Actul controlului tematic „Monitorizarea elaborării

proiectelor de lungă durată la disciplinele școlare – accente pe implementarea

curriculumului centrat pe competențe, inclusiv analiză și propuneri de eficientizare”
Domeniul vizat: Proiectele de lungă durată la toate disciplinele de studii din perspectivă curriculară,
locul şi rolul lor în sistemul educaţional al instituţiei, funcţionalitatea acestora, respectarea conceptelor
ştiinţifice şi a documentelor regulamentare ale ME cu referinţă la asigurarea calităţii implementării
documentului curricular în treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu).
Obiectivele urmărite în cadrul domeniului:
1. Verificarea cunoaşterii şi implementării documentelor curriculare la disciplinele şcolare de către
managerii şcolari şi selectiv cadrele didactice.
2. Examinarea sistemului instituţional de proiectare curriculară (dacă există, cel puţin cerinţe unice):
concept şi structură.
3. Evidenţierea şi analiza cadrului conceptual şi operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice
la disciplinele de studii.
4. Aprecierea calităţii notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, a
sistematizării datelor constatative, a formulării concluziilor şi recomandărilor.
5. Verificarea proiectării didactice, inclusiv a evaluărilor rezultatelor elevilor la nivel de cadru didactic.
La nivel de cadru didactic:
 Verificarea proiectelor de lungă durată la toate cadrele didactice la disciplină, a realizării lor la
disciplina şcolară;
 Examinarea cataloagelor şcolare, a proiectelor didactice de lungă/scurtă durată, pe unitate de învăţare
şi a portofoliilor profesorilor; a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului
de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor elevului din
treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu);
 Analiza proiectelor de lungă durată la toate cadrele didactice la disciplină, a subiectelor de
evaluare/de analize (portofoliul profesorului).
Prin întreaga activitate de control s-a urmărit participarea motivată a celor supuşi controlului la
stabilirea cît mai obiectivă a concluziilor şi aprecierilor. În cadrul controlului, acolo unde aq fost
necesar s-au oferit îndrumări în legătură cu modalităţile de soluţionare a deficienţelor constatate.

Limba și literatura română, şcoala naţională

Instituţiile implicate în control: IP LT „N.Dadiani”, „Universul”, „T.Vladimirescu”,
„Gr.Vieru”, LT „Gaudeamus”, „Waldorf”, IÎ LT „Orizont”, Buiucani, Ciocana, „Litterarum”,
LT Seral nr.2, LLMTI „Socrate”.
Aspecte supuse controlului Rezultate atestate
La nivelul administraţiei unităţii şcolare
1. Cunoaşterea şi Proiectarea pedagogică a procesului de învăţământ reprezintă anticiparea
implementarea actelor ansamblului acţiunilor şi operaţiilor angajate în cadrul activităţilor de
normative privind instruire şi educare conform finalităţilor asumate la nivel de sistem şi de
proiectarea de lungă durată proces, în vederea asigurării funcţionalităţii acestuia în sens managerial şi
de către managerii şcolari, strategic. Proiectarea activităţilor instructiv-educative la disciplină la nivel
selectiv de cadrele micro – corect şi realist realizată – reprezintă o condiţie a succesului şi a
didactice. eficienţei. De calitatea proiectului de perspectivă elaborat de fiecare
profesor la început de an şcolar, în mod direct, depinde calitatea procesului
educaţional la fiecare disciplină şcolară. Conștientizând acest fapt,
managerii şcolari din instituţiile verificate, la începutul anului şcolar, au
abordat problema studierii şi implementării actelor normative reglatoare de
către cadrele didactice din subordine, atât în cadrul consiliilor profesorale,
cât şi în cadrul consiliilor metodice din instituţii, dar şi la fiecare comisie
metodică fie după aria curriculară, fie după disciplina şcolară. S-a pus
accent pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele Scrisorii
Metodice şi a Ghidurilor de implementare.

1
2. Există un sistem Referitor la disciplina Limba şi literatura română, este necesar de
instituţional de proiectare menţionat că deja de câțiva ani, se optează pentru un sistem unic de
didactică, cel puţin unic la proiectare la nivel de municipiu, prin anexarea obligatorie a informaţiei
disciplină sau la aria aderente proiectului de lungă durată, referitor la repartizarea cantitativă a
curriculară: concept şi orelor a)pentru anul şcolar; b) pe semestre, respectiv pe unităţi de învăţare
structură – succint???? cu indicarea domeniilor (gramatică, literatură, comunicare), a celor 3 tipuri
de ateliere (de lectură, scriere, discuţie), cu indicarea concretă a numărului
de ore pentru fiecare unitate de învăţare şi a evaluării sumative, urmată, în
mod obligatoriu, de ora de analiză a rezultatelor; c)cu indicarea asigurării
bibliografice; c)matricea de specificaţii a competenţelor curriculare pentru
fiecare unitate de învăţare şi, în mod obligatoriu, se solicită anexarea
textelor pentru memorizare, conform indicaţiilor curriculumului la
disciplină. În rest, fiecare profesor este liber să proiecteze, respectând
prevederile Curriculumului, Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de
implementare. De menţionat faptul că informaţia aderentă uşurează munca
managerului şcolar în verificarea proiectelor, mai ales când acesta nu este
specialist şi întâmpină dificultăţi la verificare.
In majoritatea instituţiilor s-a atestat acest sistem unic de proiectare la
disciplină. Profesorii au elaborat individual proiectele didactice de lungă
durată, ținând cont de modelele propuse în ghiduri. Unele proiecte didactice
au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii
elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. În
proiectele didactice de lungă durată, unii păstrează corelarea didactico-
metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare.
Un sistem instituţional de proiectare didactică s-a atesta în instituţiile
cu un specific aparte. Este vorba de LT „Waldorf”, unde orele sunt
repartizate pe epoci şi în Liceul Teoretic seral nr.2, unde numărul de ore şi,
respectiv, conţinuturile curriculare sunt repartizate nu pentru trei ani de
liceu, ci pentru patru (inclusiv clasa a XIII-a).
3. Care este cadrul Referitor la cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor
operaţional de didactice de lungă durată în instituţie: proiectele elaborate de profesori, în
aplicare/realizare a toate instituţiile verificate discutate la şedinţa comisiei metodice, sunt
proiectelor didactice de verificate de şeful comisiei, în cazul când managerul şcolar nu este
lungă durată în instituţie? specialist la disciplină sau împreună cu acesta şi înaintate pentru aprobare
managerului principal. La momentul controlului toate proiectele de
perspectivă erau aprobate şi puse în aplicare în cadrul procesului
educaţional. Cu toate acestea, în unele cazuri s-au atestat neajunsuri, fapt ce
denotă lipsa unei verificări calitative din partea managerului şcolar.
4. Analiza notelor La momentul verificării nu în toate instituţiile notele informative privind
informative privind controlul intern al proiectelor didactice erau deja elaborate. Se lucra asupra
controlul intern al acestora în LLMTI „Socrate”, „Orizont”, Ciocana, „T.Vladimirescu”,
proiectelor didactice, cum „Gr.Vieru”. ÎN IÎ LT „Litterarum” nota informativă era prea generală, din
se: sistematizează care cauză s-a recomandat să fie revăzută şi completată cu date, respectiv,
constatările, formulează recomandări concrete pentru fiecare disciplină aparte. Problema a fost scoasă
concluziile, de la control în urma prezentării repetate a notelor informative de către LT
recomandările? „T.Vladimirescu”, „Litterarum”.
Note informative corect structurate cu un conţinut amplu s-au atestat în IÎ
LT „Orizont”, Buiucani (manager responsabil V.Bujor), LT „Gaudeamus”
(manager responsabil T.Ponomari), IP LT „N.Dadiani” (manager responsabil
V.Gîtlan), LT „Waldorf” (manager responsabil O.Munteanu).
La nivelul cadrelor didactice
1. Verificarea proiectării În cadrul controlului efectuat în cele 12 instituţii de învățământ
didactice lungă/scurtă secundar au fost verificate, în total, 144 de proiecte didactice a 47 profesori.
2
durată, pe unităţi de
învăţare şi realizării lor la
nivel de cadru didactic:
accente analitice şi
statistice
2. Examinarea proiectării şi
realizării evaluărilor la
nivel de cadru didactic, a
calităţii analizei şi
interpretării rezultatelor
3. Analiza probelor de
evaluare: structura şi
calitatea lor (portofoliul
profesorului).
4. Aprecierea eficienţei şi
relevanţei proiectelor
didactice în asigurarea
calităţii demersului
didactic la disciplină
5. Examinarea cataloagelor
şcolare şi a caietelor de
evaluări scrise ale elevilor
în scopul determinării
gradului de realizare a
conceptului curricular de
formare, dezvoltare,
evaluare a competenţelor
Profesorii de limba şi literatura română implicaţi în control au
participat la reuniunea metodică municipală, din august, au fost informaţi
cu cerinţele şi recomandările metodologice, instrumentarul didactic şi actele
normative ale ME privind implementarea curriculumului modernizat la
disciplină și, respectiv, cu cerințele de elaborare a proiectelor de lungă
durată.
În rezultatul verificării proceselor verbale ale şedinţelor
comisiilor metodice, s-a constatat că au fost analizate documentele
curriculare, ghidurile de implementare a curriculei modernizate, manualele
recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică
etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată înainte
de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa comisiei.
Proiectul desfăşurat pe fiecare unitate de învăţare elaborează unii
profesori din LT „Gaudeamus”, IP LT „T.Vladimirescu”, „N.Dadiani”,
Liceul Seral nr.2, LLMTI „Socrate”, IÎ LT „Orizont”, Ciocana .
În toate instituțiile verificate proiectele sunt elaborate pe unităţi de învăţare,
iar fiecare unitate se sfârșește cu o evaluare finală, orală sau scrisă ca formă
şi variată ca tip (eseu, test complex/docimologic, dictare, proiect etc.), ceea
ce denotă existenţa unui sistem de evaluare la nivel de cadru didactic.
În unele instituţii sunt elaborate fişe-tip de analiză a rezultatelor la nivel
de comisie metodică, unitate şcolară, în altele acestea sunt elaborate la
nivel de profesor. În baza lor sunt analizate rezultatele evaluărilor
administrate, urmărite în dinamică şi interpretate în plan comparativ.
Subiectele evaluărilor, baremele, grilele de evaluare, schema de convertire a
punctelor în note, fişele de analiză a rezultatelor şi lucrările propriu-zise
sunt centralizate într-un Portofoliu de evidenţă a rezultatelor şcolare pe
clase. S-a recomandat de elaborat astfel de portofolii LT „Waldorf”,
„Universul”, Gr.Vieru”.
Eficienţa şi relevanţa proiectelor de lungă durată, respectiv, calitatea
implementării acestora sunt verificate la nivel de instituţie prin varietatea
controalelor tematice planificate. Rezultatele acestor controale sunt
analizate, conform Planurilor manageriale la CP, CA sau la comisia
metodică la disciplină.
Pentru exemplificare: „Proiectarea de lungă durată –pilon important în
asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ la disciplinele şcolare”
(C/tem., septembrie, IP LT „N.Dadiani”); „Corectitudinea elaborării
proiectelor de lungă durată la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP
LT „Gr.Vieru”, „Universul”); ”Proiectarea de lungă durată la disciplinele
de studii – activitate didactică şi acţională, orientată spre formarea
competenţelor curriculare”, „Monitorizarea calităţii învățământului prin
verificarea implementării proiectelor didactice la disciplinele şcolare”,
„Abordarea sistemică a evaluării performanţelor şcolare. Eficienţa formelor
de evaluare a performanţelor şcolare la disciplinele socio-umane” (LLMTI
„Socrate”).
Examinarea selectivă a cataloagelor şcolare denotă faptul că acestea sunt
completate în corespundere cu Instrucţiunea. Datele referitoare la subiectul
lecţiei sunt înscrise in corespundere cu proiectul de lungă durată. Notele de
la evaluările sumative sunt trecute în catalog la data administrării acestora.
Competenţele specifice şi integratoare ale elevului sunt apreciate şi cu note
curente. Unele evaluări sumative de tip test complex, evaluări alternative de
tip proiect etc. sunt realizate pe foi standardizate, care se păstrează în
Portofoliul profesorului de evidenţă a rezultatelor şcolare; evaluările de tip
3
specifice şi integratoare dictare, variate tipuri de compoziţie şcolară în dependenţă de
elevului din treptele de competenţele/subcompetenţele formate în cadrul unei unităţi de învăţare se
şcolaritate (primar, realizează în caiete.
gimnaziu, liceu)

Concluzii, recomandări:
Proiectarea activităţilor instructiv-educative la disciplină– corect şi realist realizată – reprezintă o
condiţie a succesului şi a eficienţei. De calitatea proiectului de perspectivă elaborat de fiecare profesor
la început de an şcolar, de coerența proiectării, realizării procesului și evaluării rezultatelor, în mod
direct, depinde calitatea procesului educaţional la fiecare disciplină şcolară. Conștientizând acest fapt,
managerii şcolari din instituţiile verificate, la începutul anului şcolar, au abordat problema studierii şi
implementării actelor normative reglatoare de către cadrele didactice din subordine, atât în cadrul
consiliilor profesorale, cât şi în cadrul consiliilor metodice din instituţii, dar şi la fiecare comisie
metodică fie după aria curriculară, fie după disciplina şcolară. S-a pus accent pe elaborarea proiectelor
în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de implementare.
O altă cerinţă obligatorie a timpului o constituie elaborarea personalizată a proiectării; aceasta se
referă la adaptarea demersului proiectiv la structura colectivului de elevi, la responsabilitatea cadrului
didactic de a lua decizii proprii în legătură cu modalităţile efective de creştere a eficienţei activităţilor
instructiv-educative.
Este necesar de menţionat că în unele instituţii (LLMTI „Socrate”, IP LT „N.Dadiani”,
„T.Vladimirescu”, IÎ LT „Litterarum”, controlul a fost precedat de consultaţii individuale şi de grup,
indicaţii metodice oferite cadrelor didactice nou-angajate, iar acestea din urmă au contribuit la
elaborarea mai calitativă a proiectelor de lungă durată.

Referitor la disciplina Limba şi literatura română, este necesar de menţionat că deja de câțiva ani,
se optează pentru un sistem unic de proiectare la nivel de municipiu, prin anexarea obligatorie a
informaţiei aderente proiectului de lungă durată, referitor la repartizarea cantitativă a orelor a)pentru
anul şcolar; b) pe semestre, respectiv pe unităţi de învăţare cu indicarea domeniilor (gramatică,
literatură, comunicare), a celor 3 tipuri de ateliere (de lectură, scriere, discuţie), cu indicarea concretă a
numărului de ore pentru fiecare unitate de învăţare şi a evaluării sumative, urmată, în mod obligatoriu,
de ora de analiză a rezultatelor; c)cu indicarea asigurării bibliografice; c)matricea de specificaţii a
competenţelor curriculare pentru fiecare unitate de învăţare şi, în mod obligatoriu, se solicită anexarea
textelor pentru memorizare, conform indicaţiilor curriculumului la disciplină. În rest, fiecare profesor
este liber să proiecteze, respectând prevederile Curriculumului, Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de
implementare. De menţionat faptul că informaţia aderentă uşurează munca managerului şcolar în
verificarea proiectelor, mai ales când acesta nu este specialist şi întâmpină dificultăţi la verificare. În
acelaşi scop, repetat, s-a recomandat utilizarea Algoritmului de verificare a proiectelor de lungă
durată, material propus în anii anteriori la seminarul pentru managerii şcolari, responsabili de procesul
educaţional la limba şi literatura română, doar că de această dată reactualizat, conform cerinţelor
Scrisorii metodice.
In majoritatea instituţiilor s-a atestat acest sistem unic de proiectare la disciplină. Profesorii
au elaborat individual proiectele didactice de lungă durată, ținând cont de modelele propuse în ghiduri.
Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor
de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. În proiectele didactice de lungă durată, unii
păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare.
Un sistem instituţional de proiectare didactică s-a atesta în instituţiile cu un specific aparte. Este
vorba de LT „Waldorf”, unde orele sunt repartizate pe epoci şi în Liceele Teoretice serale, unde
numărul de ore şi, respectiv, conţinuturile curriculare sunt repartizate nu pentru trei ani de liceu, ci
pentru patru (inclusiv clasa a XIII-a).
La momentul verificării nu în toate instituţiile notele informative privind controlul intern al
proiectelor didactice erau deja elaborate. Se lucra asupra acestora în LLMTI „Socrate”, „Orizont”,
Ciocana, „T.Vladimirescu”, „Gr.Vieru”. ÎN IÎ LT „Litterarum” nota informativă era prea generală, din
care cauză s-a recomandat să fie revăzută şi completată cu date, respectiv, recomandări concrete pentru
4
fiecare disciplină aparte. Problema a fost scoasă de la control în urma prezentării repetate a notelor
informative de către LT „T.Vladimirescu”, „Litterarum”.
Note informative corect structurate cu un conţinut amplu s-au atestat în IÎ LT „Orizont”, Buiucani
(manager responsabil V.Bujor), LT „Gaudeamus” (manager responsabil T.Ponomari), IP LT
„N.Dadiani” (manager responsabil V.Gîtlan), LT „Waldorf” (manager responsabil O.Munteanu).
În cadrul controlului efectuat în cele 12 instituţii de învățământ secundar au fost verificate, în total,
144 de proiecte didactice a 47 profesori.
Profesorii de limba şi literatura română implicaţi în control au participat la reuniunea metodică
municipală, din august, au fost informaţi cu cerinţele şi recomandările metodologice, instrumentarul
didactic şi actele normative ale ME privind implementarea curriculumului modernizat la disciplină și,
respectiv, cu cerințele de elaborare a proiectelor de lungă durată.
În rezultatul verificării proceselor verbale ale şedinţelor comisiilor metodice, s-a constatat că
au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de implementare a Curriculei modernizate,
manualele recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică etc. În rezultatul
elaborării individuale a proiectelor de lungă durată înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la
şedinţa comisiei.
În lumina principiilor studiului integrat al disciplinei, cadrele didactice au ținut cont de
următoarele momente:
- urmărirea standardelor disciplinei pe parcursul claselor gimnaziale și liceale;
- adaptarea strategiilor de învăţare la comunitatea de instruire (clasa de elevi) şi la fiecare elev cu
nevoi educaţionale speciale, în parte;
- construirea unui model didactic coerent, cu punctarea/reperarea momentelor legate de cultivarea
unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile competenţe de comunicare;
- echilibrarea ponderii acordate receptării şi producerii mesajului;
- dezvoltarea capacităţii de a valoriza dintr-o perspectivă personală viziunea despre lume, exprimată
în textele studiate;
- stimularea gândirii critice, reflexive şi autonome;
- asigurarea caracterului flexibil al procedurilor/activităţilor de evaluare;
- observarea/evidenţa succeselor şcolare ale fiecărui elev;
- selectarea corectă a subcompetenţelor din Curriculumul modernizat pentru unitatea de învățare;
- corespunderea numărului de ore fixat cu conţinuturile proiectate;
- specificarea evaluărilor (iniţiale, sumative) şi fixarea lor în rubrica respectivă conform cerinţelor în
vigoare;
- corelația dintre subcompetenţe, conţinuturi, resurse didactice şi numărul de ore proiectat;
- selectarea şi fixarea în rubrica respectivă a resurselor didactice de care dispune profesorul, comisia
metodică, unitatea şcolară.
Proiectarea de lunga durata la Limba şi literatura română pentru clasele de liceu (X–XII) a fost
ordonată şi de principii ale proiectării–predării–receptării–învăţării–evaluării didactice:
• sistematizarea şi coerenţa demersurilor educaţionale proiectate: sprijinul pe Curriculumul la
Limba şi literatura română, urmărindu-se perfecţionarea şi dezvoltarea competenţelor
comunicative (orale şi scrise), lectorale/literare ale elevului;
• adecvarea la particularităţile de vârstă ale elevilor sau principiul accesibilităţii, luat în
considerare la proiectarea conţinuturilor, tehnologiilor didactice şi evaluării;
• corelarea sistemelor instrumentale ale comunicării şi lecturii;
• centrarea pe aspectul formativ-participativ al instruirii: se mizează pe decodarea lingvistică a
textului literar, pe receptarea adecvată şi interpretarea proprie/originală (din mai multe
perspective) a textelor literare, pe capacitatea de a-şi cultiva experienţe literare/estetice proprii;
• axiologic/valoric, aplicat în selectarea textelor recomandate şi a elementelor de conţinut;
• abordarea textului din perspectivă semiotică şi hermeneutică: identificarea şi interpretarea
semnelor, decodarea textului, analiza, sinteza, etc.;
• corelarea transdisciplinară/interdisciplinară;

