Nutritie C2 – 03.

03

Continutul nutreturilor si al corpului animal in lipide/proteine

In proteine:

Proteinele indeplinesc in organism, un rol plastic din componente ale tuturor tesuturilor si organelor; ca rol
secundar, sunt energetice, atunci cand hrana contine cantitati insuficiente de glucide si lipide.
De asemenea , protinele au in organism cateva roluri specifice, dat fiind ca sunt componente da baza ale
enzimelor si hormonilor.
La general, proteinele joaca un rol aparte in nutritie, sub aspect cantitativ si calitativ.
Continutul in proteina al nutreturilor de origine vegetala este diferit, cu limite de la 1 – 50%, existand si valori
intermediare. Exemple: radacinile si tuberculii 1-2%, nutreturile verzi 2-4%, cerealele si fanurile de graminee 8-
12%, fanuri de leguminoase 15-18% , semintele leguminoaselor 20-35%, sroturile 30-50%.
Nutreturile de origine animala 50-80%. Catre 50% au fainurile animalelor terestre, iar catre 80% concentratul
proteic de peste.
Spre deosebire de nutreturi, corpul animal are un continut relativ constant in proteina 15-18%, ceva mai mare
de 18% la animalele tinere si mai mic de 15% la animalele adulte si grase.
Proteinele structurate pe azotul total, se clasifica:
1. Aminoacizi
2. Peptide
3. Proteine complexe
4. Alti compusi azotati

1. Aminoacizii: din cei peste 200 de AA(aminoaacizi) izolati din natura, apx 20 sunt componenti
comuni ai celor mai multe proteine si prezinta importanta pt nutritie.

Cel mai adesea, aminoacizii se clasifica:

a. Aminoacizi esentiali(AA/E)
- Plantele si alte microorganisme sunt capabile sa sintetizeze AA. Plecand de la azot, chiar si de natura
neproteica , animalele insa nu pot sintetiza unii amino-acizi(grupul amino al acestora). Asa incat, ele au
nevoie de AA preformati,furnizati de hrana. Acestia sunt AA indispensabili/esentiali.
- Cele mai multe incercari de a stabili care-s AA esentiali, s-au desfasurat pe soareci, hraniti cu ratii
purificate.La aceasta specie, se considera a fi AA esentiali urmatorii 10: lizina, metionina, treonina,
triptofan, leucina, isoleucina, fenilalanina, vanila, arginina, histidina.
- Pentru pasari se considera AA si glicina (10+1 ) / pentru porci se considera AA cei 10 , - arginina, pe
care porcii o pot sintetiza / pt pisici sunt considerati AA cei 10 + taurina, acesta e un AA care contine
sulf(betasulfonic), iar pisicile nu-l pot sintetiza / pentru rumegatoare, teoretic nici un AA nu e esential,
pt ca microorganismele din rumen pot sintetiza toti AA pornind de la azot; insa cantitatea de AA pusa la
dispozitia animalului de microorganismele luminale este insuficienta pt a se obtine performante
productive maxime. De aceea , in ratiile rumegatoarelor de productivitate se introduc si AAE sintetici, in
special lizina & metionina, intr-o forma protejata impotriva degradarilor luminale

b. AA Semiesentiali(AAS)
- Pot fi sintetizati de animale cu conditia, ca hrana sa se gaseasca ......... mai precis, unii AAE
- Exemple: cisteina , poate fi sintetizata pe seama metioninei(sintetizata pe seama sulfului) & tirozina(pe
fenilalanina)
 c. AA neesentiali(AAN)
- Pot fi sintetizati de toate speciile, cu conditia ca-n hrana sa se gaseasca suficient azot(N)
- Exemple: alanina, serina, oxiprolina, acid aspartic, acid glutamic, hidroxiglutamic, citrulina

