Masă 1 (ora 8 dimineața):

 Opțiunea 1: Albușuri de ou amestecate cu legume (spanac, ardei gras, ciuperci) gătite într-o tigaie
antiaderentă.
 Opțiunea 2: Fulgi de ovăz preparați cu apă sau lapte degresat, servit cu fructe tăiate (de exemplu,
fructe de pădure, mere) și puțină scorțișoară.

Masă 2 (ora 11 dimineața):

 Opțiunea 1: Salată de piept de pui la grătar cu salată verde mixtă, roșii cherry, castraveți și un
dressing ușor cu oțet.
 Opțiunea 2: Iaurt grecesc cu fructe proaspete și o mână de nuci (de exemplu, migdale, nuci).

Masă 3 (ora 2 după-amiaza):

 Opțiunea 1: Tocăniță de orz și legume cu piept de pui fără piele (gătit cu puțin ulei sau spray de
gătit).
 Opțiunea 2: Salată de quinoa cu legume la cuptor (broccoli, dovlecei, ardei gras) și piept de pui la
grătar.

Masă 4 (ora 4 după-amiaza): 6

 Opțiunea 1: Legume crude și piept de pui la grătar.

variantă adaptată a dietei de 5 mese pe zi pentru cei fără vezică biliară:

Masă 1 (ora 8 dimineața):

 Opțiunea 1: Albușuri de ou amestecate cu legume (spanac, ardei gras, ciuperci) gătite într-o tigaie
antiaderentă.
 Opțiunea 2: Ovăz preparat cu apă sau lapte degresat, servit cu fructe tăiate (de exemplu, fructe de
pădure, mere) și puțină scorțișoară.

Masă 2 (ora 11 dimineața):

 Opțiunea 1: Salată de piept de pui la grătar cu salată verde mixtă, roșii cherry, castraveți și un
dressing ușor fără ulei.
 Opțiunea 2: Iaurt degresat cu fructe proaspete și o mână de nuci (de exemplu, migdale, nuci).

Masă 3 (ora 2 după-amiaza):

 Opțiunea 1: Tocăniță de orz și legume cu piept de pui fără piele (gătit cu puțin ulei sau spray de
gătit).
 Opțiunea 2: Salată de quinoa cu legume la cuptor (broccoli, dovlecei, ardei gras) și piept de pui la
grătar.

Masă 4 (ora 4 după-amiaza):

 Opțiunea 1: Legume crude și piept de pui la grătar.

 Opțiunea 2: Supă de legume cu pui fără grăsime.

Masă 5 (ora 6 seara):

 Opțiunea 1: Pește la grătar sau la cuptor cu garnitură de legume fierte sau aburite.
 Opțiunea 2: Salată verde cu ton în suc propriu și dressing ușor fără ulei.

Masă 1 (ora 8 dimineața):

 Omletă cu legume (broccoli, dovlecei, spanac) și puțină brânză degresată.

 Pâine integrală prăjită cu unt de arahide fără zahăr și felii subțiri de măr.

Masă 2 (ora 11 dimineața):

 Salată de ton în suc propriu cu legume proaspete (ardei gras, castraveți, roșii) și dressing ușor de
iaurt și lămâie.
 Smoothie verde preparat cu spanac, avocado, banană și apă de cocos.

Masă 3 (ora 2 după-amiaza):

 Pui la grătar cu garnitură de orez brun și legume la abur (morcovi, conopidă, fasole verde).
 Salată de fasole neagră cu roșii, ceapă verde, ardei iute și suc de lămâie.

Masă 4 (ora 4 după-amiaza):

 Iaurt grecesc degresat cu semințe de in, nuci și fructe proaspete (afine, zmeură, căpșuni).
 Pâine integrală cu somon afumat și felii subțiri de castravete.

Masă 5 (ora 6 seara):

 Tocăniță de legume cu tofu și sos de roșii, servită cu o porție de quinoa.

 Salată de legume asortate (roșii, castraveți, ardei gras, ceapă) cu dressing simplu din oțet balsamic și
ierburi aromatice.

Masă 1 (ora 8 dimineața):

 Bowl cu fulgi de ovăz, lapte de migdale și fructe de pădure amestecate (afine, zmeură, căpșuni),
decorat cu semințe de chia și fulgi de cocos.
 Omletă de albușuri de ou cu spanac și brânză feta.