5
 • individualizarea şi diferenţierea învăţării, manifestat în diferenţierea obiectivelor şi conţinuturilor
după profiluri (real, umanist), în antrenarea experienţei comunicative/ literare/estetice a elevilor;
• deschiderea şi schimbările permanente în domeniul social, în general, şi educaţional, în
special.
De asemenea, proiectarea didactică de lungă durată, în fiecare clasă, a fost realizată în baza triadei
competenţă specifică – subcompetenţă – unitate de conţinut – activitate de învăţare (evaluare).
Structura pe unități de învățare îi va permite profesorului să aleagă soluţia pe care o consideră optimă,
cadrul didactic având libertate deplină în corelarea unităţilor de conţinut, ordinea abordării temelor şi
regimul orar (numărul de ore afectat fiecărei unităţi de învăţare). Fiecare unitate de învă țare are clar
stipulate competențele specifice disciplinei, în varianta de subcompetențe pentru clasa respectivă,
ajustate coerent și logic la conținuturile abordate. În proiectare, profesorul a prevăzut o oră de
evaluare a competențelor formate, alegând modalitatea cea mai relevantă, precum și o lecție de
analiză a evaluării, atât a lucrărilor scrise, cât și a prezentărilor orale.
Toate subcompetențele prevăzute pentru o clasă sunt incluse ca subcompetențe urmărite în 2-3
unități de învățare, ele fiind ajustate la conținuturile studiate.
Unele cadrele didactice continuă să lucreze după modelul de proiectare calendaristică la
disciplină, realizată oră cu oră, altele, în baza variantei simplificate a acesteia, după modelul de
proiectare a unității.
Proiect desfăşurat pe fiecare unitate de învăţare elaborează unii profesori din LT
„Gaudeamus”, IP LT „T.Vladimirescu”, „N.Dadiani”, Liceul Seral nr.2, LLMTI „Socrate”, IÎ LT
„Orizont”, Ciocana. Dacă e să ne referim la celelalte discipline şcolare, această practică se aplică de
către profesori doar la Limba şi literatura română şi la istorie.
În toate instituțiile verificate fiecare unitate de învăţare proiectată sfârșește cu o evaluare finală,
orală sau scrisă ca formă şi variată ca tip (eseu, test complex/docimologic, dictare, proiect etc), ceea ce
denotă existenţa unui sistem de evaluare la nivel de cadru didactic.
În unele instituţii sunt elaborate fişe-tip de analiză a rezultatelor la nivel de comisie metodică,
unitate şcolară, în altele acestea sunt elaborate la nivel de profesor. În baza lor sunt analizate
rezultatele evaluărilor administrate, urmărite în dinamică şi interpretate în plan comparativ. Subiectele
evaluărilor, baremele, grilele de evaluare, schema de convertire a punctelor în note, fişele de analiză a
rezultatelor şi lucrările propriu-zise sunt centralizate într-un Portofoliu de evidenţă a rezultatelor
şcolare pe clase. S-a recomandat de elaborat astfel de portofolii LT „Waldorf”, „Universul”, Gr.Vieru”.
Eficienţa şi relevanţa proiectelor de lungă durată, respectiv, calitatea implementării acestora
sunt verificate la nivel de instituţie prin varietatea controalelor tematice planificate. Rezultatele acestor
controale sunt analizate, conform Planurilor manageriale la CP, CA sau la comisia metodică la
disciplină.
Pentru exemplificare: „Proiectarea de lungă durată –pilon important în asigurarea calităţii procesului
instructiv-educativ la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP LT „N.Dadiani”); „Corectitudinea
elaborării proiectelor de lungă durată la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP LT „Gr.Vieru”,
„Universul”); ”Proiectarea de lungă durată la disciplinele de studii – activitate didactică şi acţională,
orientată spre formarea competenţelor curriculare”, „Monitorizarea calităţii învățământului prin
verificarea implementării proiectelor didactice la disciplinele şcolare”, „Abordarea sistemică a evaluării
performanţelor şcolare. Eficienţa formelor de evaluare a performanţelor şcolare la disciplinele socio-
umane” (LLMTI „Socrate”).
Controlul proiectelor de lungă durată, efectuat în fiecare an la începutul semestrului I, a reuşit să
formeze un sistem la nivel municipal, cu accent pe studierea obligatorie a actelor normative de către
cadrele didactice, cu acordarea asistenţei metodice necesare, cu controlul proiectelor planificat la
început de an şcolar şi repetat la începutul semestrului II, cu analiza rezultatelor controlului, cu
recomandări şi luare de decizii, în unele instituţii. S-ar părea că problema a fost elucidată. Cu toate
acestea, se mai atestă situaţii când unele cadre didactice continuă să lucreze în baza unor proiecte
preluate şi nu personalizate sau adaptate (cazul unor profesori din LT „Universul”); cînd controlul

6
proiectelor de lungă durată este unul formal, în caz contrar nu ar trebui identificate erori după
verificarea de către managerul şcolar şi aprobarea acestora.
Probleme/lacune atestate în cadrul controlului. Spre exemplu:
1. Lipsa unui sistem la nivel de instituţie şi profesor în cazul, evident, al preluării proiectelor de la
diferiţi colegi, cu o structură diferită în elaborare (LT „Universul”, Gr.Vieru”);
2. Lipsa unei viziuni clare asupra procesului educațional propriu-zis la clasă în cazul lipsei informației
aderente la proiectare care vizează repartizarea orelor pe semestre, an școlar, unități de învățare,
domenii, etc. sau completarea fişei cu creionul doar pentru un semestru (În cazul unor profesori din LT
„Litterarum”, „T.Vladimirescu”, „Universul”.
3. Numărul de ore afectat unităţilor de învăţare este foarte mare (22-42) într-o unitate de învățare (în
cazul disciplinei aceasta presupune o secvență de 10-12 ore pentru gimnaziu şi 12--15 ore pentru liceu
conform indicațiilor Scrisorii metodice şi Ghidului de implementare a curriculumului) – LT
„Universul”, „Gr.Vieru”.
4. Lipsa varierii formelor de evaluare sumativă la fine de unitate, a specificării produselor evaluabile în
proiectare, în majoritatea cazurilor prevalând testul complex și eseul, în cazul unor profesori din Liceul
Seral nr.2, LT „N.Dadiani”, „Litterarum”, „Waldorf”.
5. Proiectarea atelierelor de lucru la clasă (de lectură, de scriere, de discuție) ca strategie didactică și
nu ca formă de lucru/lecție.
6. Necesitatea specificării în proiectare a operei literare și autorului pentru atelierul de lectură, temei
abordate în cazul atelierului de discuție, produsului în cazul atelierului de scriere.
7. Lipsa datelor calendaristice sau înscrierea acestora pentru săptămâna curentă (LT „Gr.Vieru”,
„Litterarum”, „Socrate”.
Se mai confundă încă noţiunile de unitate de învăţare/unitate de conţinut. În urma recomandărilor
făcute au fost revăzute proiectele de lungă durată ale unor profesori la indicaţia inspectorului şi
eliminate neajunsurile depistate (LT „Litterarum”, „T.Vladimirescu”, LT Seral nr.2 „N.Dadiani”; în
celelalte cazuri managerilor şcolari li s-a recomandat să urmărească calitatea revizuirii şi implementării
acestora.
În cadrul controlului, la necesitate, s-a acordat consultanţă metodică referitor la elaborarea
proiectării pe unitate, proiectării pentru orele la decizia școlii, planului de activitate a comisiei
metodice la disciplină.
Concluzii generale şi propuneri:
1. A aprecia procesul de elaborare și implementare a proiectării la disciplină cu calificativul
foarte bine: IÎ LT „Orizont”, Buiucani, Ciocana, LT „Gaudeamus”; bine: IP LT „N.Dadiani”,
„T.Vladimirescu”, „Waldorf”, „Litterarum”, LT Seral nr.1,2, LLMTI „Socrate”; satisfăcător:
„Universul”,„Gr.Vieru”.
2. Managerii patroni, din instituţiile unde s-au atestat lacune în carul controlului:
2.1. să ţină la control situaţia la disciplină şi să se conducă de recomandările indicate de actele
normative reglatoare;
2.2. să realizeze controlul repetat al proiectelor de lungă durată, asigurând calitatea lor;
2.3. să organizeze pentru cadrele didactice acţiuni de formare continuă (seminare, mese-rotunde,
discuţii ş.a.) în problemele proiectării demersului didactic centrat pe formarea competenţelor
specifice disciplinei şcolare;
3. Inspectorul şcolar va informa profesorii din municipiu despre rezultatele acestui control în cadrul
şedinţelor la reuniunile metodice din decembrie 2015.

S. Gîlcă, specialist principal la DGETS mun. Chișinău

Instituţiile în control: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Galata”,

Liceul tehnologic p/u copii cu vedere slabă, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Dragoş Vodă”, LT „Pro
Succes”, LT „Orizont”, LT „Ştefan cel Mare”, LT “V.Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”

7
La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Aspecte evaluate Rezultate atestate
Cunoaşterea şi implementarea Managerii şcolari şi cadrele didactice din cele 12 instituţii:
actelor normative privind implicate în control cunosc şi implementează actele normative
proiectarea de lungă durată de privind proiectarea didactică de lungă durată.
către managerii şcolari, Proiectarea de lungă durată se realizează conform actelor normative
selectiv de cadrele didactice. în vigoare :
 Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, anul
şcolar 2015-2016;
 Curriculum modernizat;
 Standarte de eficienţă a învăţării limbii române aprobate de ME;
 Referenţialul de evaluare pentru limba română.
Actele normative privind proiectarea de lungă durată servesc suport
pentru activitatea managerială şi cea a colectivului profesoral, fiind
reflectate în : elaborări de strategii, planuri de activitate managerială,
regulamente, ordine interne, demersuri evaluative la nivel de
instituţie, clasă, profesor.
Există un sistem instituţional În LT „Mircea Eliade”, nu există un sistem de proiectare unic, la
de proiectare didactică, cel fiecare disciplină, dar la limba română este tendinţa de a crea o reţea
puţin unic la disciplină sau la de proiecte de lungă durată folosită de toţi profesorii, cu mici
aria curriculară: concept şi excepţii.
structură – succint?
Analiza notelor informative Notele informative privind controlul intern al proiectelor reflectă:
privind controlul intern al  Constatarea gradului de corectitudine a redactării proiectelor;
proiectelor didactice, cum se  Prezentarea proiectelor în termenii stabiliţi;
sistematizează constatările,  Recomandări pentru lichidarea lacunelor.
formulează concluziile, Notele informative privind rezultatele evaluărilor realizate în
recomandările? instituţiile: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”,
Gimnaziul „Galata”, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Pro Succes”, LT
„Orizont” (Durleşti) , LT „Ştefan cel Mare”, LT “V. Alecsandri”,
LLMM , LT „Elimul Nou”, respectă un şir de parametri, conform
cărora cadrele didactice şi echipa managerială poate avea informaţii
obiective la subiectul dat:
1. Nivelul de pregătire/ competenţele obţinute la început de an
şcolar inclusiv evaluarea şcolară.
2. Problemele depistate la început de an şcolar.
3. Gradul de adaptare al elevilor pe parcursul primului semestru.
4. Realizări şi probleme la sfîrşitul primului semestru.
5. Indici concreţi de performanţă incluşi în: scheme, tabele, grafice,
diagrame etc.
Notele informative ilustrează tipurile de evaluări aplicate, nivelul de
performanţă atestat de elevi în urma activităţilor de evaluare,
responsabilitatea cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor de
evaluare, etc. Notele informative sunt plasate în dosarele respective
privind evaluarea, împreună cu alte materiale concludente.
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea proiectării Proiectarea de lungă durată, conform Planului managerial, e supusă
didactice lungă/scurtă durată, acţiunii de control la început de an şcolar. Aspectele obligatorii care
pe unităţi de învăţare şi se verifică ţin de racordarea conţinuturilor la competenţele vizate şi
realizării lor la nivel de cadru structurarea lor pe unităţi de învăţare. Şefii comisiilor metodice, dar şi
didactic: accente analitice şi unele cadre didactice sunt atenţionate la repartizarea numărului de ore
statistice pe unităţi de învăţare.
Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei cu
8
 respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi
afectată logica ştiinţifică şi didactică. Un punct forte al proiectelor pe
unităţi de învăţare l-a reprezentat caracterul aplicativ-formativ al
demersului educaţional, obţinut prin includerea obligatorie, în fiecare
unitate de învăţare a 2 ateliere-unul de limbă şi altul de literatură
urmate, iminent, de evaluarea fie sumativă, fie formativă a
progresului şcolar realizat.
Proiectările didactice de lungă durată asigură funcţionarea sistemului:
competenţa specifică/ subcompetenţă-unitate de conţinut-activitate de
învăţare-activitate de evaluare. Structura modulară a permis alegerea
soluţiei optime în corelarea unităţilor, în ordinea abordării temelor, în
selectarea activităţilor de învăţare şi adecvarea lor subiectului predat
sau tipului de text studiat.
Profesorii au avut libertatea de a distribui orele în funcţie de
specificul clasei, dimensiunile textelor cu care se lucrează.
Implementarea strategiei lecţiilor-ateliere, alături de tipurile
tradiţionale de lecţii, au fost proiectate lecţiile atelier, de lectură, de
scriere, de discuţie.
Atelierele de lectură, scriere, discuţii se desfăşoară cu frecvenţa din
două săptămîni, ca formă de lecţie. Se concretizează subiectul
abordat, opera lecturată. În unele proiecte se specifică textele selectate
din lista de recomandări pentru memorizare. Profesorii alocă parţial
ore pentru evaluarea semestrială a Portofoliului elevului,
reactualizînd, algoritmul cu toate elementele obligatorii. Nu toate
proiectele sunt însoţite de informaţia aderentă cu referire la
repartizarea orelor pe unităţi de învăţare-domenii-semestre.
Examinarea proiectării şi Evaluările proiectate sunt realizate în termenii stabiliţi, notarea şi
realizării evaluărilor la nivel analiza comparativă a rezultatelor este înserată în notele informative.
de cadru didactic, a calităţii Există un sistem de evaluare diferenţiată şi teste elaborate creativ.
analizei şi interpretării În cadrul instituţiilor, conform planului managerial, problema
rezultatelor evaluării rezultatelor şcolare e prezentă la toate nivelurile de
organizare a procesului educaţional: în cadrul Consiliului Profesoral,
al Consiliului metodic, al Comisiilor Metodice la disciplinele şcolare
sau pe arii curriculare, al Atelierului Formare Continuă în ( IPLT
”M.Eliade”). Seminarele organizate la IP “M. Eliade” includ în
tematica lor subiecte privind concepţia evaluării şi evaluarea
rezultatelor şcolare: “Evaluarea formativă şi evaluarea sumativă:
măsurare, apreciere,decizie”, “Calitatea analizei şi interpretării
rezultatelor şcolare”. Problema evaluării a fost abordată şi în cazul
celor 2 seminare organizate de LT „Elimul Nou”: „Evaluarea în
procesul complex al formării de competenţe”, “Tehnici de evaluare
formativă”.
Analiza probelor de evaluare: În instituţiile: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Galata”, IPLT
structura şi calitatea lor „AL. Ioan Cuza”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont” (Durleşti) , LT
(portofoliul profesorului). „Ştefan cel Mare”, LT “V. Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”,
portofoliul profesorului cuprinde şi analiza probelor de evaluare cu
referire la:
 Structura probelor de evaluare (teste complexe, proiecte, portofolii,
referate etc.);
 Calitatea realizării probelor de evaluare;
 Marja de reuşită marja de eşec;
 Sugestii de soluţionare a problemelor.
La LT “V. Alecsandri” şi LT „Elimul Nou”, raportul de analiză a
9
 testului de evaluare conţine analiza swot a rezultatelor , concluzii şi
măsuri pentru remedierea rezultatelor obţinute, barem de corectare,
matricea de specificaţii.
Aprecierea eficienţei şi În urma analizei proiectelor didactice pe clase, se constată şi se
relevanţei proiectelor didactice apreciază structurarea pe unităţi de învăţare, bazate pe concordanţa
în asigurarea calităţii dintre obiective, conţinuturi şi metode. Există principiul creativităţii şi
demersului didactic la originalităţii. Secţia metodică a limbii şi literaturii române posedă un
disciplină valoros portofoliu cu materiale didactice şi proiecte didactice
calitative.
Eficienţa demersului didactic la Limba şi literatura română este
condiţionată de coerenţa proiectării, a realizării procesului
educaţional şi a evaluării rezultatelor. Cadrele didactice din comisia
metodică au participat la reuniunea municipală, din august, unde au
fost informate cu cerinţele şi recomandările metodologice,
instrumentarul didactic şi actele normative ale ME privind
implementarea Curriculumului modernizat la disciplină.
Examinarea cataloagelor În instituţiile: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Galata”, IPLT „AL.
şcolare şi a caietelor de Ioan Cuza”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont” (Durleşti) , LT „Ştefan
evaluări scrise ale elevilor în cel Mare”, LT “V. Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”,
scopul determinării gradului de cataloagele sunt completate cu acurateţe şi integral, respectînd
realizare a conceptului instrucţiunea. Subiectele corespund proiectelor de lungă durată,
curricular de formare, evaluările sunt specificate şi înregistrate la timp. Sunt precizate corect
dezvoltare, evaluare a şi distinct tema pentru fiecare lecţie, sarcinile de lucru pentru acasă.
competenţelor specifice şi Unitatea de învăţare se încheie cu lecţia de evaluare şi lecţia de
integratoare elevului din analiză a evaluării scrise orale. Numărul de ore rezervat respectă
treptele de şcolaritate (primar, intervalul 12-15 ore în liceu şi 10-12 ore în gimnaziu.
gimnaziu, liceu)

Concluzii :
Managerii şcolari şi cadrele didactic din cele 12 instituţii implicate în control ”, Liceul
tehnologic p/u copii cu vedere slabă, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Dragoş Vodă”, LT „Pro Succes”,
LT „Orizont”, LT „Ştefan cel Mare”, LT “V.Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”, IPLT „Mircea
Eliade”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Galata” cunosc şi implementează actele
normative privind proiectarea de lungă durată.
Notele informative privind rezultatele evaluărilor realizate în licee respectă un şir de parametri,
conform cărora cadrele didactice şi echipa managerială poate avea informaţii obiective la subiectul dat:
Nivelul de pregătire/ competenţele stăpînite la început de an şcolar inclusiv evaluarea şcolară;
Problemele depistate la început de an şcolar; Gradul de adoptare al elevilor pe parcursul primului
semestru; Realizări şi probleme la sfîrşitul primului semestru; Indici concreţi de performanţă incluşi în
scheme, tabele, grafice, diagrame etc.
Notele informative ilustrează tipurile de evaluări aplicate, nivelul de performanţă atestat de
elevi în urma activităţilor de evaluare, responsabilitatea cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor
de evaluare, etc.
Proiectarea de lungă durată, conform Planului managerial, e supusă acţiunii de control la
început de an şcolar şi, în unele situaţii, la începutul semestrului II. Aspectele obligatorii care se
verifică ţin de racordarea conţinuturilor la competenţele vizate şi structurarea lor pe unităţi de învăţare
echitabile. Şefii Comisiilor Metodice , dar şi unele cadre didactice sunt antrenate la repartizarea
numărului de ore pe unităţi de învăţare. Proiectarea pe unităţi de învăţare a devenit un subiect de
dezbatere în cadrul seminarului cu acelaşi subiect din IP LT „Mircea Eliade”, LT” Elimul Nou”,
„Orizont” (Durleşti).
În urma examinării cataloagelor şcolare, s-a constat că verificările acestora se centrează şi pe
identificarea evaluărilor sumative, care, se cere, să finalizeze unităţile de învăţare. Se urmăreşte
sistematic şi fixarea unităţilor de învăţare şi a notelor de la evaluări la data indicată. Profesorii deţin
10
caiete de evaluări scrise, care de asemenea, se raportează la unităţile de evaluare fixate î proiectele de
lungă durată. Lucrările sunt verificate la timp şi analizate împreună cu elevii. Se practică şi testele de
evaluare în format A4. Acestea se păstrează de profesor pînă la finele anului şcolar, apoi se transmit
elevilor pentru a fi păstrate în portofoliile personale.
Problema „Elaborării proiectelor de lungă durată - accente pe implementarea curriculumului centrat pe
competenţe, analiză şi propuneri de eficientizare” se regăseşte şi în activitatea Atelierului Formare
Continuă, fie că se pune la dezbatere în cadrul seminarelor care vizează în mod direct subiectul, fie la
cele cu altă tematică.
Recomandări :
 În scopul asigurării realizării prevederilor Curriculare se va construi matricea de evidenţă a
competenţelor / subcompetenţelor pentru fiecare unitate de învăţare. Aceasta va fi de real folos atît
cadrului didactic, cît şi managerului şcolar în procesul verificării.
 Fiecare unitate se finisează cu lecţia de evaluare, urmată de lecţia de analiză.
 În mod obligatoriu de specificat tipul şi formele de evaluare: Evaluare sumativă scrisă, Dictare, Text
argumentativ, Test complex, Evaluare sumativă orală, Proiect de grup, Dezbatere literară etc.
 Proiectele să fie elaborate într-o formă estetică, dar şi în varianta electronică.
 Se va pune accent pe proiectarea personalizată.
 Managerul şcolar, în cazul necorespunderii unor cerinţe, va face recomandări concrete pe proiectul de
lungă durată, cu indicarea termenului de lichidare a lacunelor constatate. Proiectul se va aproba doar în
urma lichidării acestora. Rezultatele controlului intern vor fi reflectate într-o notă informativă.

