ANALIZA PROIECTELOR DE

INVESTIȚII

PROIECT
 CUPRINS
1 Concepte privind managementul investitiilor
1.1 Conceptul de investitie
1.2 Elementele principale ale procesului investitional
2 Prezentarea companiei
2.1 Date generale
2.2 Date despre produs
3 Descrierea ideii de afaceri
3.1 Justificarea ideii de afaceri
3.2 Stabilirea, pe baza justificãrii a productiei
4 Analiza mediului extern
4.1 Descrierea pietei companiei
4.2 Selectia furnizorilor
5 Analiza mediului intern
5.1 Pragul de rentabilitate al companiei
5.2 Stabilirea fluxului de fabricatie
5.3 Determinarea numärului si tipului de utilaje/ echipamente/ masini-
unelte necesare
5.4 Determinarea numărului de angajati
5.5 Organigrama societătii
5.6 Setul de strategii al societătii
5.7 Categorii de stimuli
5.8 Caracteristicile postului in societatea comercială
6 Propunerea a patru variante de proiect de investitii
 6.1 Analiza variantelor de proiect
6.2 Calculul indicatorilor de baza
6.2.1 Investitia specific
6.2.2 Termenul de recuperare
6.2.3 Coeficientul de eficient economic al investitiei
6.2.4 Cheltuieli echivalente
6.2.5 Randamentul economic al investitiei
7 Influenta factorului timp asupra procesului investitional
7.1 Mărimea imobilizarilor totale
7.2 Imobilizarea specifică
7.3 Efectul economic al imobilizãrilor
7.4 Efectul economic specific al imobilizarilor
7.5 Efectul economic al micsorarii duratei de executie
8 Tehnica actualizarii
8.1 Investitii totale actualizate
8.2 Profitul total actualizat
8.3 Randamentul economic actualizat al investitillor
8.4 Termenul actualizat de recuperare al investitiilor
8.5 Cheltuieli actualizate recalculate
8.6 Cheltuieli specifice actualizate recalculate
9 Aspecte generale privind evaluarea proiectelor de investitii
9.1 Venitul net actualizat, (VAN)

1. Concepte privind managementul investițiilor

 1.1. Conceptul de investiție
Investițiile, privite ca sumă a cheltuielilor facute pentru realizarea de noi
obiective, dezvoltarea sau modernizarea celor existente, reprezint o
cheltuialã cert pentru un viitor ce contine elemente de incertitudine,
generate de obicei de evolutia pietei.

Procesul investitional este un proces complex, care inglobeaza toate

activitătile si operatiunile intreprinse pentru plasarea unor capitaluri proprii
sau atrase, cu scopul realizarii si punerii in functiune a unor obiective
economice, sociale sau de alt natur, precum si fructificarea resurselor
bănesti plasate la alti intreprinztori (cu titlul de actiuni, obligatiuni, s.a.)

In sens financiar, investitia reprezint schimbarea unei sume de bani prezenta

si certa pe speranta obtinerii unor venituri superioare, dar probabile.
In sens contabil, aceeasi investitie desemneazã alocarea unei resurse
disponibile pentru procurarea uni activ, care va determina fluxuri financiare
de venituri si cheltuieli.

CONCEPTUL DE INVESTIȚII
 Un sens larg, conform căruia investitiile cuprind toate cheltuielile sau
alocările de fonduri de la care se asteapta venituri viitoare.
 Un sens restrâns, conform căruia investitiile reprezintă cheltuieli ce se
efectueaza pentru obtinerea de active fixe.

1.2. Elementele principale ale procesului investițional

VALOAREA CAPITALULUI PENTRU INVESTIȚII
1) Cheltuieli de achiziție
2) Cheltuieli necesare instalării, montării și punerii in funcțiune
3) Cheltuieri preliminarii (licențe, brevete).

CAPITAL NECESAR ACOPERIRII COSTULUI DE EXPLOATARE

 1) Cheltuieli cu reparații, înlocuri, modernizări.
2) Cheltuieli cu taxe și impozite, rambursări de împrumuturi,
dobanzi, alte cheltuieli bancare.

În cazul lansarii unui nou produs pe piată, se prevad cheltuieli pentru studii
de cercetare tehnologică si comercială, pentru promovare, etc.

2. Prezentarea companiei
2.1. Date generale
1. Cod CAEN: 4775 - Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de
parfumerie în magazine specializate.
2. Marca societății: "Aroma Boutique"
3. Forma juridică: Societate cu răspundere limitată (SRL).