Masă 2 (ora 11 dimineața):

 Wrap cu piept de pui la grătar, legume proaspete (rosii, castraveti, salata) și un sos ușor de iaurt și
mărar.
 Smoothie cu banană, lapte de migdale, unt de arahide fără zahăr și puțină pudră de cacao.

Masă 3 (ora 2 după-amiaza):

 Pui la grătar cu sos de lămâie și ierburi aromatice, alături de orez integral și sparanghel la abur.
 Salată de quinoa cu legume proaspete (castravete, morcov, ardei gras), nuci și dressing de lămâie.

Masă 4 (ora 4 după-amiaza):

 Bănuți de pui cu tăiței de orez și legume wok (broccoli, morcov, ciuperci) cu sos de soia redus în
sodiu.
 Mix de legume crude (morcovi, castraveți, ardei gras) cu humus fără ulei și crackers integrali.

Masă 5 (ora 6 seara):

 Somon la cuptor cu legume asortate (dovlecel, vinete, ceapă roșie) și sos de iaurt și mărar.
 Supă de legume cu linte și o felie de pâine integrală prăjită.
Iată câteva idei de exerciții fizice pe care le puteți face acasă:

1. Antrenament cardio:
 Sărituri pe loc sau sărituri cu coarda timp de 10-15 minute.
 Dans energetic sau aerobic în fața unui video tutorial.
 Alergat în loc sau simularea alergării pe o bandă de alergat portabilă.
2. Exerciții de forță și rezistență:
 Flotări pentru antrenarea brațelor, pieptului și mușchilor corei.
 Genuflexiuni pentru lucrarea mușchilor picioarelor și a feselor.
 Plank pentru antrenarea mușchilor abdominali și a corei.
3. Exerciții de intensitate moderată:
 Mersul rapid în jurul casei sau pe scară timp de 15-20 minute.
 Antrenamentul cu greutăți mici sau benzi de rezistență pentru întărirea mușchilor.
4. Exerciții de flexibilitate și echilibru:
 Yoga sau pilates, urmând tutoriale video online.
 Exerciții de întindere pentru a relaxa mușchii și a îmbunătăți flexibilitatea.

Asigurați-vă că începeți treptat și respectați limitele propriului corp

 Iată câteva alte idei de exerciții fizice pe care le puteți face acasă:

1. Antrenament HIIT (High-Intensity Interval Training):

 Seturi de burpee, genuflexiuni, flotări și jumping jacks într-un ritm intens timp de 20-30 de secunde
fiecare, urmate de o pauză de 10-15 secunde. Repetați acest ciclu de exerciții de 3-4 ori.
2. Antrenament cu greutăți corporale:
 Tracțiuni la bară (utilizând o bară de tracțiuni sau o bandă elastică pentru asistență).
 Plajele sau ridicările laterale ale picioarelor pentru a lucra mușchii abdominali și ai feselor.
 Flotări cu mâinile apropiate sau depărtate pentru a lucra diferite zone ale mușchilor pieptului și ai
brațelor.
3. Antrenament de aerobic în stilul dansului:
 Dansul Zumba sau alte forme de dans în ritm alert care să vă activeze întregul corp și să ardă calorii.
 Videoclipuri online cu rutine de dans pentru a vă distra și a vă menține activ.
4. Antrenament de yoga sau pilates:
 Serii de poziții de yoga sau exerciții de pilates care să vă ajute să vă întindeți și să vă tonifiați mușchii.
 Lucrarea la postura și la flexibilitate, folosind o combinație de asane yoga și exerciții de pilates.

Asigurați-vă că faceți încălzire înainte de fiecare antrenament și că faceți răcire și întindere după
antrenament. Alegeți exercițiile care vă plac și care se potrivesc nivelului dumneavoastră de fitness.
Variați exercițiile și intensitatea pentru a vă menține motivația și pentru a continua să vă provocați
corpul.