Violeta Popa, specialist principal, metodist

Instituţiile în control: LT „Dimitrie Cantemir”, IPLT „Petru Movilă”, LT „Antioh Cantemir”, LT

„N.V.Gogol”, LT „Aleco Russo”, IPLT „OLIMP”, Liceul Teatral Orășenesc și LT „Vasile Lupu”

La nivelul administraţiei unităţii şcolare

Aspecte evaluate Rezultate atestate
Cunoaşterea şi implementarea Membrii administraţiei şi cadrele didactice din instituțiile verificate
actelor normative privind cunosc și implementează actele normative cu privire la proiectarea
proiectarea de lungă durată de didactică de lungă durată în baza Curriculumul la disciplină,
către managerii şcolari,
Scrisoarea metodică cu privire la organizarea și desfășurarea
selectiv de cadrele didactice.
procesului instructiv-educativ, elaborată de către ME al RM pentru
anul de studii 2015-2016, prevederile Planului Cadru pentru
învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2015-
2016, aprobat de ME al RM prin ord. nr.312 din 11.05.15
Există un sistem instituţional Există un sistem instituțional de proiectare didactică unică care este
de proiectare didactică, cel reflectat în planul managerial în fiecare instituție verificată,
puţin unic la disciplină sau la programul de dezvoltare a instituţiei, în ciclograma controalelor şi
aria curriculară: concept şi evaluărilor proiectate de echipa managerială pentru 5 ani.
structură – succint????
Sistemul instituțional de proiectare reiese din recunoașterea
priorității activității în baza PDLD (proiectare didactică de lungă
durată), imperativ care este determinat de următorii factori:
- PDLD permite o divizare rațională a materiei de studii în unitățile
de învățare în scopul asigurării formării și dezvoltării eficiente a
competențelor curriculare;
- PDLD oferă posibilitatea implementării și realizării evaluării în
bază de competențe; -
PDLD oferă posibilitatea planificării diferitor activități de învățare;
-PDLD contribuie la implementarea unei abordări diferențiate a
11

Analiza notelor informative
privind controlul intern al
proiectelor didactice, cum se:
sistematizează constatările,
formulează concluziile,
recomandările?
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea proiectării
didactice lungă/scurtă durată,
pe unităţi de învăţare şi
realizării lor la nivel de cadru
didactic: accente analitice şi
statistice
procesului educațional.
Concepția proiectării la nivel de instituție reiese din conștientizarea
necesității orientării în procesul de elaborare a PDLD, spre
asigurarea formării, dezvoltării și evaluării subcompetențelor și
competențelor elevilor specifice tuturor celor trei trepte (primară,
gimnazială, liceală).
La nivelul tuturor comisiilor metodice s-au organizat discuții și
s-a ajuns la conștientizarea: - importanța elaborării PDLD în baza
unităților de învățare, ca fiind cel mai reușit model de abordare din
punct de vedere al formării și dezvoltării competențelor pe
parcursul minimum a cîteva ore;
- importanța asigurării atît a legăturii reciproce adecvate între
competențele specifice și subcompetențe, cît și a asigurării
coerenței și succesiunii lor.
La nivelul cadrelor didactice, care predă limba și literatura
română, există o abordare unică în PDLD, și anume, proiectarea
pe unități de învățare, totodată persistă înțelegerea necesității
promovării, prin intermediul PDLD, a modelului educativ
comunicativ-funcțional, care prevede formarea integră a
abilităților de exprimare corectă atît scrisă cît și orală.
Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice
determină calitatea realizării conţinuturilor curriculare la toate
treptele de studiu, sunt corect structurate, cu obiective de evaluare, cu
indicarea acţiunilor de control întreprinse; rezultatele sunt discutate la
comisia metodică.
În toate instituțiile verificare notele informative privind controlul
intern al proiectelor didactice de lungă durată corespunde cerinţelor.
Constatările, concluziile şi recomandările sînt elocvente.
În toate instituțiile verificate proiectele de lungă durată sunt elaborate
pe unități de învățare.
Forma de proiectare utilizată de cadrele didactice este orientată
spre promovarea modelului educativ comunicativ-funcțional care
prevede formarea integră a abilităților de exprimare corectă atît
scrisă cît și orală, ce reiese din:
- proiectarea subcompetențelor în baza celor patru deprinderi
integratoare (înțelegera după auz, vorbirea, lectura, scrierea);
- prezența legăturii logice dintre subcompetențe atît pe verticală
cît și pe orizontală, dintre subcompetențe și conținuturi proiectate,
precum și activități de învățare; - realizarea prevederilor Scrisorii
metodice elaborată de ME al RM cu privire la concretizarea
tematicii fiecărei ore de literatură în cazul operelor voluminoase;
În procesul elaborării s-a ținut cont de Planul-cadru pentru
învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2015-
2016, privind structura și durata anului de studii pentru diferite
trepte. S-a respectat în clasele a VШ-a - a XII-a raportul dintre
orele de literatură și cele de limba română.
12

Examinarea proiectării şi
realizării evaluărilor la nivel
de cadru didactic, a calităţii
analizei şi interpretării
rezultatelor
Analiza probelor de evaluare: Structura lucrărilor de evaluare inițială corespunde cerințelor
structura şi calitatea lor
(portofoliul profesorului).
Aprecierea eficienţei şi
relevanţei proiectelor
didactice în asigurarea calităţii instituţiile verificate se monitorizează cu atenţie procesului de
demersului didactic la
disciplină
Examinarea cataloagelor
şcolare şi a caietelor de
evaluări scrise ale elevilor în
sco-pul determinării gradului
de realizare a conceptului
curricular de formare,
dezvoltare, evaluare a
competenţelor specifice şi
integratoare elevului din
treptele de şcolaritate (primar, numai cu acordul elevilor.
În afară de orele prevăzute pentru practica rațională a limbii, s-au
mai proiectat ore pentru lecturi particulare, excursii, ș.a., numărul
lor corespunzînd Curriculumului.
La elaborarea proiectelor de scurtă durată se respectă cu stricteţe
cerinţele privind corelaţia dintre competenţele specifice,
subcompetenţele selectate, conţinuturile predate, strategia didactică
proiectată şi metodele de evaluare. Proiectele de scurtă durată
verificate în cadrul controlului în toate instituțiile, corespund
cerinţelor.
Sînt planificate ore pentru evaluări inițiale, sumative, finale, teze
semestriale și ore de analiză a evaluărilor finale în toate instituțiile
verificate. Tipurile lucrărilor de evaluare sînt diverse: dictări cu
însărcinări, teste de cunoștințe și capacități, teste de înțelegere a
lecturii, eseuri, eseuri structurate, dezbateri, colocviu oral etc.
Toate cadrele didactice în toate aceste instituții au realizat evaluări
inițiale, rezultatele cărora au fost minuțios analizate atît la nivel
de elev în parte cît și la nivel de clasă.
metodice existente. Profesorii au elaborat matrice de specificații. Au
menționat subcompetențele evaluate, obiectivele de evaluare. Au
elaborat bareme de corectare corespunzătoare care au permis o
verificare obiectivă.
Toți profesorii în instituțiile verificate au portofolii personale.
Portofoliile acestea sunt structurate conform cerințelor. Ele conțin:
curriculum vitae, copiile diplomelor și stagiilor de formare la
disciplina, diplomele de participare la conferințe, mese rotunde,
seminare, proiecte didactice de lungă durate și de scurtă durată
elaborate personal, proiecte de măsuri extracurriculare, teste de
evaluare, modele de teze semestriale și etc.
Analizînd calitatea proiectării activităţii didactice, eficienţa
desfăşurării demersului didactic şi rezultatele elevilor constatăm că în
proiectare/învăţare/evaluare a curriculumului şcolar, elevii ating
performanţe, ce ne demonstrează rezultatele examenelor
(gimnaziu/BAC).
Proiectele de lungă durată elaborate de către cadrele didactice sînt
orientate spre implementarea abordării competenționale, asigurarea
calității formării și dezvoltării competențelor elevilor și dinamicii
pozitive a realizărilor lor educaționale.
Cataloagele şcolare în toate instituțiile verificate sînt completate
conform instrucţiunii în vigoare și înscrierile corespund proiectelor
de lungă durată. Profesorii respectă cerinţele privind completarea
principalului document şcolar. Notele sunt trecute în catalog la data
administrării evaluărilor. Notarea curentă este desfăşurată ritmic la
toate treptele de școlaritate.
Lucrările inițiale au fost scrise în caietele de evaluări sau pe foi
aparte. Notele la evaluările inițiale au fost transferate în catalog
13
 gimnaziu, liceu)

Concluzii:
Rezultatul controlului confirmă faptul că:
1. în instituțiile verificate există sistemul proiectărilor de lungă durată care se fundamentează pe
actele normative și implementarea curriculumului modernizat;
2. în proiectele de lungă durată se respectă cu strictețe paşii de formare şi dezvoltare a competențelor
specifice, sînt selectate subcompetențele pentru fiecare unitate de învățare proiectată, conținuturile din
curriculum sînt eşalonate logic corect;
3. proiectele de lungă durată sînt eficiente şi relevante în asigurarea calităţii demersului didactic la
disciplină, inclusiv și cele pentru elevii cu instruire la domiciliu;
4. proiectele de lungă durată pentru orele opționale în instituțiile verificate sunt alcătuite în baza
curriculei aprobate de Ministerului Educației.
BIȘIR ARTUR, specialist coordonator, metodist, DGETS

Controlul a fost efectuat în instituțiile: IPLT „Liviu Deleanu”, IPLT „O. Ghibu”, IPLT „Petru
Rareş” , LT „Dacia”, IPLT „M.Eliade”, IPLT „Spiru Haret”, Liceul „Svetoci”, LT „Nicolae Milescu
Spătarul”, LT ”B.P.Hașdeu”, LT „Vasil Levski”, LT „Lucian Blaga”, LT „Kiril și Metodii”, IPLT
„Mihai Viteazul”, Liceul „M. Koțiubinski”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate

La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Cunoaşterea şi La verificarea și validarea proiectelor de lungă durată, managerii patroni au
implementarea
ținut cont de Curricula la disciplinele școlare; Standardele de eficiență și
actelor normative
privind proiectarea recomandările scrisorilor metodice la discipline pentru anul de studii 2015-2016.
de lungă durată de În cadrul instituțiilor verificate, echipele manageriale, cunosc și aplică toate actele
către managerii normative ce reglementează procesul de implementare a curriculumului disciplinar
şcolari, selectiv de prin planificările de lungă durată.
cadrele didactice. Proiectarea de lungă durată a fost elaborată în baza documentelor normative:
- Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal anul de studii 2015-
2016, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova;
- Curriculumul modernizat la disciplină din anul 2010; Scrisoarea metodică a
Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.
În portofoliul managerului şcolar sunt concentrate toate actele normative
privind evaluarea rezultatelor şcolare, după cum urmează: Regulamentul privind
evaluarea rezultatelor învăţării, promovarea, absolvirea şi transferul elevilor în
învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal; Standardele de calitate pentru instituţiile de
învăţămînt primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului;
Concepţia evaluării rezultatelor şcolare.
În cadrul şedinţelor SM sunt abordate privind implementarea curriculumului
disciplinar. Cadrele didactice au participat la reuniunea metodică municipală din
august 2015, au fost informate cu cerinţele şi recomandările metodologice,
instrumentarul didactic şi actele normative ale ME, cu cerințele de elaborare a
proiectelor de lungă durată. În cadrul şedinţelor comisiilor metodice au fost
analizate documentele curriculare, ghidurile, manualele, materialele auxiliare. În
rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată înainte de a fi
aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa secției metodice.
În toate instituțiile s-a pus accent pe elaborarea proiectelor în corespundere
cu cerinţele Scrisorii Metodice penru profesorii la limba și literatura rusă în școala
națională și alolingvă și a scrisorii metodice pentru profesorii la limba și literatura
14
 ucraineană.
Există un sistem Proiectele sînt realizate la unele discipline pe unităţi de învăţare, la altele - pe
instituţional de module, iar la altele – pe unităţi de conţinut, în conformitate cu Recomandările
proiectare Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.
didactică, cel puţin În cadrul instituțiilor menționate este permis cadrelor didactice să utilizeze
unic la disciplină acele grille de proiectare care au fost recomandate de Ghidurile de implementare a
sau la aria curriculei modernizate, dar indiferent de grilă, fiecare proiectare trebuie să conțină.
curriculară:
Toate grille de proiectare menționate mai sus au fost respectate în proiectările de
concept şi
structură – lungă durată la fiecare professor din instituțiile din control:
succinct. 1. Proiectele de lungă durată au fost coordonate de directorii adjuncţi, responsabili
de disciplină şi sunt vizate de directorul instituţiei.
2. Pe foaia de titlu în fiecare proiect s-au făcut totalurile referitor la repartizarea
orelor pe semestre, anual, numărul de lucrări practice, lucrări de evaluare.
3. Este indicat numărul procesului-verbal al şedinţei comisiei metodice unde s-a
discutat corectitudinea elaborării proiectelor de lungă durată.
4. Sunt proiectate lucrările de evaluare iniţială, lucrări de evaluare sumative, lucrări
practice.
5. Proiectele sunt elaborate într-o formă estetică, fiind culese la calculator.
Care este cadrul IPLT „Petru Rareș”, IPLT „O. Ghibu”, IPLT „M.Eliade”, IPLT „Spiru Haret”–
operaţional de Proiectele de lunga durată sunt alcătuite pe unități de învățare, discutate la ședința
aplicare/realizare a
comisiei metodice, coordinate cu patronul disciplinei și aprobate de directorul
proiectelor
didactice de lungă instituției.
durată în LT „Lucian Blaga” - Cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor
instituţie? didactice de lungă durată în instituţie:
Este recomandată proiectarea pe unități de învățare, dar are character obligatoriu
proiectarea zilnică a activităților didactice. În urma discuțiilor în cadrul consiiliilor
profesorale și seminarelor metodice, s-a constatat că proiectarea pe initate de
învățare solicită oricum o proiectare zilnică a fiecărei lecții, de aceea s-a fixat drept
caracter obligatoriu pentru proiectarea lecțiilor și opțional pentru proiectarea
unităților de învățare.
La IPLT „Liviu Deleanu” - Cadrul operational pentru realizarea proiectelor
didactice de lungă durată în instituţie sunt Curricuumul la disciplinele școlare,
Planul cadru de învăţămînt la disciplinele de studii, Curriculumul la decizia școlii
la disciplinele de profil Educația plastică și Curricula la disciplinele opționale
aprobate de ME din RM.
IPLT „Mihai Viteazul” - Demersul evaluativ se realizează în baza Planului
managerial unic al liceului. Sunt planificate variate tipuri de controale în scopul
realizării proiectării de lungă durată la disciplinele școlare în baza curriculumului
axat pe competențe.
În instituţiile, cu limba rusă de instruire (LT „Dacia”, Liceul „SVETOCI”, LT
„N. Milescu Spătarul”, LT ”B.P.Hașdeu”, LT „Vasil Levski”, LT „Kiril și
Metodii”, Liceul „M. Koțiubinski”), profesorii au elaborat individual proiectele
didactice de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri. Proiectele
didactice au fost elaborate cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de
conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. În proiectele didactice de
lungă durată se păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a
competenţelor curriculare.
Analiza notelor Managerii şcolari coordonatori dispun de planuri lunare de activitate, extras
informative din Planul de activitate al instituţiei. Portofoliul managerilor şcolari conţine: acte
privind controlul normative necesare pentru organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional.
15
intern al Managerii şcolari poartă responsabilitatea pentru organizarea eficientă a procesului
proiectelor educaţional; asigură aplicarea actelor normative, implementarea curriculumului de
didactice, cum se: gimnaziu şi liceu; coordonează activitatea metodică; monitorizează procesul de
sistematizează evaluare al elevilor; efectuează activităţi de evaluare, control şi dirijare a cadrelor
constatările, didactice; verifică realizarea recomandărilor curriculare, formulînd concluzii şi
formulează recomandări; coordonează activitatea de formare continuă a cadrelor didactice.
concluziile, Rezultatele sunt prezentate în note informative corect structurate cu stabilirea
recomandările? obiectivelor de control şi a mijloacelor de investigare cu analiză concretă şi
comparativă a rezultatelor cu date statistice şi diagrame, cu concluzii şi recomandări
concrete.
Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice sunt
întocmite corect, ele conţin: scopul verificării, termenii, constatări, analiza
demersului didactic, concluzii și propuneri în vederea îmbunătățirii serviciilor
educaționale de calitate, recomandări concrete pentru lichidarea lacunelor.
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea La şedinţele secțiilor metodice (din instituțiile sus-numite) s-a studiat conţinutul
proiectării didactice scrisorilor metodice şi fiecare cadru didactic a semnat că a făcut cunoştinţă cu
lungă/scurtă durată,
pe unităţi de cerinţele de implementare curriculară şi recomandările ME, privind organizarea și
învăţare şi realizării desfășurarea procesului educațional în anul de studii 2015-2016, cu conţinutul
lor la nivel de cadru Ghidului de implimentare a curriculumului la disciplina predata şi de care a ţinut
didactic: accente cont la elaborarea planificărilor de lungă durată. Compartimentele principale după
analitice şi statistice care s-a realizat proiectarea calendaristică au fost: competenţe, subcompetențe,
unitatea de învăţare, conţinuturi şi strategii, nr. de ore, data, observații.
S-a stabilit că o unitate de învăţare nu depăşește mai mult de 10-12 ore,
unitatățile de învățare sunt axate pe formarea unor competenţe specifice ce se
formează pe parcursul tuturor lecţiilor incluse în unitatea respectivă, iar fiecare
unitate de învățare se finlizează cu o evaluare a subcompetenţelor formate.
Activităţile de învăţare planificate sunt relevante cu subcompetenţele curriculare la
limba și literatura rusă. La treapta liceală există proiectări de lungă durată separate
pentru profilul umanist şi profilul real. La repartizarea timpului pentru parcurgerea
unităţilor de învăţare se ţine cont de pregătirea elevilor din clasa respectivă.
Activităţile de învăţare sunt alese şi planificate conform conţinuturilor de învăţare şi
nivelului de pregătirea intelectuală al elevilor.
Orice unitate de învăţare are o tematică şi un conţinut bine selectat de către
profesor, sînt utilizate diverse strategii didactice care fac posibilă evaluarea
competenţelor.
Cadrele didactice posedă competențe de proiectare didactică de lungă durată și de
scurtă durată și elaborează proiecte didactice pentru fiecare lecție. Proiectele
didactice zilnice sunt structurate conform rigorilor psihopedagogice și
recomandărilor din ghidurile de implementare a curriculumului. Cadrele didactice
din liceele cu instruire în limba rusă (LT „Dacia”, Liceul „Svetoci”, LT „N. Milescu
Spătarul”, LT ”B.P.Hașdeu”, LT „Vasil Levski”, LT „Kiril și Metodii”, Liceul „M.
Koțiubinski”) au elaborat proiectele de lungă durată după unitatea de conţinut:
competenţe specifice, subcompetențe, conținuturi, numărul de ore, data, observaţii.
Au fost consultate modelele propuse în ghiduri. Structura proiectelor diferă de la
profesor la profesor. În proiectele didactice de lungă durată sunt incluse probe de
evaluare: iniţială, formativă, sumativă. Fiecare proiect conţine o analiză statistică:
numărul de ore proiectate, numărul de evaluări, lucrări practice sau de laborator în
conformitate cu curriculumul modernizat la discipline.
Proiectele sunt discutate la ședințele secțiilor metodice, coordonate de