2.2. Date despre produs

AromaticaB este site-ul online de unde se pot achizitiona parfumrui.
1. Parfumuri de lux: Poate avea o colecție exclusivistă de parfumuri de
marcă, de la cele mai renumite case de parfumuri.
2. Produse de îngrijire a pielii: Creme hidratante, seruri, lotiuni pentru
corp și alte produse pentru îngrijirea pielii, adaptate diferitelor tipuri
de ten.
3. Seturi cadou: Seturi elegante de cadouri, care includ parfumuri, loțiuni
sau alte produse de înfrumusețare, ambalate frumos pentru diverse
ocazii.
4. Parfumuri personalizate: Posibilitatea de a crea parfumuri
personalizate, adaptate preferințelor și stilului fiecărui client.
 5. Accesorii de parfumerie: Diverse accesorii, cum ar fi difuzoare pentru
ambient, lumânări parfumate sau bijuterii cu funcție de difuzare a
parfumului.
6. Produse pentru baie și corp: Săruri de baie, geluri de duș sau uleiuri
pentru corp, toate având arome speciale și ingrediente premium.

Denumirea produsului: "Velvet Whispers"

Istoricul produsului:
"Velvet Whispers" a fost creat în laboratoarele "Aroma Boutique" ca răspuns
la dorința de a aduce pe piață un parfum cu un impact memorabil și
persistent. Ideea s-a născut din pasiunea pentru esențe de calitate
superioară și din dorința de a oferi clienților o experiență olfactivă unică.
Efortul de creație a durat luni de zile, cu echipe de parfumieri și experți în
chimie parfumată care au lucrat împreună pentru a găsi amestecul perfect
de arome. "Aura Eternă" reprezintă o combinație subtilă de esențe florale și
note lemnoase, creată pentru a încânta simțurile și a păstra o amprentă
memorabilă în memorie.

Procesul tehnologic:
Selectarea ingredientelor: "Aroma Boutique" colaborează cu cei mai buni
producători de esențe și uleiuri esențiale din întreaga lume pentru a selecta
cele mai fine și autentice ingrediente. Echipa de parfumieri și chimiști
lucrează împreună pentru a amesteca diferite arome și esențe în proporții
precise pentru a obține nota dorită pentru "Velvet Whispers".
Sunt efectuate teste extinse pentru a evalua persistența, nota de bază și
evoluția parfumului în timp. Ajustările sunt făcute în funcție de rezultatele
testelor pentru a atinge echilibrul perfect.
După finalizarea compoziției și a testelor, "Velvet Whispers" este ambalată
în recipiente deosebite și este lansată pe piață sub brandul "Aroma
Boutique".

3. Descrierea ideii de afceri.

3.1. Justificarea ideii de afceri
Analiza SWOT
Strenghts:
 Variație largă de produse de calitate superioară și de
marcă.
 Parteneriate solide cu furnizori de top din industria
parfumurilor și cosmetice.
 Strategii de marketing eficiente pentru creșterea
notorietății brandului.
Weaknesses:
 Costuri ridicate pentru achiziționarea stocului de produse
de marcă.
 Riscul de a fi afectat de schimbările în preferințele
consumatorilor.
 Limitări financiare pentru extindere și publicitate
extensivă.
Opportunities:
 Extinderea gamei de produse pentru a acoperi o varietate
mai largă de preferințe ale clienților.
 Explorarea piețelor noi sau a segmentelor de clienți
neatinse.
 Oferta de produse personalizate pentru a atrage clienții
interesați de exclusivitate.
 Threats:
 Competiția acerbă din partea altor magazine de parfumuri
și cosmetice.
 Probleme legate de calitate și reputație.
 Instabilitatea globala a lanturilor de aprovizionare.
Elemente ale mediului Pondere Punctaj Scor
INTERN/EXTERN [-2, +2]
Factori interni
1. Variație largă de produse 0,3 2 0,6
de calitate superioară și
de marcă
2. Parteneriate solide cu 0,2 1 0,2
furnizori de top din
industria parfumurilor și
cosmetice.
3. Strategii de marketing 0,2 2 0,4
eficiente pentru
creșterea notorietății
brandului.
4. Costuri ridicate pentru 0,1 1 0,1
achiziționarea stocului
de produse de marcă.
5. Riscul de a fi afectat de 0,1 1 0,1
schimbările în
preferințele
consumatorilor.
6. Limitări financiare pentru 0,1 1 0,1
extindere si publicitate
extensivă.
TOTAL 1 1,5
Factori externi
7. Extinderea gamei de 0,2 2 0,4
produse pentru a acoperi
o varietate mai largă de
 preferințe ale clienților.
8. Explorarea piețelor noi 0,2 1 0,1
sau a segmentelor de
clienți neatinse.
9. Oferta de produse 0,3 2 0,6
personalizate pentru a
atrage clienții interesati
de exclusivitate.
10. Competiția acerbă din 0,2 1 0,2
partea unor magazine de
parfumuri și cosmetice.
11. Probleme legate de 0,05 2 0,1
calitate și reputație.
12. Instabilitatea globală a 0,05 1 0,05
lanțurilor de
aprovizionare.
TOTAL 1 1,45