1. Antrenament cu corzi de sărit:

 Sărituri cu coarda pe un singur picior (30 secunde pe fiecare picior).
 Sărituri cu coarda în cruce sau dublă (30 secunde).
 Sărituri laterale cu coarda (30 secunde).
2. Antrenament de intensitate ridicată (HIIT):
 Sprinturi staționare timp de 30 de secunde urmate de o pauză de 10 secunde.
 Exerciții de jumping jacks (genunchii la piept) timp de 30 de secunde urmate
de o pauză de 10 secunde.
 Exerciții de genuflexiuni cu sărituri (squat jumps) timp de 30 de secunde
urmate de o pauză de 10 secunde.
3. Antrenament cu pilates pentru întărirea mușchilor abdominali și a trunchiului:
 Plank (poziția de planșă) timp de 30 de secunde.
 "Bicicleta" (bicycle crunches) timp de 30 de secunde.
 "Leagănul picioarelor" (leg swings) timp de 30 de secunde pe fiecare parte.
4. Exerciții de forță cu greutate corporală:
 Fandări (lunges) cu piciorul drept și piciorul stâng timp de 30 de secunde pe
fiecare picior.
 Flotări pe genunchi sau flotări clasice timp de 30 de secunde.
 Exerciții de ridicare a greutăților cu o sticlă de apă (exemplu: ridicări laterale
ale brațelor sau ridicări frontale) timp de 30 de secunde pe fiecare braț.
1. Mersul rapid sau alergatul în loc: Acest exercițiu cardiovascular poate fi adaptat în funcție de nivelul
dumneavoastră de fitness. Începeți cu mersul rapid în jurul casei sau alergați în loc pentru a vă crește
ritmul cardiac și pentru a arde calorii.
2. Antrenamentul cu greutăți corporale: Exercițiile care folosesc greutatea propriului corp sunt eficiente
pentru întărirea mușchilor și tonifierea corpului. Iată câteva exemple:
 Flotări modificate pe genunchi sau cu mâinile sprijinite pe o suprafață ridicată, cum ar fi un banc sau
un perete.
 Genuflexiuni (squat-uri) modificate sau cu ajutorul unui scaun pentru a vă menține echilibrul și
pentru a reduce presiunea asupra abdomenului.
 Plank-uri modificate, susținute pe antebrațe în loc de palme, pentru a evita prea multă presiune pe
abdomen.
3. Exerciții de rezistență cu bandă elastică: Utilizarea unei benzi elastice poate fi o opțiune excelentă
pentru a lucra întregul corp și a crește rezistența musculară fără a pune presiune excesivă pe
abdomen. Iată câteva exerciții recomandate:
 Împingeri de la piept cu bandă elastică.
 Ridicări laterale cu bandă elastică pentru a lucra mușchii umerilor și ai brațelor.
 Îndoiri de picioare cu bandă elastică, pentru a lucra mușchii fesieri și ai picioarelor.
4. Yoga și stretching: Practicarea yoga sau a exercițiilor de stretching vă poate ajuta să vă îmbunătățiți
flexibilitatea, să vă relaxați și să vă întindeți mușchii. Aceste exerciții pot fi adaptate pentru a vă
potrivi nivelului de fitness și pentru a evita pozițiile care pot provoca disconfort.

Dieta cu orz poate fi o opțiune sănătoasă și nutritivă pentru a susține pierderea în greutate. Orzul
este bogat în fibre, proteine și nutrienți esențiali, ceea ce îl face o alegere excelentă pentru o dietă
echilibrată. Iată un exemplu de dietă care include orz și alte alimente sănătoase:

Mic dejun:

 Porrige de orz: Gătiți orzul în apă sau supă de legume până când devine moale. Adăugați scorțișoară,
fructe proaspete și nuci pentru gust și textură.

Gustare:

 Un fruct proaspăt, cum ar fi mere, pere sau fructe de pădure.

Prânz:

 Salată de orz și legume: Combinați orzul fiert cu legume proaspete, cum ar fi castraveți, roșii, ardei
gras și ceapă. Adăugați oțet balsamic și ierburi aromatice pentru un dressing sănătos.

Gustare:
 Un iaurt degresat sau o mână de nuci, cum ar fi migdale sau alune.

Cină:

 Supă de orz și legume: Gătiți orzul în supă de legume și adăugați legume precum morcovi, dovlecei,
broccoli și sparanghel. Condimentați cu ierburi și condimente pentru un gust delicios.

Gustare:

 Morcovi sau tulpini de țelină cu hummus fără ulei sau cu o pastă de fasole.

Culcare:

 Un ceai de plante sau un pahar de lapte de migdale nesărat.

Dietă: Mic dejun:

 Porridge de orz: Gătiți orzul în apă sau supă de legume până când devine moale. Adăugați
scorțișoară, fructe de pădure și nuci pentru a-l îmbunătăți.
 O felie de pâine integrală cu unt de arahide sau unt de migdale fără adaos de zahăr.

Gustare:

 Un fruct proaspăt sau un iaurt degresat.