16
 administratorul - patron și aprobate de către directorul instituției.
Examinarea În cadrul proiectărilor de lungă durată profesorii au fixat evaluări iniţiale la
proiectării şi începutul anului de studii, curente / formative în cadrul lecţiilor, la finele fiecărei
realizării evaluărilor unităţi de învăţare - evaluări sumative. La momentul desfășurării controlului tematic
la nivel de cadru
didactic, a calităţii au fost realizate, în toate clasele, evaluări inițiale, care au fost analizate minuțios și
analizei şi deduse constatările de intervenție necesară pe parcursul semestrului. Fiecare cadru
interpretării didactic dispune de un portofoliu de evaluare pentru fiecare clasă în care păstrează
rezultatelor toate probele de evaluare administrate pe parcursul anului de studii, testele elevilor
(în cazurile cînd nu sunt caiete de evaluare tipizate) și analiza rezultatelor fiecărei
evaluări. Există o analiză profundă a probelor de evaluare, atît din punct de vedere
statistic cît şi interpretările textuale ale acestora, precum concluziile efectuate.
În cadrul şedinţelor secțiilor metodice s-a discutat numărul de lucrări de
evaluare iniţială, formativă şi sumativă. Acestea au fost incluse în proiectările de
lungă durată pentru a crea un sistem de evaluare a competenţelor elevilor.
Analiza probelor de Probele de evaluare sînt proiectate conform Curriculumului modernizat la
evaluare: structura disciplina, ediția 2010. Ele sînt diverse după formă şi conţinut şi au drept scop
şi calitatea lor
evaluarea competenţelor elevilor la anumite etape de învăţămînt, sunt elaborate
(portofoliul
profesorului).
conform rigorilor docimologice. Sunt stabilite obiectivele de evaluare axate pe
subcompetențele curriculare vizate de probă și matricea de specificație. Sunt
structurate de la simplu la compus şi alcătuite din itemi obiectivi, semiobiectivi și
subiectivi. Probele sunt relevante vîrstei și timpului alocat pentru realizarea lor.
În instituţii există o bază de date privind evoluţia rezultatelor şcolare pe
trepte de şcolaritate, pe clase, se compară datele pentru o perioadă de 3 ani, fiind
prezentate în note informative. Sînt comparaţi în dinamică parametrii: nota medie,
calitatea, reuşita, eşecul. Rezultatele evaluărilor sunt analizate la şedinţele secţiei
metodice pe discipline, la Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie. O
analiză amplă la acest compartiment se conţine şi în rapoartele de activitate a
instituţiei, structurate pe următoarele aspecte: evaluări iniţiale, teze semestriale,
pretestări, analiza evaluărilor administrate în cadrul controalelor interne, rezultatele
la examenele de BAC, rezultatele statistice pe clase, trepte de şcolaritate,
performanţele elevilor în cadrul olimpiadelor şi concursurilor şcolare.
Notele informative cu referire la rezultatele evaluărilor desfăşurate după textul
administraţiei poartă un caracter statistic, cu prezentarea grafică a rezultatelor, cu
indicarea greşelilor frecvente identificate în teste şi recomandări pentru ameliorare
şi dezvoltare.
Subiectele lucrărilor de evaluare sunt elaborate în corespundere cu recomandările
curricumului şi a ghidurilor de implementare a acestuia, fiind însoţite de barem,
scheme de convertire a punctelor în note şi analiza rezultatelor evaluării. Toate
acestea, dar şi testele de evaluare sînt concentrate în portofoliul fiecărui profesor,
care au fost verificate în cadrul controlului.
Aprecierea Toate proiectele didactice de lungă durată și de scurtă durată sunt conectate la
eficienţei şi
demersul de asigurare a calității și reprezintă criterii de măsurare a realizării
relevanţei
proiectelor didactice parametrilor unui proces didactic calitativ.
în asigurarea Activitatea metodică a profesorilor este desfăşurată prin diverse forme şi
calităţii demersului metode. În rezultatul analizei conţinutului proiectelor de lungă durată s-a constatat
didactic la disciplină că secţiile metodice activează după un plan structurat şi investighează un domeniu
reieşind din problema generală a instituţiei de învăţămînt. Portofoliile secţiilor
metodice conţin comunicări, materiale ale seminarelor/training-urilor, proiecte
didactice ale unor ore demonstrative prezentate în cadrul activităţilor metodice.
Temele de autoperfecţionare ale profesorilor şi temele abordate în cadrul şedinţelor
metodice corespund cu cerinţele actelor normative reglatoare. La nivel de cadru
17
 didactic menţionăm că în procesul educaţional sînt utilizate diverse strategii
didactice, resurse materiale, punîndu-se accentul pe formarea competenţelor
specifice curriculare.
Proiectele didactice sînt eficiente şi relevante în asigurarea calităţii demersului
didactic la disciplinele vizate, deoarece ele conţin: competenţele specifice pe unităţi
de învăţare, conţinuturile, numărul de ore, datele, strategia didactică.
Examinarea Cataloagele şcolare sînt completate conform Instrucţiunii cu privire la
cataloagelor şcolare completarea catalogului şcolar. Cadrele didactice şi diriginţii de clasă au luat
şi a caietelor de cunoştinţă de Instrucţiunea dată contrasemnătură, însă în catalogul clasei a IX-a
evaluări scrise ale
„A”, Liceul „M. Koțiubinski”, se observă utilizarea corectorului dar şi corectarea
elevilor în scopul
determinării notelor de către profesorii de limbă engleză.
gradului de realizare Subiectele lecţiilor se înscriu în cataloage în strictă corespundere cu proiectul
a conceptului didactic de lungă durată. Tema dată pentru acasă este scrisă corect, inclusiv, pagina
curricular de şi tipul activităţii.
formare, dezvoltare, Notarea elevilor este realizată sistematic de majoritatea cadrelor didactice, însă
evaluare a în luna septembrie se observă un număr mic de note la unele discipline cu 1-2 ore pe
competenţelor săptămînă.
specifice şi În rezultatul verificării selective a cataloagelor școlare s-a constatat că toate
integratoare elevului
din treptele de
cataloagele sunt completate corect, sunt indicate numerele ordinelor privind
şcolaritate (primar, mişcarea elevilor pe pagina evidenţei fregvenţei elevilor. Cataloagele au fost la timp
gimnaziu, liceu) verificate de către administraţie.
S-au examinat caietele de lucrări de evaluare. Notele au fost trecute în catalog.
Gradul de formare a capacităţilor elevilor corespunde conceptului curricular.
În rezultatul verificării cataloagelor şcolare s-a constatat că toate evaluările
proiectate pînă la momentul controlului au fost realizate de către profesori
(evaluarea initială), notele sînt trecute în catalogul şcolar la data efectuării lucrării.
Cu toate acestea, în cataloagele liceului LT „Vasil Levski”, sînt înscrise note
prin bară: 5/7 (profesor Gridnev Victor). În urma observaţiilor făcute în timpul
controlului special, situaţia s-a ameliorat.

Concluzii:
În total au fost verificate 14 licee, din care 7 sunt cu instruire în limba rusă și 7 cu instruire în
limba română. În instituţiile verificate echipele manageriale și cadrele didactice cunosc şi
implementează actele normative privind proiectarea de lungă durată. Există un sistem instituţional de
proiectare didactică unic la toate disciplinile școlare axat pe criterii de evaluare. Cadrul operaţional de
realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie este axat pe proiectarea unităților de
învățare și proiectarea zilnică a activităților didactice. Notele informative privind controlul intern al
proiectelor didactice sunt prezente, sunt sistematizate constatările, formulate concluziile și
recomandările de rigoare. Proiectările de lungă durată au fost elaborate şi ajustate conform cerințelor
curriculare. În proiectările de lungă durată profesorii au fixat evaluări iniţiale la începutul anului de
studii, curente/formative în cadrul orelor, la finele fiecărei unităţi de învăţare evaluări sumative.
Probele de evaluare aplicate sunt elaborate conform rigorilor docimologice. Toate proiectele didactice
de lungă durată și scurtă durată sunt conectate la demersul de asigurare a calității și reprezintă criterii
de măsurare a realizării parametrilor unui proces didactic calitativ. Se ține cont de rigorile stipulate la
completarea cataloagelor școlare, dar mai există unele reserve la acest capitol.
Membrii echipelor manageriale își exercită atribuțiile funcționale în problemele implementării,
monitorizării și realizării curricula modernizată. Se oganizează asistări reciproce, se efectuează diverse
controale, se propun lucrări de evaluare de la administraţia instituţiei, se analizează rezultatele
înregistrate, se verifică parcurgerea și realizarea conținuturilor teoretico-practice prevăzute de curricula

18
la clasă. Cadrele didactice dispun de setul documentelor normative și metodice la disciplinele
menționate.
Actele normative și literatura metodică se certetează la nivelul administrației școlare şi a
cadrelor didactice. Portofoliile comisiilor metodice, proiectarea conținuturilor curriculare corespund
cerințelor curriculumului și permit a aprecia activitatea managerială și didactică cu calificativul
normativ.
Recomandări:
 De a respecta în continuare rigorile actelor normative reglatorii întru asigurarea calității procesului
didactic.
 A continua monitorizarea procesului de predare/învăţare/evaluare la disciplinele de studii.
 A continua monitorizarea eficientă a sistemului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare.
 A asigura desfăşurarea calitativă a evaluărilor la disciplinele școlare, în scopul determinării
performanţelor elevilor;

Olga Leașenco, specialist coordonator, metodist la limba și literatura rusă, direcția inspecția
școlară, DGETS

Instituţiile de învăţămînt implicate în control: Școlile primare nr. 12 „Anatol Popovici”, 19, 82, 83
„Grigore Vieru”, 91 „Antonin Ursu”, 101, școlile-grădiniță nr. 88, 90, 199, 120, 152 „Pas cu Pas”, 226,
și „Ilie Fulga”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate

La nivelul administraţiei unităţii şcolare
1. Cunoaşterea şi În controlul vizat s-a determinat o sporire a competenţelor managerilor
implementarea actelor şcolari de a proiecta şi realiza planul complex de activitate al instituțiilor. În
normative privind toate instituţiile din control există un plan de acţiuni ce conţine subiecte
proiectarea de lungă pentru discuţii, seminare, mese rotunde, indicații privind studierea
durată de către curriculumului şcolar pentru clasele primare, elaborarea proiectărilor
managerii şcolari,
calendaristice şi a proiectelor didactice, ședințe privind implementarea ECD
selectiv de cadrele
în clasa I, modele, (mostre).
didactice.
Există acte legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează
politicile educaţionale în Republica Moldova (Codul educaţiei, Concepţia
educaţiei în RM, Declaraşia Universală a drepturilor omului, Codul familiei,
Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului etc.). De asemenea,
cadrele didactice din control implementează curriculumul modernizat pentru
clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar le servesc ghidurile de implementare
a curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate, altă
literatură de specialitate. Planul de acţiuni privind implementarea
curriculumului modernizat la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar
conţine teme corect formulate în școlile primare nr. 12 „Anton Popovici”, 19,
82, 83 „Grigore Vieru”, 91 „Antonin Ursu”, 101, școlile-grădiniță nr. 88, 90,
199, 120, 152 „Pas cu Pas” și „Ilie Fulga”). Un plan strategic de realizare a
curriculumului modernizat centrat pe formarea de competenţe pentru anul de
studii 2015-2016 a fost elaborat în școala-grădiniță nr. 120, școlile primare
nr. 82 și 83 „Grigore Vieru”.
2. Există un sistem În programul de activitate a Consiliului Profesoral, Consiliului de
instituţional de Administraţie, Consiliului metodic și a secțiilor metodice sunt proiectate
proiectare didactică, cel teme privind implementarea curriculumului modernizat: Asigurarea
puţin unic la disciplină serviciilor educaționale relevante și de calitate prin prisma parteneriatului
19
sau la aria curriculară: familie-școală-comunitate (școala-grădiniță nr. 226), Formarea de
concept şi structură – competențe la copiii claselor primare prin aplicarea strategiilor de
succint????
eficientizare a parteneriatului școală-familie-comunitate în procesul
educațional (școala-grădiniță „Ilie Fulga”), Formarea la elevii din
învățămîntul primar a unei comunicări eficiente prin valorificarea metodelor
activ-participative în cadrul lecțiilor (școala-grădiniță nr. 90); Orientarea
activității cadrului didactic în conformitate cu prevederile Codului
Educației, în vederea sporirii calității procesului educațional în contextul
unei pedagogii axate pe competențe. Formarea la elevii din treapta primară
a unei comunicări calitative prin dezvoltarea, îmbogățirea și nuanțarea
vocabularului acestora și valorificarea metodelor activ-participative în
cadrul lecției de limbă română și a orelor opționale (școala primară nr. 83
„Grigore Vieru”), Diferențierea și individualizarea – unul din principiile
învățării care îl plasează pe elev partener în procesul propriei formări
(școala primară nr. 82); Formarea la elevii din învățămîntul primar a unei
comunicări eficiente prin valorificarea metodelor activ-participative în
cadrul lecțiilor de matematică și științe (școala-grădiniță nr. 90).
Amenajarea spațiilor de învățare pe centre de activitate. Cerințe și
recomandări. Funcționalitatea acestora pentru încurajarea învățării
(şcoala-grădiniţă nr. 120, 152 „Pas cu Pas”; Implementarea curriculumului
modernizat și formarea competențelor la disciplinele școlare, formarea
competențelor matematice prin abordarea integrată a disciplinelor (școlile
primare nr. 12 „Anatol Popovici”); Formarea la elevi a unui sistem de
competențe necesare pentru continuarea studiilor, avînd menirea să asigure
optimizarea integrării sociale și în perspectivă profesională (școala primară
nr. 19). Asigurarea calității procesului educațional prin prisma racordării
lui la cerințele curricula modernizate axate pe formarea de competențe și
asigurarea șanselor egale la educație tuturor elevilor. Selectarea și
valorificarea metodelor activ-participative centrate pe elev în cadrul
implementării curricula modernizate (şcoala-grădiniţă nr. 91 „Antonin
Ursu”); Modernizarea educației într-o școală prietenoasă copilului, sporirea
calității învățămîntului centrat pe formarea de competențe (școala primară
nr. 101); Formarea la elevii din învățămîntul primar a unei comunicări
eficiente prin valorificarea metodelor activ-participative în cadrul lecțiilor;
Formarea competenței a învăța să înveți. Motivarea elevului partener în
procesul propriei învățări (școlile-grădiniță nr. 88 și 199; șc. primară nr. 82).
În unele instituții necesită modificări şi completări temele proiectate
pentru discuţii la Consiliul Profesoral în anul şcolar 2015-2016.
În majoritatea instituțiilor din control învățătorii au elaborat proiectele
didactice de lungă durată, ținînd cont de modelele propuse în ghidurile de
implementare a curriculumului modernizat și în ghidurile privind
implementarea conținuturilor din manualele aprobate de ME, cît și din
sursele de alternativă. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul
clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conținut din
curriculum și manualele în vigoare. În proiectele calendaristice, majoritatea
cadrelor didactice păstrează corelarea dintre competențele specifice,

20
 subcompetențe, conținuturi și activități de învățare, numărul de ore
programat pentru fiecare modul și, respectiv, pentru fiecare subiect
programat. În realizarea procesului educational învățătorii respectă corelarea
dintre părțile componente ale proiectării de lungă durată, astfel, formează
capacitățile / competențele elevilor din învățămîntul primar.
3. Care este cadrul Managerii școlari din instituțiile implicate în control au prezentat cadrelor
operaţional de didactice structura proiectelor de lungă durată, care include obligatoriu:
aplicare /realizare a competențele specific la fiecare disciplină școlară din învățămîntul primar,
proiectelor didactice de
subcompetențele selectate pentru fiecare unitate de învățare /modul
lungă durată în
instituţie? proiectate, eșalonarea conținuturilor conform curriculumului modernizat
pentru clasele 1-4, ediția 2010, numărul de ore pentru fiecare modul sau
unitate de învățare, și pentru fiecare subiect în parte, data, resursele material
și obiecții. În acest scop, au fost proiectate şi realizate discuţii, şedinţe,
ateliere de dezbateri, ateliere didactice, seminare instructive, seminare -
practicum, au fost elaborate proiecte, sarcini de lucru, au fost stabiliţi paşi de
formare-dezvoltare şi evaluare a competenţelor. S-a pus accent pe elaborarea
calitativă a proiectării calendaristice şi didactice, pe desfăşurarea diverselor
activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.
4. Analiza notelor Managerii școlari responsabili de procesul educațional în instituțiile de
informative privind învățămînt din control au fost verificate proiectările de lungă durată pentru
controlul intern al anul curent de studii, au fost semnate de acesta, apoi prezentate managerului
proiectelor didactice,
principal pentru aprobare. În activitatea de elaborare, cît și cea de verificare
cum se: sistematizează
constatările, au fost incluse și cadrele didactice – șefi de secții metodice, care, lucrînd cot
formulează concluziile, la cot cu învățătorii de la paralela de clase, au insistat elaborerea calitativă a
recomandările? proiectăriilor de lungă duratăp. Astfel acestea corespund cerințelor în
vigoare. În rezultatul verificării proiectelor de lungă durată, la început de an
școlar, au fost întocmite note informative, care includ obiectivele controlului,
constatările efectuate, au fost formulate concluziile, iar în baza lor
propunerile și recomandările. S-a pus accent pe proiectarea calendaristică şi
cea didactică, pe desfăşurarea diverselor activităţi întru formarea cadrelor
didactice privind problema vizată.
Aprobarea acestora a fost anticipată de studierea de către fiecare manager
școlar, responsabil de procesul educaţional la disciplină, a setului de
documente curriculare. S-a insistat pe elaborarea proiectelor calendaristice în
corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și
desfășurarea procesului educațional la clasele primare în anul current de
studii şi a Ghidurilor de implementare a curricula, respectiv, a
conținututurilor la disciplinele școlare. Unii manageri școlari au analizat
rezultatele controalelor tematice și a lucrărilor de evaluare, realizate pe
parcursul anului precedent de studii, alții au realizat doar analiza lucrărilor de
evaluare sumativă la finele fiecărui semestru și a evaluării finale.
Notele informative privind controlul proiectărilor de lungă durată au fost
elaborate la timp, corect, acestea cuprinzînd o analiză amplă a situației la
moment, în instituțiile de învățămînt: școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas”
(director adjunct C. Șargu) și nr. 120 (director adjunct Sv. Galben); școlile
primare nr. 82 (director adjunct A. Vataman), școala primară nr. 83 „Grigore
Vieru” (directori adjuncți R. Ungureanu și S. Castraveț); școala primară nr.

21
 90 (director adjunct M. Nița); școala primară nr. 101 (director L. Secrieru,
director adjunct A. Donciu). Sînt la început de cale managerii responsabili de
procesul educațional în școlile-grădiniță nr. 90, 226, „Ilie Fulga” și școala
primară nr. 12 „Anatol Popovici”, unde la momentul controluluii notele
informative erau încă în lucru sau au fost întocmite cu unele neajunsuri.
După îndrumările date de specialistul la clasele primare de la DGETS,
aceștia au elaborat notele informative relativ mai bune, chiar dacă calitatea
elaborării acestora diferă de la o instituție la alta.
La nivelul cadrelor didactice
1. Verificarea proiectării Unele cadre didactice din instituțiile de învățămînt din control au
didactice lungă/scurtă participat la reuniunea metodică din 26 august 2015, unde au fost
durată, pe unităţi de informate cu cerințele și recomandările metodologice, instrumentarul
învăţare şi realizării lor la
didactic, dar și actele normative ale ME al RM privind implementarea
nivel de cadru didactic:
accente analitice şi curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, respective cu
statistice cerințele de elaborare a proiectărilor de lungă durată. Ceilalți învățători au
fost informați în cadrul ședințelor secțiilor metodice unde s-au analizat
documentele curriculare, manualele în vigoare din anii precedenți, dar și
cele modificate recent (clasa a II-a). Și unii, și alții au fost informați
adecvat privind elaborarea proiectării calendaristice. De asemenea,
accentual a fost pus pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele
Scrisorii Metodice privind organizarea și desfășurarea procesului
educațional la clasele primare şi a Ghidurilor de implementare a curricula.
Majoritatea învățătorilor din instituțiile de învățămînt din control au
elaborat proiectările anuale, respectînd setul de documente curriculare și în
corespundere cu cerințele Scrisorii metodice, a ghidurilor de implementare
și a materialelor de alternativă la tema dată.
2. Examinarea proiectării Proiectările de lungă durată preluate sau elaborate de învăţători sunt axate
şi realizării evaluărilor la pe unităţile de conţinut indicate în Curriculumul şcolar pentru clasele 1-4
nivel de cadru didactic, a şi implică: competenţe specifice, subcompetenţe, conţinuturi, activităţi de
calităţii analizei şi învăţare, activităţi de evaluare, numărul de ore proiectat pentru fiecare
interpretării rezultatelor unitate de învățare /modul, numărul de ore proiectat pentru fiecare subiect,
cît și resursele materiale.
Învățătorii din instituțiile de învățămînt din control au eleborat
proiectele de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri și în
auxiliarele școlare existente. Unele proiecte didactice au fost adaptate la
nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut
din curriculum și modulelor din manualele școlare. În proiectele anuale
unii învățători păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de
formare a capacităților elevilor. În activitatea de formare a competenţelor,
învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu
de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi şi atitudini. Majoritatea cadrelor
didactice au selectat pentru fiecare subiect proiectat activitățile de învățare
și evaluare din curricula la disciplinele de studiu din învățămîntul primar.
Altele nu au făcut inițial acest lucru. După discuțiile purtate cu managerii
școlari (debutanți) și cu învățătorii respectivi, lucrurile s-au schimbat. În
proiectarea calendaristică au fost incluse activitățile de învățare și
evaluare, a fost completată rubrica resurselor materiale, fără de care nu

22
 putem desfășura o educație de calitate în clasele primare, unde la baza
instruirii stă principiul ilustrativității.
La matematică în clasele întîi din unele școli foarte des se întîlnește
subiectul „Antrenarea capacităților”, în unele cazuri chiar peste fiecare
lecție. În cadrul controlului s-a discutat cu învățătorii respectivi și,
ulterior, au fost modificate subiectele pentru ca acestea să corespundă
cerințelor (să nu se repete de mai multe ori unul și același subiect).
3. Analiza probelor de În majoritatea instituțiilor de învățămînt din control au fost proiectate
evaluare: structura şi evaluări iniţiale la început de an şcolar, evaluări formative cîte 2-3 în
calitatea lor (portofoliul cadrul fiecărei unități de învățare /modul pentru antrenarea itemilor ce vor
profesorului).
fi propuși în testele de evaluare sumativă, evaluări sumative după fiecare
unitate de învățare /modul, la sfîrşitul semestrului I şi la sfîrşit de an
şcolar.
Toate proiectările calendaristice preluate sau elaborate au fost ajustate la
clasa şi la contingentul de elevi existent, personalizate ( școala-grădiniță
nr. 120, nr. 88, nr. 199, nr. 90); școala primară nr. 12, 82, nr. 83 „Grigore
Vieru”, nr. 91 „Antonin Ursu”, nr. 101, nr. 19 și corespund
Curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010. Învățătoarele,
împreună cu managerii școlari au discutat ședințele secțiilor metodice
modul de elaborare a proiectelor de lungă durată. Acestea sînt calitativ
întocmite, corespund cerințelor în vigoare. Cu toate acestea, unele
învățătoare nu au inclus în proiectarea la matematică activitățile de
învățare din curriculumul disciplinar. Chiar dacă în școala-grădiniță nr. 88
proiectările de lungă durată au fost preluate, acestea au fost personalizate,
adaptate la nivelul de pregătire a clasei de elevi, a fost completată rubrica
resurse didactice cu materialele disponibile în sala de clasă, precum și în
biblioteca instituției, în clasele vecine. În școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu
Pas” proiectele de lungă durată au fost elaborate, în majoritate, de către
învățătoare, personalizate, ținînd cont de curricula la disciplinele de studiu
și de numărul de ore din Planul-cadru pentru instituțiile /clasele ce
implementează programul „Pas cu Pas” (5). În unele proiectări evaluarea
sumativă nu este precedată de evaluări formative, fapt care diminuiază
calitatea realizării evaluării sumative (În cadrul fiecărei unități de învățare
evaluarea sumativă ar trebui precedată de 2-3 evaluări formative scrise,
care ar conține itemi similari celor ce vor fi incluși în evaluările sumative
pentru a pregăti elevii în acest sens.) Numărul de lucrări de evaluare
iniţială, formativă şi sumativă la fiecare disciplină şcolară din învăţămîntul
primar a fost discutat în cadrul şedinţelor secțiilor metodice, la început de
an şcolar. Acestea au fost incluse în proiectările de lungă durată pentru a
crea un sistem instituțional de evaluare a capacităților elevilor. În
literatura de specialitate privind evaluarea rezultatelor școlare nu întîlnim
„evaluare semestrială” ca tip de evaluare și atunci, astfel de subiecte
proiectate în rubrica „Conținuturi” nu este relevantă. Nu are nici o
relevanță, de asemenea, fixarea evaluărilor formative în ultima rubrică
„Observații”, măcar și de aceea că nu este stabilit concret locul acesteia.
La fel, nu are sens programarea, cu atît mai mult realizarea evaluării
formative a III-a sau a IV-a lecție de la începutul unui nou modul / unei