2. Peptidele: sunt substante intermediare inre AA si sistemele complexe, rezultate in urma proceselor
de degradare sau sinteza ale acestora. Ele sunt contruite prin intermediul unei legaturi lfa-carboxil si
alfa-amino a unor aminoacici(“peptide linkage”). Sunt dipeptide, tri-, poli-(>de 3).
In afara de faptul ca peptidele sunt elemente structurale & constructive ale proteinelor, poseda si o proprie
activitate biologica.
Laptele, in special, e o sursa cu mai multe peptide cu activitate biologica, rezultate in urma hidrolizei
cazeine(pp cazeima din lapte).
Peptidele din lapte au proprietati analgezice si-n transportul calciului prin sange catre tesuturi.
Sunt unele peptide precum bombesinul, enterostatinul, glucagonul si leptinele implicate in controlul
consumului de hrana al animalelor si au proprietati olfactive si gustative. Asemenea peptide, imprima
proprietati olfactive si gustative unor alimente ca branzeturile sau sucurile de fructe

3. Proteinele complexe: se clasifica in:

a. Proteine neconjugate
- Aceste proteine, prin hidroliza , produc numai amonoacizi
- Pot fi subdivizate, in functie de gradul de solubilitate si de compozitia chimica in alte 2 grupuri:
a.1. Proteine fibrilare :
Sunt insolubile si foarte rezistente la degradarile enzimatice.S unt elemente structurale ale proteinelor. Includ
colagenii, elastina si keratina.
Colagenul sunt pp. proteine ale tesuurilor, cca. 30% din totalul proteinelor din corpul mamiferelor. Un
aminoacid esential – triptofanul, nu se gaseste in acest tip de proteina(colagen).
Elastina este proteina care se gaseste in tesuturile elastice, precum tendoanele si arterele. Ea este bogata in
alanina si glicina si foarte flexibila, si continut mai scazut in lizina si metionina.
Keratina este de 2 tipuri: alfa-keratina (pp proteina din lana si par) si beta-keratina(din pene, cioc si solzi).
Aceste proteine sunt bogate in cisteina(un aminoacid cu sulf), dar si-n metioina. Exemplu: lana contine cca. 4%
cisteina si metioina;
In legatura cu cele 3 proteine de mai sus, se poate face constatatrea ca ele nu-s cele mai bune calitativ.
a.2. Proteine globulare:
Se numesc asa, pt ca, lanturile lor polipeptidice sunt pliate in structuri compacte, care sugereaza forma de
globula. Din acest grup fac parte: albuminele si globulinele si mai putin cunoscute : histonele si protaminele.
Albuminele sunt solubile in apa si coaguleaza la cald. Se gasesc in lapte, oua si sange.
Globulinele se gasesc de asemenea in lapte, oua si sange si-s principelele proteine de rezerva din majritatea
semintelor plantelor.
Histonele sunt proteine de baza ale ADN-ului. Sunt solubile in solutii saline si nu coaguleaza la cald. Prin
hidroliza, disponibilizeaza cantitati mari de lizina si arginina.
Protaminele sunt componente de baza ale acizilor nucleici cu greutate moleculara mica.
Spre deosebire de proteinele fibrilare, cele globulare(mai ales albuminele si globulinele) sunt proteine de
foarte buna calitate.
b. Proteine conjugate
Alaturi de AA contin si unele substante neproteice – substante prostetice.
Exemple:
Glicoproteinele : sunt proteine conjugate cu glucide ( unul sau mai multi heteroglicani). Sunt componente ale
secretiilor mucoaselor si au in principal rol de lubrefiantSunt conjugate cu lipide, precum colesterolul si intra in
structira membranelor celulare.
 Fosfoproteinele: au ca grupare prostetica acidul fosforic. Includ si cazeina din lapte si fosfovitina din
galbenus.
Cromoproteinele: contin ca grup prostetic un pigment, ca exemple : hemoglobina si citocromii.
4. Alti compusi azotati: pot fi denumite si “proteine neadevarate” si sunt:
a. Aminele :
Aminele prezente in cantitati mici in multe plante si animale se remarca printr-un potential toxic care apare in
urma unei substante organice. Ea poate aparea si-n rumen si-n alimente fermentate(branzeturile, vinurile)
De exemplu: histamina – o amina frmata din aminoacidul histidina, poate provoa soc anafilactic.
Betaina – din sfecla de zahar, formata din oxidarea colinei(din complexul B)
Putrescina – din arginina
Cadaverina – din lizina
Silozurile de slaba calitate pot contine cantitati mari de amine, pt ca se dezvolta o bacterie ce poate afecta
sanatatea animalelor
b. Amidele:
Asparagina din acidul aspartic si glitamina din acidul glutanic, au potential toxic.
Si uree este o amida, se regaseste fie ca produs terminal al metabolismului azotului la mamifere(care se
elimina prin urina), fie drept component al mai multor nutreturi(soia, cartofi,sfecla,varza etc)
c. Nitratii:
Se gasesc in anumite plante si nu au efecte toxice la animale. In anumite conditii insa, se reduc in nitriti – iar
acestia au potential toxic. Niveluri destul de ridicate de nitrati se gasesc in unele plante, inclusiv in legume.
d. Alcaloizii:
Prezinta importanta toxica. Cel mai cunoscut alcaloid este solanina din cartofii cruzi; nicotina(din tutun) si
cocaina ( din frunzele de cocoa).