Prânz:

 Salată de orz cu legume: Amestecați orzul fiert cu legume proaspete, cum ar fi castraveți, roșii, ardei
gras, broccoli și sparanghel. Adăugați puțin ulei de măsline și zeamă de lămâie ca dressing.
 O bucată de piept de pui la grătar sau pește la abur.

Gustare:

 Morcovi sau tulpini de țelină cu hummus fără ulei.

Cină:

 Supă de orz și legume: Gătiți orzul în supă de legume și adăugați legume precum morcovi, dovlecei,
conopidă și spanac. Condimentați cu ierburi și condimente pentru a vă îmbunătăți gustul.
 O salată mică de linte cu legume proaspete și un dressing ușor.

Gustare:
 O mână de nuci sau semințe, cum ar fi migdale sau semințe de floarea-soarelui.

Sport: Includeți în rutina dumneavoastră de exerciții fizice activități aerobice, antrenament de forță și
exerciții de flexibilitate. Evitați alergatul, dar puteți încerca următoarele:

 Mersul rapid în aer liber sau pe banda de alergat.

 Ciclismul, fie în aer liber sau pe un aparat de exerciții staționar.
 Exerciții de aerobic sau dans în ritm alert.
 Antrenament cu greutăți corporale pentru întărirea mușchilor.
 Yoga sau pilates pentru flexibilitate și relaxare.
Când vine vorba de semințe sănătoase pentru cei fără vezică biliară, este important să alegeți opțiuni
care să nu creeze disconfort sau probleme digestive. Iată câteva semințe recomandate pentru
persoanele fără vezică biliară:

1. Semințe de in: Acestea sunt o sursă excelentă de acizi grași omega-3 și fibre solubile. Este
recomandat să le măcinați înainte de a le consuma pentru a maximiza absorbția nutrienților.
2. Semințe de chia: Acestea sunt bogate în fibre, proteine și acizi grași omega-3. Asigurați-vă că le
măcinați sau le lăsați să se înmoaie în lichid înainte de consum.
3. Semințe de dovleac: Acestea conțin fibre, proteine, magneziu și zinc. Pot fi consumate crude sau
prăjite ușor.
4. Semințe de floarea-soarelui: Acestea sunt o sursă bună de vitamina E, magneziu și seleniu. Pot fi
consumate crude sau prăjite ușor, dar fără adaos de sare sau ulei în exces.
5. Semințe de susan: Acestea sunt bogate în minerale precum calciu, fier și cupru. Pot fi consumate în
formă de pastă (tahini) sau presărate peste salate și alte preparate.

Este important să consumați semințele în cantități moderate și să vă asigurați că le mestecați bine

înainte de înghițire.

Proteinele se găsesc într-o varietate de alimente, atât de origine animală, cât și vegetală. Iată o listă
de alimente bogate în proteine:

Alimente de origine animală:

 Carne: Carne de pui, curcan, vită, porc, miel, pește și fructe de mare.
 Ouă: Ouă întregi și albușuri de ou.
 Produse lactate: Lapte, iaurt, brânză, iaurt grecesc și brânză cottage.
 Produse lactate fermentate: Chefir, iaurt grecesc și kefir.
 Produse derivate din lapte: Brânză de vaci, brânză feta, brânză Cheddar, brânză de capră și brânză
mozzarella.
 Fructe de mare: Somon, ton, cod, creveți și crab.

Alimente de origine vegetală:

 Leguminoase: Năut, linte, fasole neagră, fasole albă, mazăre și soia (tofu, tempeh).
 Nuci și semințe: Migdale, nuci, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, semințe de chia și
semințe de in.
 Produse din soia: Lapte de soia, tofu, tempeh și edamame.
 Cereale integrale: Orez brun, quinoa, orz, ovăz, mei și grâu.
 Legume: Spanac, broccoli, sparanghel, ciuperci, conopidă și kale.
 Produse vegetale cu proteine adăugate: Burgeri vegetali, nuggetsuri vegetale, fulgi proteici și shake-
uri proteice vegane.

Carbohidrații sunt clasificați în funcție de indicele lor glicemic (IG) și valoarea lor nutritivă. Iată o listă
de alimente care conțin carbohidrați buni și carbohidrați răi:

Carbohidrați buni (cu indice glicemic scăzut/moderat):

 Legume: Broccoli, spanac, dovlecei, conopidă, ardei gras, roșii, castraveți.