23
 noi unități de învățare. În unele clase sînt programate prea multe evaluări
formative (peste fiecare 3-4 subiecte).
4. Aprecierea eficienţei şi O deosebită atenție acordă administrațiile școlilor implicate în control, în
relevanţei proiectelor deosebi managerii principali, la crearea condițiilor adecvate /optime
didactice în asigurarea
pentru organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele
calităţii demersului
didactic la disciplină primare. În bibliotecile școlare, cabinetele metodice, cît și sălile de clasă,
în special, din școlile și clasele care implementează programul „Pas cu
pas” sînt dotate cu literatură de specialitate suplimentară. Fiecare învățător
are în dotare recomandările metodice propuse de ME și IȘE. În anul curent
de studii toate cadrele didactice care predau în clasele întîi dispun de
ghidurile metodologice Evaluarea criterială prin descriptori în
învățămîntul primar, procurate în perioada cursurilor de formare, în acest
sens, la IȘE și de Scrisoarea metodică nr. 2774 din octombrie 2015 privind
modul de evaluare a rezultatelor învățării prin descriptori în clasele întîi,
distribuită în toate instituțiile de învățămînt din municipiu prin intermediul
site-ului DGETS. Astfel, se implementează articolul 16 (punct 5) din
Codul Educației al RM, pus în aplicare din 1 septembrie 2015, începînd cu
clasa I (Cod, art. 152, punct d).
Unele proiecte calendaristice au fost adaptate la nivelul clasei, cu
respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată
logica ştiinţifică şi didactică expusă în curricula la disciplinele școlare la
clasele primare și în manualele școlare în vigoare. În proiectele didactice
de lungă durată, învățătorii păstrează corelarea didactico-metodică a
procesului de formare a competenţelor curriculare. În activitatea de
formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora,
reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini, lucru care stimulează aplicarea eficientă şi relevantă a proiectelor
de lungă durată și didactice întru asigurarea unei calităţii a demersului
didactic la disciplinele școlare din învățămîntul primar din municipiu.
În instituţiile de învăţămînt din control cadrele didactice sînt la curent cu
prevederile actelor legislative de nivel republican şi internaţional ce
promovează politicile educaţionale în Republica Moldova și în majoritate
se respect. De asemenea, cadrele didactice din control implementează
curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar
servindu-le ghidurile de implementare a curriculumului, ghidurile de
implementare a conținuturilor predate, altă literatură de specialitate. La
început de an școlar, managerii responsabili de procesul educațional la
clasele primare au organizat seminare privind elaborarea proiectelor de
lungă durată (Sv. Galben, școala-grădiniță nr. 120; M. Nița, școala-
grădiniță nr. 90, C. Șargu, școala-grădiniță nr. 152 , „Pas cu Pas”; R.
Ungureanu și S. Castraveț, școala primară nr. 83 „Grigore Vieru”; A.
Vataman și M. Nani, școala primară nr. 82; E. Calugări, școala primară nr.
12 „Anatol Popovici”; L. Secrieru și A. Donciu, școala primară nr. 101;
N. Cotoman, școala primară nr. 19; C. Mîrza, școala primară nr. 91
„Antonin Ursu”; O. Pena, școala primară nr. 88). În cadrul seminarelor s-a
vorbit despre obligativitatea implementării integrale a curriculumului
școlar pentru clasele 1-4, deci în proiectarea de lungă durată obligatoriu se
includ competențele specifice pentru fiecare disciplină de studiu, se
24
 selectează subcompetențele privind unitatea de învățare /modulul
proiectată /proiectat, se repartizează conținuturile în succesiunea
recomandată de curriculum, dar și de manualele școlare, se fixează
numărul de ore pentru fiecare unitate de învățare /modul, se fixează
resursele matematice.
În cadrul şedinţelor secțiilor metodice, au fost analizate documentele
curriculare, ghidurile de implementare a curricula modernizate, manualele
recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi
metodică etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă
durată, înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa secției
metodice la clasele primare.
Cabinetele metodice şi bibliotecile şcolare sunt dotate cu literatura
metodică necesară cadrelor didactice pentru a realiza un proces
educaţional calitativ.
5.Examinarea De mai mulți ani, se duce o muncă de explicație și aplicare a instrucțiunii
cataloagelor şcolare şi a de completare calitativă a cataloagelor școlare la clasele primare. Pe lîngă
caietelor de evaluări
completarea acestora cu acuratețe, respectînd liniatura, scrierea datelor cu
scrise ale elevilor în
scopul determinării cifre arabe, completarea rubricii sarcini de învățare (se propun sarcini ce
gradului de realizare a se realizează în GPP), o deosebită importanță are completarea rubricii
conceptului curricular de subiectul lecției, care trebuie să fie în strînsă concordanță cu proiectarea
formare, dezvoltare, de lungă durată. Astfel, învățătoarele respectă toate cerințele prevăzute în
evaluare a competenţelor instrucțiune. Odată ce evaluările inițiale, formative și sumative sînt
specifice şi integratoare programate în proiectele de lungă durată, la data potrivită, cadrele
elevului din treptele de
didactice nu pot să nu le realizeze la timp, fixînd notele obținute de elevi
şcolaritate (primar,
gimnaziu, liceu) (la evaluările sumative) în rubrica și ziua respectivă.
La sfîrșit de fiecare semestru se calculează numărul de ore proiectat și
numărul de ore înregistrat de învățător în catalog la fiecare disciplină de
studiu. Astfel, se duce evidența strictă a realizării curriculumului
disciplinar la clasele primare. Concomitent, se realizează lucrările de
evaluare programate inițial. Astfel, eficiența și calitatea demersului
didactic este condiționată de coerența proiectării, realizării procesului
educațional și a evaluării rezultatelor școlare la clasele primare.
6. Există sau nu curricula În anul curent de studii, cadrele didactice la clasele primare au selectat
la orele opționale pentru orele opționale doar Tainele comunicării, Educația pentru sănătate
(numărul și denumirea și viață de calitate și Educația ecologică din planul-cadru și din lista
curricula instituțională, suplimentară propusă de ME al RM.
ajustarea la curricula Pentru disciplinele recomandate este elaborat curriculumul și sînt propuse
națională: competențe conținuturile de învățare. Acestea au fost aprobate de către Comisia
specifice, conținuturi, nr. națională pentru curriculum a ME.
de ore, activități de Considerăm, prea puține la număr și nu foarte relevante orele opționale
învățare) recomandate în Planul-cadru pentru anul de studii 2015-2016.

Aprecieri, probleme, concluzii, propuneri:

Competența de a proiecta procesul didactic este o competență integratoare (R. Mogonea).
Proiectarea didactică de lungă durată se elaborează în baza curriculumului la disciplină, iar
proiectarea didactică de scurtă durată se realizează reieșind din dimensiunile procesului didactic
stipulate în proiectarea didactică de lungă durată.

25
 Conceptul de proiectare pedagogică definește activitatea care anticipează realizarea
obiectivelor, a conținuturilor, a strategiei didactice și a evaluării într-un context de organizare
specific procesului de învățămînt, la toate nivelurile acestuia. În calitate de concept pedagogic
fundamental, proiectarea are în vedere toate componentele de bază și mai ales relațiile dintre
acestea, în condițiile unui mod de organizare a procesului de învățămînt (L. Vlăsceanu).
Ca activitate de creație specific, proiectarea pedagogică vizează valorificarea optima a
timpului real destinat învățării, atît în mediul școlar, cît și în cel extrașcolar. Din această
perspectivă, proiectarea pedagogică intervine în calitate de: a) proiectare globală (nivel, treaptă de
învățămînt) și b) proiectare eșalonată (pe perioada unui an de învățămînt, semestru școlar sau a unei
activități didactice /educative concrete, lecție, oră de dirigenție etc.).
Conform concepției curriculare, elementul principal de referință într-o proiectare didactică de
lungă durată sînt competențele și subcompetențele, iar elementul principal de referință într-o
proiectare zilnică subcompetențele convertite în obiective operaționale.
Practica de mai mulți ani a demonstrat că activitatea didactică este direct proporțională cu
gradul de pregătire temeinică și minuțioasă a învățătorului. Totuși proiectarea singură nu asigură
eficiența deplină, mai este necesară priceperea cadrului didactic de a se adapta la particularitățile
situațiilor și de a particulariza instruirea.
Pentru elaborarea proiectului de lungă durată din perspectiva formării de competențe este
necesar:
1. de a determina competențele specifice prioritare;
2. de a determina subcompetențele care vor fi realizate prin conținutul concret;
3. ca fiecare modul să conțină o oră de sinteză a materiei și o oră de sinteză integratoare a materiei;
4. ca în proiectul de lungă durată să se fixeze orele de evaluare inițială, formativă și cele de evaluare
sumativă.
La nivelul administraţiei instituției de învățămînt
În controlul vizat s-a determinat o sporire a competenţelor managerilor şcolari de a proiecta şi
realiza planul complex de activitate al instituțiilor. În toate instituţiile din control există un plan de
acţiuni ce conţine subiecte pentru discuţii, seminare, mese rotunde, indicații privind studierea
curriculumului şcolar pentru clasele primare, elaborarea proiectărilor calendaristice şi a proiectelor
didactice, ședințe privind implementarea ECD în clasa I, modele, (mostre).
Există acte legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează politicile
educaţionale în Republica Moldova (Codul educaţiei, Concepţia educaţiei în RM, Declarația
Universală a drepturilor omului, Codul familiei, Convenţia internaţională cu privire la drepturile
copilului etc.). De asemenea, cadrele didactice din control implementează curriculumul modernizat
pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar le servesc ghidurile de implementare a
curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate /a manualelor școlare, altă
literatură de specialitate și metodică. Planul de acţiuni privind implementarea curriculumului
modernizat la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar conţine teme corect formulate în școlile
primare nr. 12 „Anton Popovici”, 19, 82, 83 „Grigore Vieru”, 91 „Antonin Ursu”, 101, școlile-
grădiniță nr. 88, 90, 199, 120, 152 „Pas cu Pas” și „Ilie Fulga”). Un plan strategic de realizare a
curriculumului modernizat centrat pe formarea de competenţe pentru anul de studii 2015-2016 a fost
elaborat în școala-grădiniță nr. 120, școlile primare nr. 82 și 83 „Grigore Vieru”.
În majoritatea instituțiilor din control învățătorii au elaborat proiectele didactice de lungă
durată, ținînd cont de modelele propuse în ghidurile de implementare a curriculumului modernizat și
în ghidurile privind implementarea conținuturilor din manualele aprobate de ME, cît și din sursele
de alternativă. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii
parcurgerii elementelor de conținut din curriculum și manualele în vigoare. În proiectele
26
calendaristice, majoritatea cadrelor didactice păstrează corelarea dintre competențele specifice,
subcompetențe, conținuturi și activități de învățare, numărul de ore programat pentru fiecare modul
și, respectiv, pentru fiecare subiect programat. În realizarea procesului educational învățătorii
respectă corelarea dintre părțile componente ale proiectării de lungă durată, astfel, formează
capacitățile / competențele elevilor din învățămîntul primar.
Managerii școlari din instituțiile implicate în control au prezentat cadrelor didactice structura
proiectelor de lungă durată, care include obligatoriu: competențele specifice la fiecare disciplină
școlară din învățămîntul primar, subcompetențele selectate pentru fiecare unitate de învățare /modul
proiectate, eșalonarea conținuturilor conform curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția
2010, numărul de ore pentru fiecare modul sau unitate de învățare, și pentru fiecare subiect în parte,
data, resursele material și obiecții. În acest scop, au fost proiectate şi realizate discuţii, şedinţe,
ateliere de dezbateri, ateliere didactice, seminare instructive, seminare - practicum, au fost elaborate
proiecte, sarcini de lucru, au fost stabiliţi paşi de formare-dezvoltare şi evaluare a competenţelor. S-
a pus accent pe elaborarea calitativă a proiectării calendaristice şi didactice, pe desfăşurarea
diverselor activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.
Directorii adjuncți responsabili de procesul educațional în instituțiile de învățămînt din
control au verificat proiectările de lungă durată pentru anul curent de studii, au făcut obiecțiile de
rigoare, le-au semnat, apoi au fost prezentate managerului principal pentru aprobare. În activitatea
de elaborare, cît și cea de verificare au fost incluse și cadrele didactice – șefii de secții metodice,
care, lucrînd cot la cot cu învățătorii de la paralela de clase, au insistat elaborarea calitativă a
proiectăriilor de lungă durată. Astfel, acestea corespund cerințelor în vigoare. În rezultatul verificării
proiectelor de lungă durată, la început de an școlar, au fost întocmite note informative, care includ
obiectivele controlului, constatările efectuate, au fost formulate concluziile, iar în baza lor
propunerile și recomandările. S-a pus accent pe proiectarea calendaristică şi cea didactică, pe
desfăşurarea diverselor activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.
Aprobarea acestora a fost anticipată de studierea de către fiecare manager școlar, responsabil
de procesul educaţional la disciplină, a setului de documente curriculare. S-a insistat pe elaborarea
proiectelor calendaristice în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și
desfășurarea procesului educațional la clasele primare în anul current de studii şi a Ghidurilor de
implementare a curricula, respectiv, a conținututurilor la disciplinele școlare. Unii manageri școlari
au analizat rezultatele controalelor tematice și a lucrărilor de evaluare, realizate pe parcursul anului
precedent de studii, alții au realizat doar analiza lucrărilor de evaluare sumativă la finele fiecărui
semestru și a evaluării finale.
Notele informative privind controlul proiectărilor de lungă durată au fost elaborate la timp,
corect, acestea cuprinzînd o analiză amplă a situației de moment, în instituțiile de învățămînt:
școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” (director adjunct C. Șargu) și nr. 120 (director adjunct Sv.
Galben); școlile primare nr. 82 (director adjunct A. Vataman), școala primară nr. 83 „Grigore
Vieru” (directori adjuncți R. Ungureanu și S. Castraveț); școala primară nr. 90 (director adjunct M.
Nița); școala primară nr. 101 (director L. Secrieru, director adjunct A. Donciu). Sînt la început de
cale managerii responsabili de procesul educațional în școlile-grădiniță nr. 90, 226, „Ilie Fulga” și
școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”, unde la momentul controluluii notele informative erau încă
în lucru sau au fost întocmite cu unele inexactități. După îndrumările date de specialistul la clasele
primare de la DGETS, aceștia au elaborat note informative relativ mai bune. Calitatea elaborării
acestora diferă de la o instituție la alta în dependență de nivelul de pregătire a managerului școlar,
responsabilitatea acestuia, experiența lui în funcția dată.

La nivelul cadrelor didactice

27
 Unele cadre didactice din instituțiile de învățămînt din control au participat la reuniunea
metodică din 26 august 2015, unde au fost informate cu cerințele și recomandările metodologice,
instrumentarul didactic, dar și actele normative ale ME al RM privind implementarea curriculumului
modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, respective, cu cerințele de elaborare a proiectărilor de
lungă durată. Ceilalți învățători au fost informați în cadrul ședințelor secțiilor metodice unde s-au
analizat documentele curriculare, manualele în vigoare din anii precedenți, dar și cele modificate
recent (clasa a II-a). Și unii, și alții au fost informați adecvat privind elaborarea proiectării
calendaristice. De asemenea, accentul a fost pus pe elaborarea proiectelor în corespundere cu
cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele
primare şi a Ghidurilor de implementare a curricula.
Majoritatea învățătorilor din instituțiile de învățămînt din control au elaborat proiectările
anuale, respectînd setul de documente curriculare și în corespundere cu cerințele Scrisorii metodice,
a ghidurilor de implementare și a materialelor de alternativă la tema dată.
Proiectările de lungă durată preluate sau elaborate de învăţători sunt axate pe unităţile de
conţinut indicate în Curriculumul şcolar pentru clasele 1-4 şi implică: competenţe specifice,
subcompetenţe, conţinuturi, activităţi de învăţare, activităţi de evaluare, numărul de ore proiectat
pentru fiecare unitate de învățare /modul, numărul de ore proiectat pentru fiecare subiect, cît și
resursele materiale.
Învățătorii din instituțiile de învățămînt din control au elaborat proiectele de lungă durată,
ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri și în auxiliarele școlare existente. Unele proiecte
didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut
din curriculum și modulelor din manualele școlare. În proiectele anuale unii învățători păstrează
corelarea didactico-metodică a procesului de formare a capacităților elevilor. În activitatea de
formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu
de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi şi atitudini. Majoritatea cadrelor didactice au selectat pentru
fiecare subiect proiectat activitățile de învățare și evaluare din curricula la disciplinele de studiu din
învățămîntul primar. Altele nu au făcut inițial acest lucru. După discuțiile purtate cu managerii
școlari (debutanți) și cu învățătorii respectivi, lucrurile s-au schimbat. În proiectarea calendaristică
au fost incluse activitățile de învățare și evaluare, a fost completată rubrica resurselor materiale, fără
de care nu putem desfășura o educație de calitate în clasele primare, unde la baza instruirii stă
principiul ilustrativității.
La matematică în clasele întîi din unele școli foarte des se întîlnește subiectul „Antrenarea
capacităților”, în unele cazuri chiar peste fiecare lecție. În cadrul controlului s-a discutat cu
învățătorii respectivi și, ulterior, au fost modificate subiectele pentru ca acestea să corespundă
cerințelor (să nu se repete de mai multe ori unul și același subiect).
În majoritatea instituțiilor de învățămînt din control au fost proiectate evaluări iniţiale la
început de an şcolar, evaluări formative cîte 2-3 în cadrul fiecărei unități de învățare /modul pentru
antrenarea itemilor ce vor fi propuși în testele de evaluare sumativă, evaluări sumative după fiecare
unitate de învățare /modul, la sfîrşitul semestrului I şi la sfîrşit de an şcolar.
Toate proiectările calendaristice preluate sau elaborate individual au fost ajustate la clasa şi la
contingentul de elevi existent, personalizate (școala-grădiniță nr. 120, nr. 88, nr. 199, nr. 90); școala
primară nr. 12, 82, nr. 83 „Grigore Vieru”, nr. 91 „Antonin Ursu”, nr. 101, nr. 19 și corespund
Curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010. Învățătoarele, împreună cu managerii
școlari au discutat ședințele secțiilor metodice modul de elaborare a proiectelor de lungă durată.
Acestea sînt calitativ întocmite, corespund cerințelor în vigoare. Cu toate acestea, unele învățătoare
nu au inclus în proiectarea la matematică activitățile de învățare din curriculumul disciplinar. În
școala-grădiniță nr. 88 proiectările de lungă durată au fost preluate, acestea au fost personalizate,
28
adaptate la nivelul de pregătire a clasei de elevi, a fost completată rubrica resurse didactice cu
materialele disponibile în sala de clasă, precum și în biblioteca instituției, în clasele vecine. În
școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” proiectele de lungă durată au fost elaborate, în majoritate, de
către învățătoare, personalizate, ținînd cont de curricula la disciplinele de studiu și de numărul de
ore din Planul-cadru pentru instituțiile /clasele ce implementează programul „Pas cu Pas” (5). În
unele proiectări evaluarea sumativă nu este precedată de evaluări formative, fapt care diminuiază
calitatea realizării evaluării sumative (În cadrul fiecărei unități de învățare evaluarea sumativă ar
trebui precedată de 2-3 evaluări formative scrise, care ar conține itemi similari celor ce vor fi incluși
în evaluările sumative pentru a pregăti elevii în acest sens.) Numărul de lucrări de evaluare iniţială,
formativă şi sumativă la fiecare disciplină şcolară din învăţămîntul primar a fost discutat în cadrul
şedinţelor secțiilor metodice, la început de an şcolar. Acestea au fost incluse în proiectările de lungă
durată pentru a crea un sistem instituțional de evaluare a capacităților elevilor. În literatura de
specialitate privind evaluarea rezultatelor școlare nu întîlnim „evaluare semestrială” ca tip de
evaluare și atunci, astfel de subiecte proiectate în rubrica „Conținuturi” nu este relevantă. Nu are
nici o relevanță, de asemenea, fixarea evaluărilor formative în ultima rubrică „Observații”, măcar și
de aceea că nu este stabilit concret locul acesteia. La fel, nu are sens programarea, cu atît mai mult,
realizarea evaluării formative a III-a sau a IV-a lecție de la începutul unui nou modul /unei noi
unități de învățare. În unele clase sînt programate prea multe evaluări formative (peste fiecare 3-4
subiecte).
O deosebită atenție acordă administrațiile școlilor implicate în control, în deosebi managerii
principali, la crearea condițiilor adecvate /optime pentru organizarea și desfășurarea procesului
educațional la clasele primare. În bibliotecile școlare, cabinetele metodice, cît și sălile de clasă, în
special, din școlile și clasele care implementează programul „Pas cu pas” sînt dotate cu literatură de
specialitate suplimentară. Fiecare învățător are în dotare recomandările metodice propuse de ME și
IȘE. În anul curent de studii toate cadrele didactice care predau în clasele întîi dispun de ghidurile
metodologice Evaluarea criterială prin descriptori în învățămîntul primar, procurate în perioada
cursurilor de formare, în acest sens, la IȘE și de Scrisoarea metodică nr. 2774 din octombrie 2015
privind modul de evaluare a rezultatelor învățării prin descriptori în clasele întîi, distribuită în toate
instituțiile de învățămînt din municipiu prin intermediul site-ului DGETS. Astfel, se implementează
articolul 16 (punct 5) din Codul Educației al RM, pus în aplicare din 1 septembrie 2015, începînd cu
clasa I (Cod, art. 152, punct d).
Unele proiecte calendaristice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii
parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică expusă în
curricula la disciplinele școlare la clasele primare și în manualele școlare în vigoare. În proiectele
didactice de lungă durată, învățătorii păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare
a competenţelor curriculare. În activitatea de formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe
valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini,
lucru care stimulează aplicarea eficientă şi relevantă a proiectelor de lungă durată și didactice întru
asigurarea unei calităţii a demersului didactic la disciplinele școlare din învățămîntul primar din
municipiu.
În instituţiile de învăţămînt din control cadrele didactice sînt la curent cu prevederile actelor
legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează politicile educaţionale în Republica
Moldova și în majoritate se respect. De asemenea, cadrele didactice din control implementează
curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar servindu-le ghidurile de
implementare a curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate, altă literatură de
specialitate. La început de an școlar, managerii responsabili de procesul educațional la clasele
primare au organizat seminare privind elaborarea proiectelor de lungă durată (Sv. Galben, școala-

