de coordonare a miscarilor membrelor superioare si inferioare. Astfel, persoanele cu ataxie
sustin ca au „instabilitate in picioare”, controlul si precizia miscarilor voluntare fiind reduse.
In cadrul ataxiei, sunt afectate atat miscarile membrelor, cat si vorbirea, scrierea, masticatia.
Cel mai adesea, ataxia este cauzata de afectarea sistemului nervos central sau periferic.
Aceasta poate fi un simptom, fiind intalnita in cadrul mai multor patologii. Insa ataxia poate
reprezenta si o afectiune de sine statatoare, dar prevalenta acesteia este destul de scazuta.
Tipuri de ataxie
Ataxia poate fi clasificata in mai multe categorii in functie de caracteristicile pe care le are.
Astfel, ataxia poate fi impartita in 3 clase principale:
-ataxie mostenita;
-ataxie dobandita;
-ataxie idiopatica.

Ataxia mostenita
Ataxia poate fi mostenita prin transmiterea anumitor gene specifice de la parinti, care
determina afectarea fibrelor nervoase. Genele mostenite pot fi:
-dominante – este necesara o singura copie de la unul dintre parinti pentru aparitia ataxiei;
-recesive – sunt necesare doua copii, una de la fiecare parinte.
Printre tipurile de ataxie cu transmitere dominanta, se afla:
-ataxia spinocerebrala;
-ataxia episodica.
Ataxia cu transmitere recesiva include urmatoarele:
-ataxia Friedreich sau degenerarea spinocerebeloasa;
-ataxia telangiectazica.
Ataxia dobandita
Ataxia dobandita apare prin actiunea unor factori externi sau interni asupra structurii fibrelor
nervoase. Astfel, acestea pot fi afectate prin intermediul urmatorilor factori:
-unele medicamente (sedative, chimioterapie);
-metale grele (mercur, plumb);
-consum cronic de alcool;
-traumatisme;
-accidentul vascular cerebral;
-tumori cerebrale;
-scleroza multipla;
-meningita;
-hipotiroidism;
-deficitul anumitor vitamine (B1, B12).
Ataxia idiopatica
In aceasta categorie, se regasesc cazurile de ataxie pentru care nu s-a determinat modul de
aparitie a bolii. Astfel, in cazul in care cauza nu este cunoscuta, se considera prezenta ataxiei
idiopatice.

Regiuni afectate in ataxie

Manifestarile ataxiei sunt diferite in functie de zonele afectate ale sistemului nervos. Prin
urmare, exista mai multe tipuri de ataxie specifice regiunilor in care apare leziunea, dupa cum
urmeaza:

-ataxie cerebeloasa;
-ataxie vestibulara;
-ataxie senzoriala.
Ataxia cerebeloasa
In cadrul acestui tip de ataxie, leziunea fibrelor nervoase este la nivel cerebral. Daca este
afectata portiunea mediala a cerebelului, pot aparea manifestari precum:

tulburari de vedere;
tremur in timpul miscarilor;
mers ataxic (dezechilibru la mers).
In situatia in care leziunea este la nivelul zonei laterale a cerebelului, simptomele pot fi
reprezentate de:
-tulburari de vorbire;
-mers ataxic (asemanator starii de ebrietate).
Simptomele ataxiei
Manifestarile ataxiei pot diferi la fiecare persoana in functie de zona care este afectata. Insa
printre cele mai frecvente simptome se afla:
-pierderea echilibrului;
-instabilitatea mersului;
-dificultati la imbracare;
-dificultati la vorbire, scriere, manevrarea obiectelor;
-balbism (balbaiala);
-tremur;
-tulburari de deglutitie (la inghitire);
-nistagmus (miscari rapide ale globului ocular).
Simptomele ataxiei pot fi constante sau episodice. De asemenea, unele dintre acestea pot
disparea spontan sau prin adoptarea unei scheme optime de tratament.

Complicatiile ataxiei
In majoritatea cazurilor, ataxia se remite spontan. Insa pot exista situatii cand aceasta nu se
vindeca. In acest caz, este necesar sa se respecte indicatiile medicului si sa se urmeze schema
terapeutica indicata de acesta, inclusiv sedintele de kinetoterapie. In lipsa unei abordari
terapeutice optime, pot aparea complicatii, precum:

-rigiditate musculara;
-spasticitate;
-tremur accentuat al membrelor;
-durere;
-stare de ameteala care impiedica realizarea activitatilor obisnuite;
-fatigabilitate (oboseala accentuata);
-disfunctii ale vezicii urinare;
-tulburari sexuale;
-hipotensiune ortostatica.
Diagnosticarea ataxiei
Identificarea ataxiei se face de catre medicul neurolog. De cele mai multe ori, diagnosticul
poate fi stabilit doar prin efectuarea unui examen clinic complet. Medicul roaga pacientul sa
efectueze anumite miscari care fac parte din testele specifice. In functie de raspunsul
pacientului, poate fi identificata prezenta ataxiei. Insa, pentru determinarea cauzei sau a
tipului de ataxie, sunt necesare investigatii suplimentare.

Cele mai utilizate investigatii utlizate sunt cele imagistice:

-rezonananta magnetica nucleara;

-tomografia computerizata.

KINETOTERAPIA
Se foloseste pentru recuperare : relaxarea, miscarea pasiva,rostogolirea , postura papusii ,
sederea , educarea echilibrului , pozitia in 4 labe , educarea ortostatismului si educarea
mersului .
A. Relaxarea se obtine prin urmatoarele probe :
1. Provocarea reflexului Moro pentru a obtine extensia membrelor si a trunchiului
2. Prinderea copilului de glezne , ridicarea lui cu capul in jos si leganarea sa de cateva
ori. Se obtine diminuarea spasmului flexor
3. In formele de componenta extrapiramidala , pozitia este de extensie a corpului si
gatului , imprimand rotatia pe o parte a capului cu accentuarea hipertrofiei in extensie
a muschilor de pe partea unde este intors capul si flexia muschilor de partea cefei.
Ridicarea in picioare se face din sezand pe banca sau din pozitia in genunchi . Din pozitia
sezanda pe banca copilul ridica mainile pe umeri sau bratele terapeutului , care sta in fata
sa . Copilul se va ridica in genunchi ajutat de noi se va ridica in picioare . Din
pozitia in genunchi va flecta mai intai un membru inferior , fandat , mentinand aceasta
postura cunoscuta sub numele de postura de cavaler . Extensia piciorului fandat trebuie
ajutata , deoarece la copiii spastici contracture adductorilor si flexorilor soldului permite
greu acest lucru.