SW – forțe și slăbiciuni
OT – oprtunități și amenințări
Strategia SO (corespunzătoare
cadranului l), care utilizeaza
fortele organizatiei pentru a
profita de oportunitătile pietei.
Strategiile sunt agresive si
urmăresc cresterea economica a
firmei prin crearea unui
Strategia SO (corespunzătoare cadranului I, conform matricei SWOT) este
avantaj competitiv.
orientată către utilizarea forțelor interne ale organizației pentru a profita de
oportunitățile prezente în piață. Această abordare implică dezvoltarea și
implementarea unor tactici și inițiative agresive care vizează creșterea și
consolidarea poziției organizației pe piață prin crearea unui avantaj
competitiv semnificativ. Principalele caracteristici ale unei strategii SO
includ:
 Valorificarea punctelor tari
 Inovare și extindere
 Extindere pe noi piețe
 Dezvoltarea relațiilor cu clienții
 Adaptabilitate și reacție rapidă

3.2. Stabilirea, pe baza justificarii a productiei

Obiectivul: Creșterea producției și extinderea gamei de produse pentru a

satisface cererea crescută a clienților și pentru a accesa noi segmente de
piață.
Date de referință:
 Cererea actuală pe piață pentru produsele de parfumuri este în creștere cu
aproximativ 25% în ultimele 6 luni.
 Există oportunități de creștere a vânzărilor prin extinderea gamei de
produse pentru a acoperi segmente noi de piață, cum ar fi parfumurile
naturale sau parfumurile unisex.

Strategie de producție:
1. Investiții în capacitatea de producție:
 Se va investi în noi echipamente și tehnologii pentru a mări
capacitatea de producție cu 30% în următoarele 12 luni. Acest lucru
va permite firmei să răspundă cererii crescute și să se extindă în noi
segmente de piață.
2. Diversificarea gamei de produse:
 Vom introduce o linie nouă de parfumuri naturale și parfumuri
unisex pentru a atrage clienți noi și pentru a satisface cerințele pieței
în schimbare.
3. Eficiență operațională:
 Optimizarea procesului de producție pentru a reduce timpii de
producție și a minimiza costurile, fără a compromite calitatea.
 4. Colaborare cu furnizorii:
 Se vor stabili parteneriate strategice cu furnizorii de materii prime
pentru a asigura aprovizionarea constantă și de înaltă calitate a
ingredientelor necesare pentru fabricarea parfumurilor.

Această strategie de producție pentru "Aroma Boutique" este orientată

către extinderea capacității de producție, diversificarea gamei de produse și
optimizarea operațiunilor pentru a răspunde cererii crescute și pentru a
accesa noi oportunități de pe piață.

4. Analiza mediului extern.

A. Forțele economice:
 Fortele macroeconomice: Evoluția PIB-ului, rata inflației și a dobânzilor,
precum și schimbările în ratele de schimb valutar pot afecta costurile de
producție, prețurile materiilor prime și exporturile. De exemplu, o creștere
a ratei inflației ar putea duce la costuri mai mari de producție.
 Forțele microeconomice: Cererea pentru produsele de parfumerie și
tendințele cotei de piață vor influența strategia de marketing și dezvoltarea
noilor produse. O rată ridicată a ocupării forței de muncă ar putea influența
costurile forței de muncă și disponibilitatea resurselor umane.

B. Forțele socio-culturale:
 Schimbările în stilul de viață și preferințele consumatorilor pot influența
cererea pentru anumite arome sau tipuri de produse cosmetice. De
exemplu, o creștere a interesului pentru produsele organice și naturale ar
putea determina firma să dezvolte și să promoveze mai multe produse în
această direcție.
C. Forțele administrative:
  Deciziile guvernamentale legate de reglementările privind produsele
cosmetice și taxele asociate pot reprezenta oportunități sau riscuri pentru
"Aroma Boutique". De exemplu, modificările fiscale sau legale privind
ingrediente specifice pot afecta producția și vânzările.
D. Forțele tehnologice:
 Inovațiile tehnologice în producția de parfumuri și în canalele de distribuție
pot oferi noi oportunități pentru firmă, cum ar fi introducerea unor
tehnologii mai eficiente pentru fabricarea parfumurilor sau utilizarea
platformelor digitale pentru marketing și vânzări online.