29
grădiniță nr. 120; M. Nița, școala-grădiniță nr. 90, C. Șargu, școala-grădiniță nr. 152 , „Pas cu Pas”;
R. Ungureanu și S. Castraveț, școala primară nr. 83 „Grigore Vieru”; A. Vataman și M. Nani, școala
primară nr. 82; E. Calugari, școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”; L. Secrieru și A. Donciu,
școala primară nr. 101; N. Cotoman, școala primară nr. 19; C. Mîrza, școala primară nr. 91
„Antonin Ursu”; O. Pena, școala primară nr. 88). În cadrul seminarelor s-a vorbit despre
obligativitatea implementării integrale a curriculumului școlar pentru clasele 1-4, deci în proiectarea
de lungă durată obligatoriu se includ competențele specifice pentru fiecare disciplină de studiu, se
selectează subcompetențele privind unitatea de învățare /modulul proiectată /proiectat, se
repartizează conținuturile în succesiunea recomandată de curriculum, dar și de manualele școlare, se
fixează numărul de ore pentru fiecare unitate de învățare /modul, se fixează resursele materiale.
În cadrul şedinţelor secțiilor metodice, au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de
implementare a curricula modernizate, manualele recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia
de specialitate şi metodică etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată,
înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa secției metodice la clasele primare.
Cabinetele metodice şi bibliotecile şcolare sunt dotate cu literatura metodică necesară cadrelor
didactice pentru a realiza un proces educaţional calitativ.
De mai mulți ani, se duce o muncă de explicație și aplicare a instrucțiunii de completare a
cataloagelor școlare la clasele primare. Pe lîngă completarea acestora cu acuratețe, respectînd
liniatura, scrierea datelor cu cifre arabe, completarea rubricii sarcini de învățare (se propun sarcini
ce se realizează în GPP), o deosebită importanță are completarea rubricii subiectul lecției, care
trebuie să fie în strînsă concordanță cu proiectarea de lungă durată. Astfel, învățătoarele respectă
toate cerințele prevăzute în instrucțiune. Odată ce evaluările inițiale, formative și sumative sînt
programate în proiectele de lungă durată, la data potrivită, cadrele didactice nu pot să nu le realizeze
la timp, fixînd notele obținute de elevi (la evaluările sumative) în rubrica și ziua respectivă.
La sfîrșit de fiecare semestru se calculează numărul de ore proiectat și numărul de ore
înregistrat de învățător în catalog la fiecare disciplină de studiu. Astfel, se duce evidența strictă a
realizării curriculumului disciplinar la clasele primare. Concomitent, se realizează lucrările de
evaluare programate inițial. Astfel, eficiența și calitatea demersului didactic este condiționată de
coerența proiectării, realizării procesului educațional și a evaluării rezultatelor școlare la clasele
primare.
În anul curent de studii, cadrele didactice la clasele primare au selectat pentru orele opționale
doar Tainele comunicării, Educația pentru sănătate și viață de calitate și Educația ecologică din
Planul-cadru și din lista suplimentară propusă de ME al RM. Foarte multe cadre didactice preferă să
aprofundeze cunoștințele elevilor în domeniul matematicii, științelor, însă pînă cînd nu au fost
aprobate curricula la disciplinele vizate expediate la ME, de Comisia națională pentru curriculum.
Pentru disciplinele recomandate este elaborat curriculumul și sînt propuse conținuturile de
învățare. Acestea au fost aprobate de către Comisia națională pentru curriculum a ME. Considerăm,
prea puține la număr și nu foarte relevante orele opționale recomandate în Planul-cadru pentru anul
de studii 2015-2016.
În legătură cu cele menționate, propunem:
1. Controlul special efectuat în cele 13 instituții de învățămînt primar din municipiu a oferit
posibilitate reală de a examina, a analiza și a aprecia procesul de implementare a curricula la
disciplinele școlare din învățămîntul primar, de asemenea, s-a oferit posibilitatea de a le revedea în
scopul lichidării lacunelor, neajunsurilor depistate și eficientizării procesului de elaborare și
implementare a acestora;
2. Se apreciază procesul de elaborare și implementare a proiectelor de lungă și scurtă durată cu
calificativul foarte bine: școlile primare nr. 83 „Grigore Vieru”, nr. 82, nr. 91 „Antonin Ursu”, nr.
30
101, nr. 12 „Anatol Popovici”, nr. 19; școlile-grădiniță nr. 120, nr. 152 „Pas cu Pas”, nr. 90 și „Ilie
Fulga”; bine: școlile-grădiniță nr. 199, nr. 226.
3. Managerii patroni responsabili de procesul educațional din instituțiile din control, unde s-au
atestat lacune:
3.1. să țină la control situația la disciplinele de studiu și să se conducă de actele normative și
recomandările indicate la reuniunea metodică din august 2015 și în cadrul discuțiilor;
3.2. să realizeze controlul repetat al proiectelor de lungă durată pentru a lichida neajunsurile
depistate și în scopul realizării unui proces educațional calitativ;
3.3. să țină la control activitatea tinerilor specialiști pentru realizarea integrală a curriculumului
modernizat, ediția 2010;
3.4. să organizeze seminare, traininguri, mese-rotunde, discuții, ajutor metodic în scopul formării
cadrelor didactice pentru elaborarea curriculei la decizia școlii și a proiectărilor didactice de lungă și
scurtă durată.
4. Specialistul principal la clasele primare va informa cadrele didactice despre rezultatele controlului
vizat în cadrul reuniunii metodice din 29 decembrie 2015.
M. Braghiş, specialist principal, metodist la clasele primare la DGETS

Control în instituţia Gimnaziul nr.77

La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Aspecte evaluate Rezultate atestate
Cunoaşterea şi Administraţia instituţiei cunoaşte şi implementează toate recomandările
implementarea actelor Ministerului Educaţiei referitor la proiectarea de lungă durată. Documente
normative privind normative de bază sunt: Codul Educaţiei al RM, 2014; Curriculum şcolar,
proiectarea de lungă clasele I-IV, 2010; Curricule la toate disciplinele şcolare (gimnaziale);
durată de către managerii Standarde de eficienţă, 2013; Scrisori metodice despre organizarea
şcolari, selectiv de procesului educaţional în anul de studii 2015-2016 la toate disciplinele
cadrele didactice. şcolare. Actele normative privind proiectarea de lungă durată (curriculum si
Scrisoarea metodică despre organizarea procesului educaţional în anul de
studii 2015-2016 la fiecare disciplină şcolară) sunt în toate mape cu
proiectele didactice de lungă durată.
Există un sistem Există o formă unică instituţională de proiectare didactică, dar conceptul
instituţional de şi structura la fiecare disciplină sunt în conformitate cu recomandările
proiectare didactică, cel ghidurilor şi scrisorilor metodice.
puţin unic la disciplină Toate proiectele de lungă durată sunt discutate la şedinţele comisiilor
sau la aria curriculară: metodice şi aprobate de către directorul instituţiei.
concept şi structură
Analiza notelor Nota informativă privind controlul intern al proiectelor didactice are o
informative privind structură clară: obiective, accente introductive, analize, constatări, aprecieri
controlul intern al şi recomandări (atît la nivelul fiecărei discipline şcolare, precum şi la
proiectelor didactice, nivelul fiecărui cadru didactic).
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea proiectării Proiectele de lungă durată sunt elaborate în corespundere cu cerinţele
didactice lungă/scurtă curriculare. Majoritatea profesorilor elaborează proiectarea detaliată a
durată, pe unităţi de unităţilor de învăţare (la limba şi literatura română, informatica, limba
învăţare şi realizării lor engleză, istorie, educaţie civică, limba şi literatura rusă, matematică, etc.;),
la nivel de cadru respectînd metodologia formării/evaluării competenţelor curriculare. În
didactic: accente proiectele de lungă durată la limba şi literatura romană, limba engleză sunt
analitice şi statistice planificate şi activităţi de învăţare şi evaluare.
Proiectele de lungă durată la disciplinele obţionale sunt elaborate conform
Curricula opţionale aprobate de Consilium Naţional pentru Curricilum de pe
lăngă ME al RM.

31
 Examinarea proiectării şi
realizării evaluărilor la
nivel de cadru didactic, a
calităţii analizei şi
interpretării rezultatelor.
Analiza probelor de
evaluare: structura şi
calitatea lor (portofoliul
profesorului).
Aprecierea eficienţei şi
relevanţei proiectelor
didactice în asigurarea
calităţii demersului
didactic la disciplină
Examinarea
cataloagelor şcolare şi a
caietelor de evaluări
scrise ale elevilor în
scopul determinării
gradului de realizare a
conceptului curricular
de formare, dezvoltare,
evaluare a
competenţelor specifice
şi integratoare elevului
La toate disciplinele de studii evaluările la nivel de cadru didactic sunt
proiectate şi realizate conform curriculumului la sfîrşitul fiecărui
modul/fiecărei unitate de învăţare şi sunt realizate conform proiectelor de
lungă durată. Rezultatele evaluărilor sunt in portofoliile cadrelor didactice.
Verificînd corectitudinea elaborării lucrărilor de evaluare a fost constatat
faptul că în marea majoritate învăţătorii la clasele primare folosesc testele,
care sunt recomandate de ME ori elaborează testele în baza testelor oferite de
autorii de manuale.
În asigurarea calităţii , demersul didactic la disciplină –proiectele didactice
sunt eficiente pentru realizarea competenţelor de studii prin stabilirea
corelaţiilor: competenţa specifică – subcompetenţa – conţinuturi în
proiectările de lungă durată şi obiectivele operaţionale –conţinuturi –
activităţi de învăţare/evaluare în proiecte de scurtă durate .
În urma examinării cataloagelor şcolare s-a constatat că:
- cataloagele şcolare sunt completate conform „Înstrucţiunii..” şi proiectelor
de lungă durată, cu acurateţe, corectări nu sunt;
- toate evaluările proiectate pînă la momentul controlului au fost realizate de
către profesori şi notele sunt trecute în catalog la data administrării
evaluărilor;
- notarea curentă este desfăşurată ritmic.
Profesorul de muzică Tentiuc E. B. a pus în catalog notele la elevi în clasa
I-a.

Concluzii, recomandări: Administraţia şi cadrele didactice cunosc şi implimentează actele

normative privind proiectarea de lungă durată. Există o formă unică instituţională de proiectare
didactică, dar conceptul şi structura la fiecare disciplină sunt în conformitate cu recomandările
ghidurilor şi scrisorilor metodice.
Proiectele didactice de lungă durată la toate disciplinele şcolare au fost verificate şi aprobate.
Notele informative referitor la proiectarea de lungă durată sunt scrise detaliat, sunt analizate punctele
forte şi punctele slabe, însoţite de recomandări din partea administraţiei.
Se recomandă la începutul fiecărui an şcolar a familiariza profesorii la disciplinele şcolare, care
activează în clasele primare, cu particularităţile de adaptare în clasa a I-a şi cu Metodologia privind
implementarea evaluării criteriale prin descriptori în clasa I.
T. Demcenco, specialist principal, DGETS