In lipide:

Sunt insolubile in apa, insa solubile in solventi organici(benzen, eterul sau cloroformul).
Principapul rol este cel energetic = 9,5kcal/gr, de cca. 2ori mai mare decat a glucidelor si a proteinelor.
Au secundar, un rol plastic, prin componente ale membranelor celulare; sunt solventi ai unor vitamine
liposolubile; asigura activitatea normala a unor glande interne; maresc rezistenta organismului la intoxicatii.
In nutretrile de origine vegetala, ponderea lipidelor e foarte variabila: de la – 1% in cazul radacinilor si
tubercuilor la 40-45% in cazul semintelor de coaja soarelui decorticate(fara coaja).
Printre limitele extreme: boabele de cereale au 2-5% lipide , boabele de soia 20-22%
Sunt numai7 aparitii comune in majoritatea lipidelor din nutreturi, cel mai cunoscul acid gras saturat este
acidul palmitic (0 dublu legaturi si 16 atomi de carbon C16:0); AGMN = acid oleic (C 18:1); AGPN = acid
linelonic (C 18:3) si linoleic (C 18:2).
In nutreturile de origine animala, continutul grasimii poate atinge 10-15% in fct de natura si modul de
preparare/degresare a acestora.
In corpul animal, proportia lipidelor oscileaza dependent de specie, varsta si starea de ingrasare, de la 2-3%
nou-nascui si 20-45% la animalele adulte si grase.
La animale, lipidele sunt principala forma sub care energia se stocheaza in organism.
Dpdv chimic, lichidele sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi(AG).
Dintre AG cu catena lunga s-a desprins o grupare – AG esentiali(AGE), formata din A linoleic, linolenic si
arahidonic. Acestia nu pot fi sintetizati in corp, si ca urmare, acestia trebuie asigurati prin hrana.
Cele mai concentrate surse de A linoleic & linoleni sunt semintele de oleaginoase. A. arahidonic se gaseste
numai in grasimea din nutreturile de origine animala.
 Lungimea catenei(cati atomi de carbon sunt in lant) si gradul de saturare al acizilor grasi joaca un rol important
in eficienta asimilarii acestora. Cu cat catena este mai scurta si cu cat gradul de saturare este mai mare, cu atat
gradul de asimilare in organism este mai mare.
Predominanta unui grup sau unui AG are influente asupra starii de sanatate a animalelor si a oamenilor si
asupra calitatii grasimilor animale. De exemplu: AGPN(acid gras polinesaturati: linoleic & linolenic),in ciuda
unei eficiente de utilizare in corp mai mica, influenteaza favorabil starea de sanatate; inclusiv bolile cardio-
vasculare / A stearic(un acid gras saturat cu 18 atomi de C, daca se gaseste in cantitati mari in hrana porcilor are
ca efect producerea unei gasimi de consistenta mai tare, pt obtinerea unor preparate mai bine agreate de
consumatori ) / , A. oleic(un acid gras mono-nesaturat cu 18:1 C, daca se gaseste in cantitati mai mari, produce
o grasime de consistenta mai moale)
Grasimile se pot clasifica:
a. Grasimi bazate pe glicerol
Glicolipidele(glucoliidele & galactolipidele) si fosfolipidele(lecitina & cefalina)
b. Grasimi nebazate pe glicerol
Sfingomielina & cerebrozidele