4.1. Descrierea pieței companiei

"Aroma Boutique" operează în sectorul producției și comercializării de
parfumuri și produse cosmetice. Este parte a unei industrii diversificate, cu o
gamă largă de produse, de la parfumuri de lux la produse cosmetice
specializate.
a) Segmentele de piață: Compania vizează un segment premium și de lux
al pieței. Produsele sale sunt destinate consumatorilor care caută
arome exclusiviste, calitate superioară și eleganță în produsele
cosmetice.
b) Clienții țintă: "Aroma Boutique" se adresează în principal
consumatorilor care sunt pasionați de parfumuri și care caută arome
unice, sofisticate și de înaltă calitate. Acești clienți sunt dispuși să
investească în produse de lux și sunt sensibili la elementele de
branding și experiența oferită de un parfum deosebit.
c) Competiția: În cadrul pieței de parfumerie și cosmetice, există o
concurență puternică din partea altor branduri de renume. Competiția
se concentrează pe inovație, calitatea produselor, serviciile oferite și
pe strategiile de marketing pentru a atrage și fideliza clienții.
 d) Canalele de distribuție: "Aroma Boutique" utilizează o gamă variată
de canale de distribuție, inclusiv magazinele fizice de lux, spa-uri,
colaborări cu retaileri de prestigiu și poate avea și o prezență online
pentru a ajunge la un public mai larg și diversificat.
e) Tendințele pieței: Compania trebuie să fie la curent cu tendințele
actuale și viitoare din industrie, cum ar fi cererea crescută pentru
produse naturale și organice, interesul pentru sustenabilitate și
experiențele personalizate în consum.

4.2. Selecția furnizorilor

Numar de furnizori: 3
Furnizori de materie primă -> livrare de esente si arome: IFF (International
Flavors & Fragrances).
Furnizori de ambalaj -> sticle si ambalaje elegante: Bormioli Luigi.
Furnizori de servicii online -> AromaticaB
Calitate (punctaj) Pret Garantie Livrare
Max. 10 (ani) (zile)
C1 C2 C3 C4
IFF (A1) 10 2.000 2 3
Bormioli Luigi (A2) 10 2.300 3 5
AromaticaB (A3) 9 2.149 1 2
5. Analiza mediului intern
5.1. Pragul de rentabilitate al companiei
Nr crt Elemente de UM Simbol Valoare( lei)
calcul
1 Producția Buc Q 18.000
curentă buc/an
10.800.000
 2 Cost Lei/buc M 450
materiale
3 Salariu direct Lei/buc Sd 2.5
4 Preț unitar de Lei/buc p 600
vânzare
5 Costuri fixe Lei CF 50.000
totale
6 Cost variabil Lei/buc Cv=m+Sd 452.5
unitar
7 Venit Lei V=p*Q 10.800.000
8 Cost variabil Lei CV=Cv*Q 8.145.000
total
9 Profit brut Lei B=V-C totale 2.385.000
10 Prag de Buc. Qcritic=CF/(p- 338,98
rentabilitate Cv)

5.2. Stabilirea fluxului de fabricatie

Pasul 1: Planificarea productiei
Pasul 2: Procesul de productie
Pasul 3: Organizarea sptiului de productie
Pasul 4: Managementul inventarului
Pasul 5: Asigurarea calitatii
Pasul 6 : Optimizarea proceselor
Pasul 7: Ambalarea si livrarea

Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 Pasul 6 Pasul 7

 5.3. Determinarea numarului si tipului de
utilaje/echipamente/masini-unelte necesare
1. Mixere și rezervoare pentru amestecare: 2-3 mixere de diferite
dimensiuni pentru amestecarea ingredientelor și a esențelor.
2. Echipamente de îmbuteliere și etichetare: O linie de îmbuteliere și
etichetare care include mașini de umplere, capsulare și etichetare
adaptate pentru diverse dimensiuni și tipuri de sticle.
3. Echipamente de testare și analiză: Echipamente de laborator pentru
analizele olfactive, spectrofotometrie și alte teste pentru controlul
calității parfumurilor.
4. Echipamente de măsurare și dozare: Dozatoare precise pentru
măsurarea exactă a ingredientelor și esențelor în compoziție.
5. Echipamente de stocare și manipulare a materialelor: Rafturi și
containere adecvate pentru depozitarea sigură a materiilor prime și
produselor finite.
6. Echipamente de siguranță: Ventilație adecvată, echipamente de
protecție pentru personal și alte măsuri de siguranță conform
normelor și reglementărilor.

C
k= I ∗Td
→ randamentul anual al verigii de producție

c= 1.500 buc/lună

ore
8 ∗250 zile /an
Td= zi = 2.000 ore/an
1

K= 1.500/ 0,8

C 1 18.000
N= K
* =
I ∗Td 0 , 8∗1.500
=15 utilaje
5.4. Determinarea numarului de angajati
W=q/Ns
W- productivitatea muncii
Ns- numarul de salariati
q- cantitatea de productiei obtinuta intr- o perioada de timp
W= 6/3=2