 Fructe: Mere, pere, citrice (portocale, lămâi, grepfrut), fructe de pădure (afine, zmeură, căpșuni),
avocado.
 Leguminoase: Năut, linte, fasole neagră, fasole albă, mazăre, năut verde.
 Cereale integrale: Orez brun, quinoa, orz, ovăz, mei, hrișcă.
 Semințe și nuci: Semințe de in, semințe de chia, semințe de dovleac, migdale, nuci, nuci de Brazilia.
 Produse lactate: Iaurt grecesc, brânză cottage, lapte integral.
 Pâine integrală: Pâine integrală, pâine de secară, pâine de grâu integral.

Carbohidrați răi (cu indice glicemic ridicat):

 Alimente zaharoase: Zahăr rafinat, bomboane, prăjituri, înghețată, băuturi răcoritoare îndulcite.
 Produse de panificație rafinate: Pâine albă, produse de patiserie, prăjituri.
 Cereale rafinate: Orez alb, făină albă.
 Cartofi: Cartofi prăjiți, piure de cartofi.
 Băuturi alcoolice: Bere, vin dulce, băuturi spirtoase cu adaos de zahăr.

Consumul de sare trebuie să fie limitat zilnic la 2,4 grame de sodiu (o linguriță).

Lipidele, cunoscute și sub denumirea de grăsimi, pot fi clasificate în funcție de tipul de grăsimi
saturate, nesaturate și trans pe care le conțin. Iată câteva idei de lipide bune și rele:

Lipide bune:

 Grăsimi nesaturate: Acestea includ grăsimile mononesaturate și polinesaturate. Exemple de alimente

bogate în grăsimi nesaturate sunt:
 Uleiuri vegetale sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de rapiță și uleiul de avocado.
 Nuci și semințe, cum ar fi migdalele, nucile, semințele de chia și semințele de in.
  Peștele gras, cum ar fi somonul, tonul și sardinele.
 Avocado și untul de arahide natural.

Lipide rele:

 Grăsimi saturate: Acestea sunt prezente în principal în alimente de origine animală și produse
alimentare procesate. Este recomandat să se limiteze consumul de grăsimi saturate, deoarece
acestea pot crește nivelul de colesterol și riscul de boli cardiovasculare. Exemple de alimente bogate
în grăsimi saturate sunt:
 Carnea grasă, cum ar fi baconul, cârnații, friptura de vită grasă și pielea de pui.
 Lactatele integrale, cum ar fi untul, smântâna și brânza grasă.
 Unele uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de palmier și uleiul de cocos.
 Grăsimi trans: Acestea sunt grăsimi artificiale produse prin hidrogenarea uleiurilor vegetale și sunt
considerate cele mai nesănătoase grăsimi. Grăsimile trans se găsesc în produse alimentare procesate
și fast-food-uri. Este recomandat să se evite consumul de grăsimi trans în întregime.

Este important să menționați că organismul nostru are nevoie de grăsimi sănătoase pentru a
funcționa corect, iar o alimentație echilibrată ar trebui să includă o cantitate moderată de lipide
bune. Este recomandat să se evite consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans, iar grăsimile
sănătoase să fie incluse în cadrul unei diete echilibrate.

Micronutrienții sunt substanțe esențiale necesare în cantități mici pentru sănătatea și funcționarea
corectă a organismului. Iată câteva exemple de micronutrienți:

1. Vitamine:
 Vitamina A: Găsită în alimente precum morcovii, spanacul, dovleacul, mango și peștele gras.
 Vitamina C: Prezentă în citrice (portocale, lămâi, grepfrut), kiwi, căpșuni, ardei gras și broccoli.
 Vitamina D: Se găsește în principal în peștele gras, cum ar fi somonul și sardinele, și poate fi
sintetizată în organism prin expunerea la soare.
 Vitamina E: Găsită în nuci, semințe, ulei de măsline și avocado.
 Vitamina K: Prezentă în spanac, kale, varză de Bruxelles și ulei de măsline.
2. Minerale:
 Calciu: Găsit în produse lactate, cum ar fi lapte, iaurt și brânză, precum și în sardine și broccoli.
 Fier: Prezent în carne roșie, carne de pasăre, fasole, linte, spanac și quinoa.
 Magneziu: Găsit în nuci, semințe, leguminoase, broccoli și ciocolată neagră.
 Potasiu: Prezent în banane, cartofi, avocado, spanac și fasole.
 Zinc: Găsit în carne, ouă, leguminoase și semințe.
3. Alți micronutrienți:
 Acid folic (vitamina B9): Prezent în legume cu frunze verzi, fasole, linte și cereale fortificate.
 Beta-caroten: Prezent în alimente portocalii și galbene, cum ar fi morcovii, dovleacul și pepenele
galben.
 Seleniu: Găsit în peștele oceanic, nuci, semințe de floarea-soarelui și cereale integrale.
 Omega-3: Găsit în peștele gras, cum ar fi somonul, sardinele și macroul, precum și în semințele de
chia și uleiul de in.
4. Vitamina B12: Găsită în principal în alimentele de origine animală, cum ar fi carnea, ouăle, lactatele și
produsele derivate din lapte. Pentru vegani și vegetarieni, este recomandată suplimentarea cu
vitamina B12.
5. Vitamina B6: Prezentă în carne, pește, leguminoase, cereale integrale, semințe și nuci.
6. Acid pantotenic (vitamina B5): Găsit în carne, ouă, leguminoase, cereale integrale și avocado.
7. Vitamina K2: Găsită în produse fermentate, cum ar fi natto și brânza fermentată, precum și în ficatul
de gâscă.
8. Cupru: Prezent în carne, organe de animale, nuci, semințe, ciocolată neagră și leguminoase.
9. Mangan: Găsit în cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase și legume cu frunze verzi.
10. Iod: Prezent în alge marine, pește, sare iodată și produse lactate.
11. Molibden: Găsit în leguminoase, cereale integrale, semințe și nuci.
12. Crom: Prezent în carne, ouă, leguminoase, cereale integrale și condimente, cum ar fi scorțișoara.
13. Siliciu: Găsit în cereale integrale, legume, fructe și apă potabilă.
14. Bioflavonoide: Prezente în fructe citrice, coacăze, afine, ciocolată neagră și ceai verde.
15. Coenzima Q10: Găsită în pește, carne și organe de animale.
16. Vitamina E: În afară de alimentele menționate anterior, vitamina E este găsită și în uleiul de
germeni de grâu, semințele de floarea-soarelui și uleiul de soia.
17. Vitamina D: În afară de expunerea la soare, sursa principală de vitamina D este uleiul de
pește, cum ar fi uleiul de cod și uleiul de somon.
18. Vitamina K1: Este găsită în principal în legumele cu frunze verzi, cum ar fi kale, spanac și
salată verde.
19. Acidul folic (vitamina B9): În afară de alimentele menționate anterior, acidul folic se găsește și
în legumele cu frunze verzi, sparanghel, broccoli și citrice.
20. Seleniu: Pe lângă alimentele menționate anterior, seleniul este prezent și în carnea de pui,
ouă, nuci braziliene și peștele oceanic.
21. Vitamina B1 (tiamină): Găsită în carne, leguminoase, nuci, semințe, cereale integrale și drojdie
de bere.
22. Vitamina B2 (riboflavină): Prezentă în carne, lactate, ouă, leguminoase și cereale integrale.
23. Vitamina B3 (niacină): Găsită în carne, peste, leguminoase, cereale integrale și nuci.
24. Vitamina B7 (biotină): Prezentă în ouă, carne, pește, nuci, semințe și leguminoase.
25. Vitamina B12: În afară de alimentele de origine animală menționate anterior, vitamina B12 se
găsește și în anumite alge marine și produse fortificate cu B12.

Plan de nutritive pentru 3 luni fara vezica biliara

Mic dejun:

 Omeletă cu două ouă și legume (cum ar fi spanac, ciuperci, ardei gras).

 Felii subțiri de avocado.
 O felie de pâine integrală prăjită.
 Un pahar de apă sau ceai de plante.

Gustare:

 Un fruct proaspăt, cum ar fi mere, pere sau o mână de fructe de pădure.

Prânz:

 Salată de quinoa cu legume (cum ar fi roșii, castraveți, morcovi) și bucăți de piept de pui la grătar.
 O mână de nuci sau semințe.
 Un pahar de apă.

Gustare:

 Un iaurt grecesc degresat sau un bol mic de leguminoase (cum ar fi năutul sau fasolea albă) cu
legume proaspete.

Cină:

 Piept de pui la grătar cu broccoli și sparanghel aburit.

 Un castron mic de orez brun sau orz fiert.
 Un pahar de apă sau ceai de plante.

Gustare:

 Morcovi, țelină sau felii de ardei gras cu hummus fără ulei sau cu o pastă de fasole.

Culcare:

 Un ceai de plante sau un pahar de lapte de migdale nesărat.