5.5 Organigrama societatii

 5.6. Setul de strategii al societatii

1. Strategii de marketing și promovare:

 Dezvoltarea unei strategii de marketing adaptate pentru a
atrage clienții, inclusiv publicitate online și offline, campanii de
promovare, colaborări cu influenceri din domeniul frumuseții,
etc.
 Utilizarea rețelelor sociale și a platformelor online pentru a
crește vizibilitatea brandului și a produselor.
2. Strategii de produs:
  Inovare în produsele existente și dezvoltarea de noi produse
pentru a răspunde cerințelor și preferințelor în schimbare ale
clienților.
 Crearea unui portofoliu diversificat de parfumuri pentru a
satisface diferitele gusturi și preferințe ale clienților.
3. Strategii de distribuție:
 Extinderea rețelei de distribuție prin intermediul magazinelor
fizice, dar și dezvoltarea unui magazin online pentru a atinge un
public mai larg.
 Colaborarea cu distribuitori și parteneri de vânzări pentru a
acoperi mai multe regiuni și piețe.
4. Strategii de customer service și loialitate a clienților:
 Crearea unui program de loialitate pentru clienți și oferirea de
servicii de calitate pentru a menține și atrage noi clienți.
 Ascultarea feedback-ului clienților și adaptarea produselor și
serviciilor în funcție de nevoile lor.

5.7. Categorii de stimuli

a) Stimuli banesti, financiari, economici
Motivația economică este generată de stimuli financiari și bănești. Deși banii
în sine nu au o valoare motivantă intrinsecă, ei devin motivaționali pentru că
sunt principalul mijloc prin care oamenii își satisfac majoritatea nevoilor lor.
Găsirea unui sistem de recompense care să acopere toate nevoile
angajaților în mod egal este extrem de dificilă, ba chiar uneori imposibilă.
Mai degrabă, o abordare mai eficientă constă în utilizarea unei game variate
de recompense pentru a acoperi cât mai multe nevoi ale angajaților.

b) Munca, activitatea profesionala

Motivația profesională derivă din situația specifică de muncă. Ea se naște din
modul în care o persoană percepe și se raportează la activitatea sa
profesională, la caracteristicile și particularitățile acesteia. Munca, ca
activitate umană complexă, poate fi interpretată din diverse perspective. O
muncă care are un scop clar, perceput ca fiind realizabil și înțeles de către
membrii echipei, va genera o motivație mai puternică comparativ cu o
sarcină în care scopul este neclar, vag sau este considerat dificil de atins.
Astfel, înțelegerea și claritatea asupra scopului și realizabilității acestuia
influențează nivelul de motivație profesională al individului în contextul
activității sale de munca.

c) Interactiunea dintre membrii grupului de munca

Motivația psihosocială derivă din faptul că, în contextul procesului de
muncă, individul nu se raportează doar la propriile sale responsabilități și
sarcini, ci și la ceilalți colegi sau parteneri de muncă, la grupul din care face
parte sau la alte grupuri asociate.
Un aspect crucial în generarea motivației psihosociale este interacțiunea
dintre membrii grupului. Nu toate tipurile de interacțiuni determină
motivația. Interacțiunile care au o valoare stimulatoare sunt acelea care
respectă anumite reguli și care sunt caracterizate de o serie de particularități
specifice, care variază în funcție de caracteristicile psihologice individuale ale
membrilor grupului și de particularitățile specifice grupului în sine.

5.8. Caracteristicile postului in societatea comerciala

• Diversitatea aptitudinilor: Măsura în care cerințele postului implică

activități variate și necesită utilizarea unui spectru larg de abilități,
competențe și talente.
• Identitatea sarcinii: Gradul în care un angajat poate finaliza o
activitate de la început până la sfârșit, obținând rezultate vizibile și
tangibile.
 • Importanța sarcinii: Nivelul la care postul are un impact semnificativ
asupra altora, atât în cadrul organizației, cât și în afara ei.
• Autonomia: Gradul de libertate și independență pe care îl are
angajatul în stabilirea propriului program de lucru, luarea deciziilor și
în modalitatea de îndeplinire a sarcinilor.
Cele trei stări psihologice critice influențate de caracteristicile
esențiale ale posturilor sunt:
• Importanța muncii prestate: Gradul în care angajatul percepe munca
ca fiind semnificativă și valoroasă.
• Responsabilitatea resimțită pentru rezultatele muncii: Măsura în
care angajatul se simte personal responsabil pentru rezultatele
activităților sale.
• Cunoașterea rezultatelor reale ale activității profesionale: Gradul în
care angajatul înțelege în mod constant cât de eficient este în
îndeplinirea sarcinilor sale și în realizarea obiectivelor propuse.

6. Propunerea a patru variante de proiecte de

investitii
6.1. Analiza variantelor de proiect
Nr. crt Indicator UM P1 P2 P3 P4
Investitie Lei
1 2.500 3.000 2.800 3.200
totala
-anul I 750 850 1.050 985
-anul II 850 1.170 900 1.200
 -anul III 900 950 850 1.015
Capacitatea
2 anuala de Buc 150 250 180 300
productie
Valoarea
3 Lei 7.000 8.400 9.600 11.000
anuala
Cheltuieli
4 Lei 3.000 3.200 3.600 4.200
anuale
Durata de
5 Ani 10 10 10 10
functionare
Durata
6 realizare a Ani 5 6 7 5
investitiei
7 Ph Lei 4.000 5.200 6.000 6.800
8 Pt Lei 40.000 52.000 60.000 68.000

Ph = Vh – Ch
P1 = 7.000 – 3.000 = 4.000
P2 = 8.400 – 3.200 = 5.200
P3 = 9.600 – 3.600 = 6.000
P4 = 11.000 – 4.200 = 6.800
Pt = Ph * D
P1 = 4.000 * 10 = 40.000
P2 = 5.2000 * 10 = 52.000
P3 = 6.000 * 10 = 60.000
P4= 6.800 * 10 = 68.000

6.2. Calculul indicatorilor de baza

P1 P2 P3 P4 C
Investitie
It 2.500 3.000 2.800 3.200 min
totala
Durata de
d 5 6 7 5 min
realizare a inv
Durata de
D 10 10 10 10 max
functionare
Investitia S 16.67 12 15.56 10.67 min
 specifica S’ 0.36 0.36 0.292 0.291 min
Termenul de
T 0.63 0.58 0.47 0.48 min
recuperare
Coeficient de
e 1.60 1.73 2.14 2.13 max
eficienta econ
Cheltuieli
K 32.500 35.000 38.800 45.200 min
echivalente
Randamentul Ph 4.000 5.200 6.000 6.800 max
economic al Pt 40.000 52.000 60.000 68.000 max
investitiei Pf 37.500 49.000 60.000 68.000 max
R 15 16.3 20.3 20.4 max

Din tabel rezulta ca proiectul 4 este cel mai rentabil.

6.2.1.
In functie de capacitatea de productie:
¿
S= q h
Unde:
s- investitia specifica
It- volumul investitie
qh- capacitatea de productie
6.2.2.
Termenul de recuperare:
¿
T= Ph
Unde:
T- termenul de recuperare
It- volumul investitiei
Ph- profit anual

6.2.3.
Coeficientul de eficienta economica al investitiei:
e= Ph
¿
Unde:
It- volumul investitiei
e- coeficientul de eficienta economica al investitiei
It- volumul investitiei

6.2.4.
Cheltuieli recalculate:
K= It +Ch*D
Unde:
D- durata eficienta de functionare a obiectivului
Ch- costurile anuale de productie
K- cheltuielile echivalente

6.2.5.
a) Profit anual:
Ph=Qh-Ch
Unde:
Ph - profitul anual;
Qn-valoarea anuală a productiei;
Cn-costuri anuale de productie.
b) Profit total:
Pt= Ph*D
Unde:
IPt -profitul total;
Ph -profitul anual;
D-durata eficient de functionare a obiectivului
c) Profit final:
Pf = Pt – Pr sau Pf = Pt - It
Unde:
Pf-profitul final;
Pr-profitul de recuperat;
It-valoarea capitalului antrenat pentru realizarea obiectivului.
Pt-profitul total

6.2.6
Randamentul economic al investitiilor
R= Pf¿

7. Influenta factorului timp asupra procesului

investitional
7.1. Marimea imobilizarilor totale

Mi= Ih(d-h+k)
k=1
Mi1 = 750(5-1+1) + 850(5-2+1) + 900(5-3+1) = 3.750 + 3.400 + 2.700 = 9.850
lei/imobilizari totale
Mi2 = 850(6-1+1) + 1.170(6-2+1) + 950(6-3+1) = 5.100 + 5.850 + 3.800 =
14.750 lei/imobilizari totale
Mi3 = 1050(7-1+1) + 900(7-2+1) + 850(7-3+4) = 7.350 + 5.400 + 6.800 =
19.550 lei/imobilizari totale
Mi4 = 985(5-1+1) + 1.200(5-2+1) + 1.015(5-3+1) = 4.925 + 4.800 + 3.045 =
=12.770 lei/imobilizari totale

7.2.Imobilizarea specifica

Mi
mi = gh

mi1= 65,66 lei imobilizati/buc

mi2 = 59 lei imobilizati/buc
mi3 = 108,61 lei imobilizati/buc
mi4 = 42,56 lei imibilizati/buc
 Mi
m’i= Qh
m’i1 = 9.850/7.000 = 14,07 imobilizati/ 1 leu buc
m’i2 = 14.750/8.400 = 1,75 imobilizati/ 1 leu buc
m’i3 = 19.550/9.600 = 2,03 imobilizati/ 1 leu buc
m’i4 = 12.770/11.000 = 1,16 imobilizati/ 1 leu buc

7.3.Efectul economic al imobilizarilor

Ei = Mi * e
Ei1 = 9.850 * 1,60 = 15.760 pierderi din imobilizari
Ei2 = 14.750 * 1,73 = 8.526 pierderi din imobilizari
Ei3 = 19.550 * 2,14 = 9.135 pierderi din imobilizari
Ei4 = 12.770 * 2,13 = 5.995 pierderi din imobilizari

7.4. Efectul economic specific al imobilizarilor

Ei
δ= qh
δ1 = 15.760/150 = 105,06
δ2 = 8.526/250 = 34,10
δ3 = 9.135/180 = 50,75
δ4 = 5.995/300 =19,98

Nr. Crt. P1 P2 P3 P4 Criteriu

1 Mi 9.850 14.750 19.550 12.770 Min
2 mi 65,66 59 108,61 42,56 Min
3 m’i 14,07 1,75 2,03 1,16 min
5 Ei 15.760 8.526 9.135 5.995 Min
6 δ 105,06 34,10 50,75 19,98 min
 8. Tehnica actualizarii

Actualizarea este procedeul prin care, în cadrul analizei dinamice, toate

valorile dispersate in timp se aduc la un singur moment. În activitate practica
momentul de referint (momentul in care se aduc toate fondurile de investitii
cheltuite si toate /eniturile ce vor fi detinute) poate fi un moment orecare
din viitor sau din trecut.
Procedeul utilizat, în acest sens, este cunoscut în literatura de specialitate
sub lenumirea de tehnica actualizarii sau tehnica discontării.
Rata de actualizare serveste evaluării corecte a proiectului de investitie
numai daca se bazeazã pe costul capitalului.
Permite evitarea riscului adoptrii unor decizii gresite in privinta proiectelor:
 adoptarea unor proiecte cu rentabilitate scazut (in cazul în care nivelul
su ar fi prea mic)
 respingerea unor proiecte rentabile in cazul in care nivelul su ar fi prea
ridicat).
In literatura de specialitate se prevd două modalitati de stabilire a
ratei de actualizare financiar si anume:
 pentru obiectivele care sunt finantate, in principal, din imprumuturi -
rata dobânzii la care s-a obtinut imprumutul;
 pentru obiectivele care se realizeaza prin autofinantare - rata medie
de rentabilitate din ramura căreia apartine.
Rata de actualizare financiar stabilita astfel reprezint nivelul minim
admisibil pentru ca un proiect sa fie acceptat. Atunci când este cazul,
se pot adaugaa rate privind inflatia, riscul etc.
Rata de actualizare pentru analiza proiectelor de investitii va fi a=0,22.
 8.1. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m)
d
Ih∗1
I =∑
d
ta
h=1 (1+ a )h

Ih*[1/
anul It Ih Profit a a% 1+a (1+a)^h 1/(1+a)^h
(1+a)^h]
Proiec
1 750 4000 1,2 0,82 2050
t1 22,00 0,22 1,22
2

2 2500 850 4000 1,2 0,67 569.5

22,00 0,22 1,49
2

3 900 4000 1,2 0,55 495

22,00 0,22 1,82
2
Ita 1 3.114,5

Proiec
1 850 5200 1,2 0,82 697
t2 22,00 0,22 1,22
2

2 3000 1.170 5200 1,2 0,67 783,9

22,00 0,22 1,49
2

3 950 5200 1,2 0,55 522,5

22,00 0,22 1,82
2
Ita 2 2.003,4

Proiec
1 1.050 6000 1,2 0,82 861
t3 22,00 0,22 1,22
2

2 2800 900 6000 1,2 0,67 603

22,00 0,22 1,49
2

3 850 6000 1,2 0,55 467,5

22,00 0,22 1,82
2
Ita 3 1.931,5

Proiec 1 3.200 985 6800 0,82 807,7

t3 22,00 0,22 1,2 1,22
2
 2 1.200 6800 1,2 0,67 804
22,00 0,22 1,49
2

3 1.015 6800 1,2 0,55 558,25

22,00 0,22 1,82
2
Ita 4 2.169,95

8.2. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de

investitii (m)

n
Pta =Ph
[ 1
( 1+a ) ]
d

D
D
∗[ ( 1+ a ) −1]

a∗( 1+ a )

Ph a d D 1+a (1+a)^d 1/ (1+a)^D ((1+a)^D)- a*(1+a)^ ((1+a)^D)- Pta

(1+a)^d 1 D 1/a*(1+a)^D
4000 0,2 5 1 1,22 2.70 0.37 7.3 6.3 1.61 3.91 5.786,8
2 0
5200 0,2 6 1 1,22 3.29 0.30 7.3 6.3 1.61 3.91 6099,6
2 0
6000 0,2 7 1 1,22 4.02 0.24 7.3 6.3 1.61 3.91 5.630,4
2 0
6800 0,2 5 1 1,22 2.70 0.37 7.3 6.3 1.61 3.91 9.837,56
2 0

8.3. Actualizarea la mometul punerii in functiune a noului

obiectiv (p)

( )
n
n P ta
R = ta −1
I nta

Pta Ita Rta

5.786,8 3.114,5 0.85
6099,6 2.003,4 2.04
 5.630,4 1.931,5 1.91
9.837,56 2.169,95 3.53

8.4. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor

primite (u)
n d
logPh−log ⁡[ Ph−I ta ( 1+a ) ∗a]
T na=
log ⁡(1+a)

Ph logPh Ita a 1+a (1+a)^d Ph- log[Ph- log(1+a) Tan

Ita(1+a)^d*a Ita(1+a)^d*a]
P1 4000 3.60 3.114,5 0.22 1.22 2.70 2.390,85 3.37 0.09 37.44
P2 5200 3.71 2.003,4 0.22 1.22 3.29 10.516,814 4.02 0.09 44.66
P3 6000 3.77 1.931,5 0.22 1.22 4.02 16.355,37 4.21 0.09 46.77
P4 6800 3.83 2.169,95 0.22 1.22 2.70 12.501,135 4.09 0.09 45.44

8.5. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune a

capitalului fix (v)
n n n
K ta =I ta +C ta

Ch∗1 D
d
∗(1+ a) −1
n ( 1+a )
C ta = D
a∗(1+ a)

P1: P2: P3: P4:

Ch=3000 Ch= 3200 Ch = 3600 =4200
a = 0.22 a = 0.22 a = 0.22 =0.22
1+a = 1.22 1+a = 1.22 1+a = 1.22 =1.22
d=5 d= 6 d=7 =5
(1+a)^d = 2.70 (1+a)^d = 3.29 (1+a)^d = 4.02 =2.70
(1+a)^D = 7.30 (1+a)^D = 7.30 (1+a)^D = 7.30 =7.30
1/(1+a)^d = 0.37 1/(1+a)^d = 0.30 1/(1+a)^d = 0.24 =0.34
[(1+a)^D]-1 = 6.30 [(1+a)^D]-1 = 6.30 [(1+a)^D]-1 = 6.30 =6.30
a*(1+a)^D = 1.61 a*(1+a)^D = 1.61 a*(1+a)^D = 1.61 = 1.61
{[(1+a)^D]}-1/ a*(1+a)^D = 4.69 {[(1+a)^D]}-1* a*(1+a)^D = 4.69 = 4.69 =4.69

Ctan
P1: 14.070
P2: 15.008
P3:16.884
P4: 19.698

Itan Ctan Ktan

P1 3.114,5 14.070 171.184,5
P2 2.003,4 15.008 17.011,4
P3 1.931,5 16.884 18.815,5
P4 2.169,95 19.698 21.867,96

9. Aspecte generale privind evaluare proiectelor de

investitii
9.1. Venitul net actualizat (VAN)
Acest indicator se mai numeste si valoarea actualizata neta total sau
cumulata. Este un indicator fundamental pentru evaluarea economica si
financiar al oricărui proiect de investitii.
Prin continutul sau, caracterizeaza in valoare absolutã aportul de avantaj
economic al unui proiect de investitii exprimat sub formă de cash-flow sau
ca valoare netă actualizat.
Definit in raport de cash-flow (CF) realizeaz compararea între cash-flow-ul
total actualizat, (CFta) degajat pe durata de viatã economicã a unui proiect
sau variante de proiecte de investitii si efortul investitional total generat de
acel proiect exprimat tot in valoare actualizat, (Ita).
Prin semificatia sa, VAN determină valoarea economica a unui proiect de
investitii, urmărindu-se cresterea acestei valori prin optimizarea deciziei de
investitii după criteriul maximizarii VAN, (se prefera proiectele care sunt
caracterizate de VANmaxim).
Sunt acceptate proiectele caracterizate prin VAN>O, deoarece acele proiecte
au capacitate de a rambursa pe perioada de viat economica (D) capitalul
investit.
Cu cât VAN este mai mare, cu atât si rentabilitate investitiei este mai mare.
Dacă VAN are valoare nula sau negativa, proiectul este inacceptabil,
rentabilitate sa find inferior ratei de actualizare, (dacă e<a capitalul ar putea
fi reinvestit cu o rentabilitate egala cu rata de actualizare).
Momentul de referinta pentru calculul valorii actualizate a investitiilor si
cash-flow-ului este considerat momentul inceperii lucrărilor.
VAN este un indicator de eficient al investitiilor care evidentiaza surplusul
total de cash-flow in raport cu costul de investitii necesar, exprimate în
valori actualizate.