Controlul a fost realizat în Liceele Teoretice: „Iulia Hașdeu”, „N.V.Gogol”, „Academia Copiilor”,
„Kiril și Metodii”, „Gheorghe Asachi”, „Dimitrie Cantemir”, Instituțiile Publice: LT: „Petru Movilă”,
„Mihai Viteazul”, „Constantin Negruzzi”, LTPA „Mihail Berezovschi”, „Nicolae Sulac”, LCI
„Prometeu-Prim” (12 unități de învățămînt secundar general)
Controlul, monitorizarea, consilierea, evaluarea și analiza activității personalului didactic,
asigurarea condițiilor optime întru organizarea eficientă a procesului educațional sunt atribuite
funcționale obligatorii a managerilor școlari reglementate de prevederile Regulamentului de organizare
și funcționare a instituțiilor de învățămînt preuniversitar secundar general.
La nivelul administrației unității școlare
Cunoașterea și Membrii echipelor manageriale responsabili de organizare, monitorizarea și
implementarea evaluarea procesului educațional la biologie și chimie din Liceele Teoretice: „Iulia
actelor normative Hașdeu” (Lupușor Nelea), „Academia Copiilor” (Dengovscaia Lilia), „Gheorghe
privind
Asachi” (Șoitu Ecaterina), „Dimitrie Cantemir” (Aproțcaia Tamara), „N.V.Gogol”
32
proiectarea de (Țurcan Ludmila), „Kiril și Metodii” (Colontai Silvia)”; LTPA „Mihail Berezovschi”
lungă durată de (Berezovschi Valentin), „Nicolae Sulac” (Corman Liliana), LCI „Prometeu-Prim”
către managerii (Mariniuc Constantin); Instituțiile Publice LT: „Petru Movilă” (Ungureanu
școlari, selectiv Svetlana), „Constantin Negruzzi” (Barcaru Liuba), „Mihai Viteazul” (Iabanji
de cadrele Nadejda) cunosc și dispun de actele reglatorii și normative pentru organizarea și
didactice
desfășurarea eficientă a procesului educațional: Planul-cadru al ME pentru
învățămîntul primar, general și liceal anul de studii 2015-2016, curricula gimnazială
și liceală, recomandările metodice ale ME la biologie și chimie „Organizarea
procesului educațional la biologie și chimie în anul de studii 2015-2016”,
Standardele de eficiență a învățări și evaluarea rezultatelor școlare, programele
pentru examenele de bacalaureat, nomenclatorul disciplinelor opționale recomandate
de ME pentru clasele gimnaziale și liceale în anul 2015-2016 de studii.
Există un sistem Membrii echipelor manageriale responsabili de organizarea și desfășurarea
instituțional de procesului educațional la biologie și chimie orientează cadrele didactice la elaborarea
proiectare proiectării didactice perspective în stricta corespundere cu prevederile curriculumului
didactică, cel la disciplină și clasă, axînd accentul pe sistemul formării competențelor transversale
puțin unic la și specifice pe principiul bazat pe criteriul de succes și principiile axate pe scopul
disciplină sau la
didactic de bază, totodată evitînd suprasolicitarea informațională a elevilor. În acest
aria curriculară:
context administrarea și structurarea disciplinelor din perspectiva unei pedagogii
concept și
structură – axate pe competențe curricula prevede:
succint??? Disciplina Aria Nr. unităților de Nr. de ore
Clasa, profilul
de studiu curriculară învățare anual
Chimia Matematica VII-a 3 35
și științe VIII-a 5 70
IX-a 4 68
X-a profil real 8 105
X-a profil umanist, arte, sport 6 35
XI-a profil real 9 70
XI-a profil umanist, arte, sport 6 35
XII-a profil real 12 102
XII-a profil umanist, arte, sport 6 34
Biologia Matematica VI-a 20 35
și științe VII-a 42 70
VIII-a 48 70
IX-a 30 68
X-a profil real 32 70
X-a profil umanist, arte, sport 30 35
XI-a profil real 48 105
XI-a profil umanist, arte, sport 30 35
XII-a profil real 35 102
XII-a profil umanist, arte, sport 30 34
Comparînd conținuturile curriculare conceptuale propuse în curricula de chimie și
cea de biologie evident că ultima nu realizează scopurile primordiale – extinderea
exagerată a unităților de învățare în aceleași unități de timp (comparativ cu chimia),
necesitatea memorării multitudinea de termeni științifici, mai mult ca atît cursul de
biologie integrată la treapta gimnazială este inacceptabil de profesori și inaccesibil
pentru elevi. Suntem curioși în ce mod se va reforma și modifica curricula (la
moment activează echipa de experți externă) fără participarea profesorilor practicieni
experimentați și profesioniști.
Care este cadrul Pentru realizarea calitativă a prevederilor conținuturilor curriculare profesorii de
33
operațional de biologie și chimie elaborează proiecte, lucrări creative de perspectivă a demersului
aplicare/realizare didactice, specifică obiectivele operaționale derivate din competențele specifice,
a proiectelor materialele distributive și mijloacele didactice disponibile menite să contribuie la
didactice de
însușirea algoritmului și formării competențelor funcționale în scopul integrării
lungă durată în
elevilor în condițiile reale, mereu în schimbare a vieții. Buna proiectare didactică
instituție?
denotă viziunea de ansamblu a profesorilor asupra actului educațional, totodată
oferindu-le libertatea de a stabili ordinea de parcurgere a temelor/modulelor,
unităților de conținut și timpul prevăzut pentru realizarea lor, totodată îndeplinirea
integrală a programei curriculare teoretico-experimentală rămîne obligatorie. Astfel
de structură a proiectării didactice perspective la biologie și chimie este elaborată de
profesorii secției de biologie și chimie și coordonată la nivelul administrațiilor din
Liceele Teoretice „Iulia Hașdeu”, „Academia Copiilor”, „Dimitrie Cantemir”,
„Gheorghe Asachi”, „Kiril și Metodii”, „N.V.Gogol”; Instituțiile Publice: LT:
„Constantin Negruzzi”, „Mihai Viteazul”; LCI „Prometeu-Prim”, LTPA „Mihail
Berezovschi”.
Analiza notelor Atribuțiile funcționale între membrii echipelor manageriale ce țin de problemele
informative organizator – pedagogice, administrării și monitorizării parcurgerii conținuturilor
privind controlul
curriculare la disciplinele școlare conform ariilor curriculare sunt distribuite și
intern al
aprobate prin ordinile directorilor liceelor. La începutul anului de studii membrii
proiectelor
didactice, cum administrațiilor responsabili de organizarea și desfășurarea procesului educațional la
se: biologie și chimie verifică corectitudinea și corespondența elaborării proiectelor
sistematizează didactice perspective cu prevederile curricula disciplinară, argumentează constatările,
constatările, sugestiile și concluziile atestate sistematizîndu-le în notele informative, care apoi
formulează sunt examinate în cadrul secțiilor metodice, consiliilor profesorale sau de
concluziile, administrație. În această ordine de idei note informative cu un caracter analitic,
recomandările?
propuneri și concluzii argumentate erau prezente în IPLT „Petru Movilă” (director
adjunct Ungureanu Svetlana), IPLT „Mihai Viteazul” (director adjunct Iabanji
Nadejda), LT „Academia Copiilor” (director adjunct Denigovscaia Lilia), LT „Iulia
Hașdeu” (director adjunct Lupușor Nelea), LT „Gheorghe Asachi” (director adjunct
Șoitu Ecaterina), LT „Dimitrie Cantemir” (director Aproțcaia Tamara), LT „Kiril și
Metodii” (director adjunct Colontai Silvia), LTPA „Mihail Berezovschi” (director
Berezovschi Valentin), LCI „Prometeu-Prim” (director adjunct Marinciuc
Constantin)
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea În toate instituțiile supuse controlului către 10-15 septembrie 2015 proiectarea
proiectării didactică de lungă durată la biologie și chimie a fost elaborată, coordonată în cadrul
didactice
secțiilor metodice din aria curriculară de referință și aprobată de directorul liceului.
lungă/scurtă
În perioada controlului 16-28 octombrie 2015 au fost analizate 267 proiecte didactice
durată, pe unități
perspective la 51 profesori de biologie și chimie din 12 licee, după cum urmează:
de învățare și
Numărul Numărul
realizării lor la Instituția de învățămînt
profesorilor proiectelor
nivel de cadru 4 21
LT „Iulia Hașdeu”
didactic: accente
LT „Academia Copiilor” 3 19
analitice și
LT „Gheorghe Asachi” 7 26
statistice
LT „Dimitrie Cantemir” 4 23
LT „N.V.Gogol” 5 26
LT „Kiril și Metodii” 3 19
LCI „Prometeu-Prim” 4 21
34
 LTPA „Mihail Berezovschi” 7 34
LTPA „Nicolae Sulac” 2 13
IPLT „Petru Movilă” 4 17
IPLT „Constantin Negruzzi” 4 25
IPLT „Mihai Viteazul” 4 23
În acest compartiment în aspect pozitiv exemplificăm calitatea proiectării didactice
elaborate de profesorii de biologie și chimie Lupușor Nelea, Postica Dina, Sergheev
Liliana, Purici Ana (LT „Iulia Hașdeu”), Ungureanu Svetlana, Snidcenco Margarita,
Poddubnaia Nina, Simancova Alla (IPLT „Petru Movilă”), Ungureanu Zinaida,
Ciuxin Vera, Leahi Mariana, Hristoforov Monica (IPLT „Mihai Viteazul”), Șoitu
Ecaterina, Chetreanu-Parcescu Angela, Zacuțelu Maria, Călugăru Ana, Curea
Natalia, Rotaru Svetlana (LT „Gheorghe Asachi”), Gureu Vladlena, Rotaru Svetlana,
Bocșa Lilia, Pompaș Galina, Ivanov Oxana (LT „N.V.Gogol”), Micușa Nelea,
Ciubotaru Nelea, Lupușor Sergiu (IPLT „Constantin Negruzzi”), Balan Inga,
Lifanova Tatiana (LT „Dimitrie Cantemir”), Avdeev Larisa, Șterbet Daniela, Severin
Maricela, Platon Tatiana (LCI „Prometeu-Prim”), Semco Tamara, Lihutova Tatiana,
Pînzari Cristina (LT „Kiril și Metodii”), Denigovscaia Lilia, Moruz Mariana,
Vardanean Tatiana (LT „Academia Copiilor”), Ralea Elena, Pelin Maria, Perdivar
Diana, Țurcan Larisa, Crețu Mariana, Știrbu Indira, Tofan Ala (LTPA „Mihail
Berezovschi”).
Examinarea În conformitate cu recomandările metodice ale Ministerului Educației evaluarea
proiectării și inițială la biologie și chimie este obligatorie, în scopul determinării nivelului de
realizării cunoștințe al elevilor la începutul anului de studii. Notele se consemnează în
evaluărilor la
procesul-verbal al ședinței secției metodice, se analizează situația școlară a fiecărui
nivel de cadru
didactic, a elev la disciplină, se elaborează instrumente și metode pentru ameliorarea situației în
calității analizei perspectivă pentru elevii care au obținut rezultate nesatisfăcătoare, în scopul formării
și interpretării algoritmului disciplinar și lichidării lacunelor constatate în perspectivă. În
rezultatelor proiectarea didactică perspectivă evaluările formative, sumative, lucrările practice și
de laborator sunt specificate în limita claselor, profilurilor în strictă corespundere cu
prevederile curricula:
Chimia
Numărul lucrărilor de evaluare Numărul lucrărilor
clasa
inițială / de conținut practice
VII-a 1/3 3
VIII-a 1/4 3
IX-a 1/4 3
X-a profil real 1/6 6
X-a profil umanist, arte, sport 1/2 2
XI-a profil real 1/5 3
XI-a profil umanist, arte, sport 1/2 1
XII-a profil real 1/5 9
XII-a profil umanist, arte, sport 1/2 3
Biologia
Numărul lucrărilor de evaluare Numărul lucrărilor
clasa
inițială / de conținut practice
VI-a 1/2 4
VII-a 1/5 5
VIII-a 1/5 5
IX-a 1/5 5
35
 X-a profil real 1/3 6
X-a profil umanist, arte, sport 1/2 2
XI-a profil real 1/6 6
XI-a profil umanist, arte, sport 1/2 2
XII-a profil real 1/4 5
XII-a profil umanist, arte, sport 1/3 2
Analiza probelor Portofoliile metodice ale profesorilor de biologie și chimie din instituțiile verificate
de evaluare: sunt funcționale, conțin variantele evaluărilor inițiale, formative și sumative în limita
structura și claselor, conform prevederilor curriculumului.
calitatea lor Variantele de teste pentru tezele semestriale de iarnă: chimia și biologia clasa X-a
(portofoliul profil real, biologia clasa XI-a profil umanist. Sunt prezente textele pentru
profesorului).
olimpiadele de biologie și chimie faza instituțională pentru clasele gimnaziale și
liceale, proiectele lecțiilor publice, referate, publicații etc.
Aprecierea Proiectarea perspectivă corectă și echilibrată asigură succesiunea unităților de
eficienței și conținut în conformitate cu logica internă a disciplinelor predate, corelarea
relevanței competențelor-subcompetențelor-strategiilor didactice-resurselor educaționale.
proiectelor Totodată profesorii în funcție de dinamica rezultatelor obținute de elevi, au libertatea
didactice în
de a efectua anumite modificări pe parcursul anului școlar (repartizarea orelor,
asigurarea
concretizarea unor subcompetențe, succesiunea temelor etc.)
calității
demersului În acest context pot fi nominalizate cadrele didactice de biologie și chimie din
didactic la Liceele Teoretice „Iulia Hașdeu”, „Academia Copiilor”, „Dimitrie Cantemir”,
distanță „Gheorghe Asachi”, „Kiril și Metodii”, „N.V.Gogol”; Instituțiile Publice: LT:
„Constantin Negruzzi”, „Mihai Viteazul”; LCI „Prometeu-Prim”, LTPA „Mihail
Berezovschi”.
Examinarea În procesul controlului au fost verificate cataloagele claselor absolvente a IX-a a XII-
cataloagelor a la compartimentul parcurgerii și realizării conținuturilor teoretico – experimentale
școlare și a pentru anul 2014-2015 de studii (prezența lucrărilor de evaluare profesorale,
caietelor de administrative, lucrărilor practice și de laborator) în majoritatea instituțiilor devieri
evaluări scrise sau erori nu au fost atestate ce confirmă responsabilitatea sporită a profesorilor de
ale elevilor în
biologie și chimie. Anumite rezerve în ceea e privește evaluarea rezultatelor școlare
scopul
au fost constatate la biologie, prof. Gospodaru Vera (LTPA „Nicolae Sulac”). În anul
determinării
gradului de școlar 2014-2015 prof. de biologie Grigorașcenco Tatiana (LT „Dimitrie Cantemir”)
realizare a nu a realizat curricula disciplinară în clasele a VIII-a cu 13 ore, iar în clasele a XII-a
conținuturilor cu 27 și 28 ore respectiv. În anul curent de studii în clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a
curriculare lipsesc lucrările de evaluare inițială, iar în cl. a XII/a din cele 5 lucrări practice sunt
planificate doar 2.
Altceva Conform Planului - Cadru pentru învățămîntul gimnazial și liceal, anul de studii
interesant și 2015-2016 este aprobată lista disciplinelor opționale de Consiliul Național pentru
specific Curriculum la biologie și chimie pentru clasele V-IX-a, X-XII-a: Educația ecologică;
instituției… Educația pentru sănătate; Chimia și explorarea mediului.
La moment cursul opțional „Educația ecologică” se predă în IPLT „Hiperion”
(profesor Osadciuc Tamara), LT „Vasile Vasilache” (profesor Lungu Angela), LT
„George Meniuc” (profesor Rotaru Maria), IPLT „Grigore Vieru” (profesor Babian
Lilia), LT „Kiril și Metodii” (profesor Lihutova Tatiana, Pînzaru Cristina), IPLT
„Alexandru Ioan Cuza” (profesor Ciobanu Rodica), LT „Mircea cel Bătrîn” (profesor
Chișca Diana), LT „Nicolae Milescu Spătarul” (profesor Baranciuc Liudmila), LTPA
„Elena Alistar” (profesor Rotaru Marina), LT „Mihail Lomonosov” (profesor
Donțova Antonina), IPLT „Constantin Negruzzi” (profesori Micușa Nelea, Zota
36
 Lilia), IPLT „Orizont” (profesor Statii Tatiana), LTPA „Nicolae Sulac” (profesor
Ostrovari Cristina).
„Educația pentru sănătate” în LT „Trușeni” (profesor Toma Valentina), LT
„Gheorghe Ghimpu” (profesori Graur Emilia, Tofan Nina), LT „Academia Copiilor”
(profesori Denigovscaia Lilia, Moruz Mariana), LTPA „Mihail Berezovschi”
(profesori Perdivar Diana, Țurcan Larisa), LT „N.V.Gogol” (profesor Pompaș
Galina).
„Chimia și explorarea mediului” în LT „Bogdan Petriceicu Hașdeu” (profesor
Achindinova Natalia), LT „Gaudeamus” (profesor Mîndru Alexei), LT „N.V.Gogol”
(profesori Gureu Vladlena, Roșca Svetlana), LT „Anton Cehov” (profesor Terletska
Alla), IPLT „Constantin Negruzzi” (Lupușor Sergiu), LIMS (profesor Malai Ionela),
IPLT „Onisifor Ghibu” (profesor Coșlet Angela).

Reieșind din cele constatate în problema elaborării proiectării didactice perspective, parcurgerea
și realizarea conținuturilor curriculare gimnaziale și liceale la biologie și chimie menționez că cadrele
didactice responsabil își exercită îndatoririle funcționale în baza standardelor educaționale de
competență utilizează diverse tehnologii și principii specifice în scopul organizării eficiente a
procesului educațional la disciplinele menționate.
În cadrul analizei proiectelor didactice profesorii respectă corelația dintre competențe –
conținuturi – activități de învățare și evaluare. În acest context pot fi exemplificate secțiile metodice
din aria curriculară de referință din Liceele Teoretice: „Iulia Hașdeu”, „N.V.Gogol”, „Gheorghe
Asachi”, „Academia Copiilor”, „Kiril și Metodii”, LCI „Prometeu-Prim” , IPLT „Petru Movilă”,
„Mihai Viteazul”, „Constantin Negruzzi”, LTPA „Mihail Berezovschi”.

Constantin Subotin, specialist principal, metodist la biologie și chimie.

Controlul s-a desfăşurat în următoarele instituţii de învăţămînt secundar general: LT „M.

Basarab”, LT „M. Cervantes”,IP LT „P. Zadnipru”, LT „Gh. Ghimpu”, LT „M. Sadoveanu”, LTPA „N.
Sulac”, LT „Grătieşti”, LCI „Prometeu-Prim”, LT „Budeşti”, gimnaziile 7, 31, 93.
În cadrul controlului au fost verificate proiectările didactice de lungă durată a 42 profesori din
instituţiile sus menţionate; au fost examinate cataloagele şcolare din instituţiile menţionate, proiectările
didactice de scurtă/lungă durată, caietele de probe de evaluări scrise ale elevilor; au fost verificate
portofoliile comisiilor metodice, cadrelor didactice; discuţii cu managerii şcolari, profesorii de
matematică.
La şedinţele comisiilor/secţiilor metodice sunt planificate acţiuni privind continuarea
implementării curriculumului şcolar la matematică. Profesorii sunt familiarizaţi cu setul curricular
existent.
Au fost verificate planurile de activitate a comisiilor/secţiilor metodice (abordarea tematicei
controlului şi implementare a acesteia în cadrul şedinţelor comisiilor metodice), în scopul determinării
nivelului de implicare a comisiilor metodice în asigurarea calităţii proiectelor de lungă durată şi s-au
examinat proiectele de lungă durată şi proiectele lecţiilor în scopul determinării gradului de competenţă
a profesorilor de matematică pentru proiectarea procesului educaţional.
Portofoliile profesorilor denotă că cadrele didactice deţin literatura metodică recomandată privind
implementarea curriculumului modernizat, standardele de eficienţă a învăţării, curriculumul la
matematică, ghidul de implementare a curriculumului modernizat, scrisoarea metodică propusă de ME,
materiale didactice, proiecte didactice curente, proiecte didactice de lungă durată, registru de dezvoltare
profesională (profesorii ce au susţinut conferirea/confirmarea gradelor didactice), planul individual de
formare continuă, etc.
La momentul verificării au fost prezentate notele informative privind controlul intern al
proiectelor didactice în Gimnaziul nr.31, Gimnaziul nr.7, LT „Gh. Ghimpu”, LTPA „N. Sulac”, LT

37
„M. Basarab”, LT „M.Sadoveanu”, LCI „Prometeu-Prim”. Cu întârziere au fost prezentate notele
informative din IP LT „P.Zadnipru”, LT „Miguel de Cervantes”, LT „Grătieşti”, Gimnaziul nr.93, iar
din LT „Budeşti” pînă la moment nu a fost prezentată nota informativă.
Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice, elaborate de către managerii
şcolari, responsabili de activitatea profesorilor de matematică, sunt corect structurate, sunt sistematizate
constatările, formulate concluzii, recomandări, cu excepţie făcînd gimnaziul nr.7, în care se vorbeşte la
general despre cadrele didactice, neindicînd numele, prenumele profesorilor,disciplina predată.

În toate instituţiile de învăţămînt secundar general, supuse controlului sus-numit, proiectele

didactice de lungă durată sunt personalizate, pentru fiecare clasă aparte, cu activităţi de învăţare
adecvate. Cadrele didactice, profesori de matematică au elaborat proiectele didactice de lungă durată
după unităţi de conţinut, mai puţin pe unităţi de învăţare. Au fost consultate modelele propuse în
ghiduri. Structura proiectelor diferă de la profesor la profesor. Am întîlnit proiecte didactice de lungă
durată elaborate pe unităţi de învăţare în LT „Miguel de Cervantes” (Vacarciuc V., Sacara T.,Postu R.,
Doronin V., Balan A.), Gimnaziul nr.31 (Baraghin I.), LCI „Prometeu-Prim” (Oprea D., Popa A.,
Copaci A., Bujag L., Efros M., Efros P., Topală V.), LT „Gh. Ghimpu” (Saranciuc A.), LTPA
„N.Sulac” (Popovici T.). La profesoara de matematică Vetrilă T. din LT „Grătieşti” proiectele didactice
de lungă durată erau xeroxate de ani de zile, abia se mai vedeau conţinuturile, dar în scurt timp au fost
perfectate şi personalizate.
În majoritatea proiectelor didactice de lungă durată nu s-a ţinut cont de numărul de săptămîni
anual şi profesorii au repartizat orele, reieşind din 34 săptămîni în loc de 35. Orele diferenţă au fost
repartizate conform necesităţilor la clase: ca ore de analiză a evaluărilor sumative, la lecţiile de formare
a capacităţilor de dobîndire a cunoştinţelor sau recapitulări finale.
În proiectele didactice de lungă durată la matematică sunt incluse probe de evaluare: iniţiale,
sumative şi finale.
În urma examinării cataloagelor şcolare am constatat că între înscrierile din cataloagele şcolare
şi proiectarea didactică de lungă durată există o corelare. Subiectele lecţiilor corespund conţinuturilor
propuse, cu excepţie făcînd la profesoara de matematică Vetrilă T., LT „Grătieşti” în clasa a VII-a şi a
IX-a.
Recomandări:
1. De menţionat managerii instituţiilor de învăţămînt secundar general: LT „M. Basarab”, LT
„M. Cervantes”, IP LT „P. Zadnipru”, LT „Gh. Ghimpu”, LT „M. Sadoveanu”, LTPA „N. Sulac”, LT
„Grătieşti”, LCI „Prometeu-Prim”, gimnaziile 31, 93 pentru atitudine, activitate responsabilă în
direcţionarea cadrelor didactice din instituţiile respective pentru implementarea curriculumului
modernizat.
2. Managerii şcolari, responsabili de disciplina Matematica:
2.1.vor continua asigurarea corectitudinea elaborării proiectelor didactice de lungă durată în
conformitate cu prevederile Ghidului de implementare a curriculumului modernizat;
2.3. vor revedea proiectele didactice de lungă durată ale profesorilor de matematică pentru semestrul
următor de studii, în scopul identificării problemelor existente;
2.4. vor studia literatura de specialitate cu referinţă la proiectarea formării de competenţe curriculare în
cadrul activităţilor educaţionale.
3. Comisiile metodice:
3.1.se vor implica în elaborarea unui sistem în cadrul căruia toţi profesorii de matematică să elaboreze
proiecte pe unităţi de învăţare.
4. Cadrele didactice de matematică:
4.1.se vor preocupa de autoformare şi autoperfecţionare în domeniul proiectării didactice de lungă
durată pe unităţii de conţinut/de învăţare;
4.2.vor proiecta unităţile de învăţare în scopul creării unui mediu de învăţare coerent formării
competenţelor specifice disciplinei;
4.3.vor proiecta raţional evaluările sumative din perspectiva formării competenţelor;

38
5. Inspectorul şcolar la disciplină, L. Samson, va aduce la cunoştinţă cadrelor didactice rezultatele
controlului efectuat, în cadrul reuniunii metodice din decembrie 2015.

Lilia Samson, specialist principal, inspector şcolar de matematică, DGETS

Control realizat în instituţiile: LT ”M.Grecu”, LT „T.Maiorescu”, LT „G.Călinescu”, LT

„M.Kogâlniceanu”, LT „Academia Copiilor”, IPLT„Minerva”, LT „European”, LT „Ştefan Vodă”,
IPLT „Traian”, LT „A.Cehov”, Gimn.”St.Grama”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate

La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Cunoaşterea şi Controlul a constatat, că în toate instituţiile nominalizate
implementarea actelor activitatea echipelor manageriale cu referinţă la aprobarea proiectelor
normative privind didactice de lungă durată la început de an şcolar, a fost anticipată de
proiectarea de lungă studierea de către fiecare manager şcolar - responsabil de procesul
durată de către managerii educaţional la disciplină a setului de documente curriculare. S-a pus
şcolari, selectiv de cadrele accent pe elaborarea proiectelor în temeiul Scrisorii Metodice pentru anul
didactice. de studiu 2015-2016, Ghidurilor de implementare din perspectiva
curriculară, respectarea conceptelor ştiinţifice şi a actelor normative ale
ME cu referinţă la asigurarea calităţii implementării documentului
curricular pentru treptele de şcolaritate: gimnaziu şi liceu. Majoritatea
profesorilor de fizică din instituţiile de învățămînt secundar general,
implicate în control, au participat la reuniunea metodică municipală din
august, în cadrul căruia au fost informaţi cu directivele şi recomandările
metodologice, instrumentarul didactic şi actele normative ale ME privind
implementarea curriculumului modernizat la disciplină, respectiv, cu
cerinţele de elaborare a proiectelor didactice de lungă durată pe unităţi de
învăţare.
În toate instituţiile supuse controlului, în august, în cadrul şedinţelor
comisiilor metodice, au fost analizate documentele curriculare, ghidurile
de implementare a curriculei modernizate axate pe formare de competenţe
la discipline pe arii curriculare, manuale, materiale auxiliare, bibliografia
de specialitate şi metodică, care au fost propuse de specialiştii DGETS la
reuniunea metodică.
Corectitudinea elaborării individuale de către profesori a proiectelor de
lungă durată, înainte de a fi aprobate, au fost analizate la şedinţa
comisiilor metodice, urmate de procese verbale, constatări, decizii,
termeni de realizare. Au fost menţionate echipele manageriale din
instituţiile: „Academia Copiilor” (director N.Horjan), „M.Grecu”(director
S.Glotova), „T.Maiorescu”(director N.Crapivnaia), „G.Călinescu”
(director N.Bugan), “Minerva” (director A.Macarevici),
„M.Kogâlniceanu” (director N.Timofei), “Traian” (director T.Gogu),
“A.Cehov” (director V.Berdan), Gimn. “St.Grama” (director
T.Samohvalov).
În LT European proiectele didactice de lungă durată la toate disciplinele
şcolare au fost aprobate de către directorul instituţiei, dar n-au fost
discutate la şedinţa comisiilor metodice, lipsesc informaţiile directorilor
adjuncţi despre controlul corectitudinii elaborării acestora.
Există un sistem Cu un sistem instuţional unic de proiectare didactică de lungă durată pe
instituţional de proiectare unităţi de învăţare, s-au evedinţiat LT „Minerva”, LT„M.Kogâlni-
didactică, cel puţin unic la ceanu”, unde preventiv s-au desfăşurat seminare instructiv-metodice la
disciplină sau la aria care s-au pus accent pe recomandări unice pentru toate disciplinele şcolare
curriculară: concept şi la elaborarea proiectelor , luîndu-se în consideraţie recoman-
39
structură – succint????
Care este cadrul
operaţional de
aplicare/realizare a Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea
proiectelor didactice de
lungă durată în instituţie?
Analiza notelor
informative privind
controlul intern al
proiectelor didactice, cum
se: sistematizează
constatările, formulează
concluziile,
recomandările?
Verificarea proiectării
didactice lungă/scurtă
durată, pe unităţi de
învăţare şi realizării lor la
nivel de cadru didactic:
accente analitice şi
statistice
Examinarea proiectării şi
realizării evaluărilor la
nivel de cadru didactic, a
calităţii analizei şi
interpretării rezultatelor
Analiza probelor de
evaluare: structura şi
dările scrisorilor metodice pe discipline a ME, dar şi a specialiştilor la
reuniunile metodice din august.
In majoritatea instituţiilor profesorii au elaborat individual proiectele
didactice de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri.
sistemică elementelor de conţinut, ţinând cont de ordinea ştiinţifică şi
didactică. În proiectele didactice de lungă durată, unii păstrează corelarea
didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare.
În activitatea de formare competenţelor, profesorii sunt axaţi pe valorile
acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini.
Au fost menţionaţi: A.Solonari (LT „M.Kogâlniceanu”), O.Machevnina
(LT „Academia Copiilor).
În toate instituţiile supuse controlului, rezultatul controlului din luna
septembrie, efectuat de directorii adjuncţi-patroni a disciplinelor şcolare
cu referinţă la corectitudinea elaborării proiectelor didactice de lungă
durată, este reflectat în note informative, structura şi conţinutul cărora
corespund rigorilor actuale. Sunt stabilite obiectivele de control şi indicate
compartimentele verificate, analiza datelor obţinute, cu recomandări
corespunzătoare. Informaţiile a fost ascultate şedinţele Consiliului de
Administraţie.
În LT „Traian”, LT „G.Călinescu”, „M.Grecu”, „Minerva”, în baza
deciziei CA sunt întocmite ordine unde sunt indicate rezultatele
controlului, cu menţiune a profesorilor ce au elaborat corect proiectările,
dar şi cu recomandări pentru profesorii la care s-au depistat deficienţe, cu
indicarea termenilor de corectare, revenire la control repetat. Lipseşte nota
informativă, cu referinţă la corectitudinea elaborării proiectelor didactice
de lungă durată în LT European.
La nivelul cadrelor didactice
Toţi managerii şcolari-patroni la disciplina fizica din instituţiile supuse
controlului, au realizat controale tematice cu referinţă la corectitudinea
elaborării proiectelor didactice de lungă durată, rezultatele controalelor
sunt reflectare în notele informative, care au fost discutate la şedinţa
comisiilor metodice, în procesele verbale sunt indicate părţile pozitive dar
şi deficienţele cu termeni de corectare.
Condiţia de bază pe care profesorii de fizică pun accentul la elaborarea
probelor de evaluare la finele unităţii de învăţare, semestrului, anului, este
calitatea realizării procesului educaţional în formarea personalităţii
elevului pe două etape succesive prin: evalua-
rea achiziţiilor teoretice – selectarea itemilor ce vor demonstra formarea
sistemului de cunoştinţe fundamentale teoretice şi evaluarea achiziţiilor
practice, care se referă la evaluarea unor competenţe cu referinţă la
rezolvarea unui sistem de situaţii reale, clasificate pe nivele de
complexitate în rezolvarea problemelor cantitative, calitative şi
experimentale prin elaborarea unui algoritm bine determinat care se
materializează în rezultatele şcolare exprimate în termeni de competenţe
integrate. Toţi profesorii de fizică supuşi controlului elaborează probele de
evaluare, reeşind din directivele scrisorii metodice a ME şi a
recomandărilor propuse la reuniunea metodică a profesorilor din luna
august.
Analiza portofoliilor profesorilor de fizică a constatat că, în proiectele
didactice de lungă durată sunt planificate evaluări iniţiale, formative,
40
calitatea lor (portofoliul
profesorului).
Aprecierea eficienţei şi
relevanţei proiectelor
didactice în asigurarea
calităţii demersului
didactic la disciplină
Examinarea cataloagelor
şcolare şi a caietelor de
evaluări scrise ale elevilor
în scopul determinării
gradului de realizare a
conceptului curricular de
formare, dezvoltare,
evaluare a competenţelor
specifice şi integratoare
elevului din treptele de
şcolaritate (primar,
gimnaziu, liceu)
M.Cotoros, specialist coordonator, metodist, direcţia inspecţie ţcolară, FGETS
Control în instituţiile IÎP Liceul „Columna”, Liceul „Gloria”, LT „Rambam” ORT, gim.nr.74,
gimn.nr.75, gim.nr.68, gim.nr.67, LT „G. Asachi”
sumative. La elaborarea probelor de evaluare profesorii de fizică
selectează itemi în vederea formării/dezvoltării competenţelor curriculare
–competenţe de comunicare ştiinţifică în domeniul fizicii: competenţe de
aplicare a legilor şi formulelor la soluţionarea diverselor situaţii concrete
cotidiene; competenţe de investigaţii experimentale în cadrul lucrărilor de
laborator; competenţe de lucru cu manualul. Rezultatele evaluărilor sunt
analizate la şedinţele comisiilor metodice, statistic, analitic. Progresul
şcolar al elevilor este monitorizat în dinamică. Există o evidenţă a
rezultatelor prezentate în plan comparativ cu cele din ultimii 3 ani pentru
fiecare clasă aparte, dar şi pentru fiecare profesor. Acestea sunt prezentate
prin tabele, diagrame. Au fost menţionaţi echipele manageriale şi
profesorii din instituţiile: „Minerva”, „Academia Copiilor”, „Traian”,
„M.Grecu” „G.Călinescu”, „M.Kogâlniceanu”, „A.Cehov”.
Profesorii de fizică, activează în baza formei de proiectare didactică pe
unităţi de învăţare, elaborează proiectări zilnice, accent fiind pus pe
perspectiva metodologiei învăţării active centrate pe elev, valorifică
competenţele de aplicare a cunoştinţelor teoretice în viaţa cotidiană prin
intermediul experienţelor frontale, lucrărilor de laborator şi practice.
În procesul proiectării pe unităţi învăţare, se urmăreşte cadrul
activităţilor de dezvoltare a gîndirii logice prin intermediul rezolvării
problemelor cantitative, calitative şi experimentale cu aplicabilitate
practică. Profesorii au avut libertatea de a distribui orele în funcţie de
specificul clasei, profilului, selectarea problemelor cu variat grad de
complexitate, rezolvarea acestora în baza elaborării unui algoritm optim.
În toate instituţiile au fost proiectate evaluări obligatorii pentru toţi elevii:
iniţiale, la finele unităţilor de învăţare, semestru, an şcolar.
În cadrul controlului s-au analizat testele de evaluare elaborate de
profesori, anume: corectitudinea selectării itemilor, gradul de
complexitate, volumul, baremele de verificare şi apreciere; la acest capitol
au fost menţionaţi profesorii: Lupanciuc Galina, grad didactic superior,
(LT „M.Grecu”), Svetlana Răduţ, grad didactic I (LT „T.Maiorescu”),
Olga Machevnina, grad didactic I (LT „Academia Copiilor”), Liubovi
Cernaia, grad didactic II (Gimn.”Stelian Grama”), Cotruţa Raisa, grad
didactic II (LT „G,Călinescu”), Mariana Vrabie, grad didactic II (LT
„Traian”), Aliona Grişco, grad didactic II (LT „Minerva”).
În toate instituţiile supuse controlului cataloagele şcolare se completează
conform instrucţiunii prezente la începutul catalogului: completarea
subiectelor lecţiilor, temele pentru acasă, notare ritmică a elevilor. La
disciplina fizica în cataloage sunt nominalizate toate evaluările şi lucrările
de laborator, cu note, conform proiectării didactice. În testele de evaluare
majoritatea profesorilor corect selectează subiectele de evaluare avînd ca
scop: determinarea gradului de realizare a conceptului curricular:
formării/dezvoltării competenţelor integratoare a elevilor. La acest capitol
au fost menţionaţi profesorii: Aliona Griţco (IPLT „Minerva”), Olga
Machevnina (LT „Academia Copiilor”), Raisa Cotruţă (LT
„G,Călinescu”).
41
Aspecte evaluate Rezultate atestate
La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Cunoaşterea şi Echipele manageriale din instituțiile enumerate continuă activitatea
implementarea actelor educaţională trasînd problemele orientate spre implementarea documentelor
normative privind curriculare, curriculei modernizate centrate pe formarea de competenţe, privind
proiectarea de lungă proiectarea calendaristică de lungă durată la toate disciplinele de studii.
durată de către managerii Toate instituțiile dispun de actele normative, curricula la disciplinele școlare,
şcolari, selectiv de cadrele Standardele instruirii eficiente, ordinele ME și Scrisorile metodice privind
didactice. desfășurarea procesului educațional, auxiliare curriculare; Ghiduri și proiectările
lunare, săptămînale, imformații etc. Toată activitatea este coordonată de comun
cu comisiile metodice.
S-a constatat că managerii școlari, cadrele didactice cunosc actele normative și le
aplică la elaborarea proiectelor.
Există un sistem instituţional În instituții există un sistem instituţional de proiectare didactică unic la
de proiectare didactică, cel disciplinele școlare reieșind din specificul fiecărei discipline în parte. În Liceul
puţin unic la disciplină sau la Columna acest lucru este organizat în baza unui Laborator (Centru de Evaluare
aria curriculară: concept şi
Instituțională - CEI), care are obiectivul de a evalua proiectările elaborate (pînă
structură – succinct???
la data de 8 septembrie se trec prin Centru de Evaluare Instituțională toate
proiectările: corelarea competențe cu conținuturi curriculare și instrumentul de
evaluare. Se cere ca la evaluarea summativă să fie indicată componenta
competențelor evaluate). Respectiv la fiecare proiectare se atașează un borderou
de notare, care arată gradul de dificultate al testului; nota medie și % realizării.
În Liceul Gloria, directorul adj. Dimitrioglo Ala, formator național
ProDidactica, are o cerință specială față de elaborarea de proiect: după o
instruire inițială și evaluare se afișează pe un panou special cele mai bune
proiecte – ca model pentru a fi vazute.
Care este cadrul operaţional Aplicarea și realizarea proiectelor didactice de lungă durată în instituţie sunt
de aplicare/realizare a ținute la control prin asistențe la ore, controale operative și tematice
proiectelor didactice de
(curriculumul, resursele umane, activitățile extracurriculare), verificarea
lungă durată în instituţie?
cataloagelor și analiza informațiilor prezentate de către profesori.
În Liceul Columna acest lucru este organizat în felul următor: instruirea
inițială, redactarea, evaluarea proiectelor, aprobarea (șeful CM, șeful CEI,
vicedirector, director). În LT Rambam după elaborare toate proiectele au fost
stocate și au trecut prin evaluarea individuală fiind indicate neajunsurile.
Analiza notelor informative Există note informative privind controlul intern al proiectelor didactice. Ele
privind controlul intern al conțin constatări, sunt formulate concluzii și recomandări. Recomandările sunt
proiectelor didactice, cum aduse la cunoștința cadrelor didactice în cadrul ședințelor operative și în discuții
se: sistematizează individuale.
constatările, formulează
Este foarte important că in toate instituțiile din suburbii(gimn.nr.67, 68, 74, 75)
concluziile, recomandările?
notele informative, documentația este foarte bine sistematizată.
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea proiectării Au fost verificate selectiv proiectările didactice de lungă durată la
didactice lungă/scurtă disciplinele: matematica, informatica, clasele primare, limbile rusă și
durată, pe unităţi de engleză.
învăţare şi realizării lor la Profesorii au respectat cerinţele înaintate de curriculumul şcolar unde este
nivel de cadru didactic: indicat numărul concret de lucrări de evaluare la fiecare clasă; au proiectat
accente analitice şi evaluări iniţiale, formative.evaluări după parcurgerea unităţilor de învăţare
statistice în baza subcompetenţelor formate şi cele sumative.
Profesorii încearcă să elaboreze proiectarea didactică de scurtă durată în
baza unității de învățare. În luna septembrie au recurs la proiecte zilnice
ținînd cont de perioada încărcată pînă la stabilirea orarului.
Ceea ce este specific disciplinei informatica e că fiecare profesor are de
42

Examinarea proiectării şi
realizării evaluărilor la
nivel de cadru didactic, a
calităţii analizei şi
interpretării rezultatelor
Analiza probelor de
evaluare: structura şi
calitatea lor (portofoliul
profesorului).
Aprecierea eficienţei şi
relevanţei proiectelor
didactice în asigurarea
calităţii demersului
didactic la disciplină
Examinarea cataloagelor
şcolare şi a caietelor de
evaluări scrise ale elevilor
în scopul determinării
gradului de realizare a
conceptului curricular de
formare, dezvoltare,
evaluare a competenţelor
specifice şi integratoare
elevului din treptele de
şcolaritate (primar,
gimnaziu, liceu)
pregătit proiecte la toate clasele începând cu clasa a VII-a, și pînă în a
XII-a, (numărul de ore mic: 1-2 ore la clasa)
În liceu există un sistem de evaluare, o atenție deosebită se acordă
evaluărilor inițiale: ele se desfășoară în primele zile ale primei săptămîni.
Rezultatele se analizează, se aduc la cunoștința elevilor și se desfășoară
ore de actualizare și consolidare a cunoștințelor.
Rezultatele se totalizează la nivel de liceu în scopul de a monitoriza
procesul educațional și a lichida lacunele depistate.
Rezultatele se păstrează în portofolii, unele în caietele de evaluări scrise
ale elevilor, se respectă cerințele de elaborare.
Planurile de acţiune sunt privite ca elemente/etape necesare pentru realizarea
scopurilor strategice şi pentru îndeplinirea misiunii şcolii.
În LT „Rambam”, tot ceea ce se întîmplă în liceu, începînd cu procesul de
învăţămînt şi terminînd cu activităţile extracurriculare, cu şedinţele de
lucru, sunt privite din perspectiva progresului realizat în îndeplinirea
misiunii asumate şi în atingerea ţintelor strategice stabilite.
Selectiv au fost verificate cataloagele claselor:
Nu s-a depistat nici o încălcare ce ține de completarea catalogului. În toate
instituțiile cataloagele sunt verificate și sub semnătură sunt indicate la sfîrșit
anumite recomandări. In special pot fi menționate cataloagele din gimn.nr.74,
Tohatin, gimn.75, Cruzești, gimn.nr.67, Revaca, gimn.nr.68, Dobrojea,
La data actuală înscrierile din catalog, corespund pe deplin proiectărilor
elaborate.

Concluzii, recomandări
Echipa managerială a liceului teoretic Rambam ORT, sportiv nr.3 „Gloria”, IP Liceul
„Columna”, gim.nr.74,”V. Găină„ Tohatin, gim.nr.75, Cruzesti, gimn.nr.67, Revaca, gimn.nr.68,
Dobrojea, sunt echipe profesioniste cu o experiență bogată de aсtivitate. În toate instituțiile indicate
calitatea procesului didactic rămîne problema prioritară pentru instituție de și se realizează prin
planificarea şi realizarea efectivǎ a rezultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitorizarea rezultatelor,
evaluarea internǎ și cea externǎ a rezultatelor, prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a acestora.
Toate instituțiile dispun de actele normative, curricula la disciplinele școlare, Standardele
instruirii eficiente, ordinele ME și Scrisorile metodice privind desfășurarea procesului educațional,
auxiliare curriculare; Ghiduri și proiectările lunare, săptămînale, imformații etc. Toată activitatea este
coordonată de comun cu comisiile metodice.
S-a constatat că managerii școlari, cadrele didactice cunosc actele normative și le aplică la
elaborarea proiectelor.
Echipele manageriale din instituțiile enumerate continuă activitatea educaţională trasînd
problemele orientate spre implementarea documentelor curriculare, curriculei centrate pe formarea de
competenţe, privind proiectarea calendaristică de lungă durată la toate disciplinele de studii.
În IP Liceul “Columna” acest lucru este organizat în baza unui Laborator (Centru de Evaluare
Instituțională - CEI), care are obiectivul de a evalua proiectările elaborate (pînă la data de 8 septembrie
se trec prin Centru de Evaluare Instituțională toate proiectările: corelarea competențe cu conținuturi

43
curriculare și instrumentul de evaluare. Se cere ca la evaluarea summativă să fie indicată componenta
competențelor evaluate). Respectiv la fiecare proiectare se atașează un borderou de notare, care arată
gradul de dificultate al testului; nota medie și % realizării.
În Liceul Gloria, directorul adj. Dimitrioglo Ala, formator național ProDidactica, are o cerință specială
față de elaborarea de proiect: după o instruire inițială și evaluare se afișează pe un panou special cele mai bune
proiecte –ca model pentru a fi vazute și studiate.
Aplicarea și realizarea proiectelor didactice de lungă durată în instituţie sunt ținute la control
prin asistențe la ore, controale operative și tematice (curriculumul, resursele umane, activitățile
extracurriculare), verificarea cataloagelor și analiza informațiilor prezentate de către profesori.
În IP Liceul “Columna” acest lucru este organizat în felul următor: instruirea inițială,
redactarea, evaluarea proiectelor, aprobarea (șeful CM, șeful CEI, vicedirector, director). În LT
„Rambam” după elaborare toate proiectele au fost stocate și au trecut prin evaluarea individuală fiind
indicate neajunsurile în conformitate cu cerințele unice (foaie de titlu , indicarea de competențe și
subcompetențe ș.a.). În acest liceu de 2 ori pe an se analizează respectarea proiectelor de lungă durată
În toate instituțiile enumerate există note informative privind controlul intern al proiectelor
didactice. Ele conțin constatări, sunt formulate concluzii și recomandări. Recomandările sunt aduse la
cunoștința cadrelor didactice în cadrul ședințelor operative și în discuții individuale. Pot fi menționate
activitățile directorilor adj. responsabili de corectitudinea elaborării pr. calendaristice de lungă durată:
R. Eșanu, IP Liceul Columna, Șulepova Aglaida, gimn.nr.74, Tohatin, Liceul sportiv nr.3, Gloria, directorul
adj. Dimitrioglo Ala,
Este foarte important că in toate instituțiile din suburbii (gimn. nr. 67, 68, 74, 75) notele
informative, documentația este foarte bine sistematizată și chiar poate fi propusă ca model pentru un
schimb de experiență. Notele informative despre calitatea proiectelor de perspectivă sunt elaborate
corect: sunt enumerate obiectivele, se indică acțiunile realizate, conținutul de bază, concluzii și
recomandări. În fiecare instituție inspectată este elaborat ordinul cu privire la acordarea orelor
opționale, a cercurilor.
În cadrul controlului au fost verificate selectiv proiectările didactice de lungă durată la
disciplinele: informatica, clasele primare, limbile romănă, rusă și engleză, matematica,.
Profesorii au respectat cerinţele înaintate de curriculumul şcolar unde este indicat numărul
concret de lucrări de evaluare la fiecare clasă; au proiectat evaluări iniţiale, formative, evaluări după
parcurgerea unităţilor de învăţare în baza subcompetenţelor formate şi cele sumative. Es
Ceea ce este specific disciplinei informatica e că fiecare profesor are de pregătit proiecte de
lungă durată la toate clasele începând cu clasa a VII-a, și pînă în a XII-a, (numărul de ore fiind mic: 1-2
ore la clasa). În toate instituțiile verificate sunt introduse ore opționale la TIC. La disciplina
informatica pentru TIC este elaborat curriculumul pentru clasele a II-a – IV-a, și a V-a – VI-a.
Respectiv nu sunt probleme la elaborarea proiectului calendaristic de lungă durată pentru orele
opționale. În IP Liceul “Columna” al doilea an la disciplina informatica se elaborează proiectul
didactic cl. VII- VIII pentru curricula nouă experimentală. În baza analizei comparative, care a fost
efectuată la sfârșit de an, curricula nouă este mai atractivă și este orientată spre formare de competențe
vitale: folosirea diferitor softuri și tehnică actuală. Tot în acest liceu s-a introdus curs opțional la ed.
fizică pentru clasele primare. Acest curs, după experiența țărilor europene dezvoltate, este orientat spre
activitatea motrică și dezvoltarea motoricii la elevii claselor primare. Acest lucru se practică pe
stadionul renovat care are multe utilaje necesare, si teren de fotbal special ci iarbă verde.
În instituțiile verificate o atenție deosebită se acordă evaluărilor inițiale: ele se desfășoară în
primele zile ale primei săptămâni. Rezultatele se analizează, se aduc la cunoștința elevilor și se
desfășoară ore de actualizare și consolidare a cunoștințelor. Rezultatele se totalizează la nivel de
instituție în scopul de a monitoriza procesul educațional și a lichida lacunele depistate. Rezultatele se
44
păstrează în portofolii, unele în caietele de evaluări scrise ale elevilor, se respectă cerințele de
elaborare. În gimn.nr.67, Revaca, la informatică fiecare elev are portofoliu unde sunt stocate lucrările
de evaluare. Pentru fiecare clasă materialele sunt sistematizate în mape (portofolii) care mai sunt încă
în dependență de clasă, și de diferite culori. Această instituție are 2 calculatoare la care se desfășoară
lecțiile practice la informatică, ce-ea ce este foarte puțin pentru a fi formate competențele practice de
lucru cu calculatorul.
În baza activității din cadrul controlului pot fi făcute recomandările:
A continua activitatea privind:
- îmbunătăţirea calităţii instruirii şi a culturii generale a elevilor prin identificarea potenţialului de
învăţare a fiecărui elev în parte, în scopul formării și dezvoltării subcompetenţelor şi a competenţelor;
- formarea abilităţilor de autoinstruire în scopul creării unei traiectorii proprii de autoevaluare pentru
fiecare participant al procesului educaţional;
- planificarea, ca planurile să fie gîndite și implementate prin muncă de echipă și cunoscute de toți cei
implicați.
Svetlana Brînză, specialist principal, metodist, direcţia inspecţia şcolară

În control au fost implicate următoarele instituţii de învăţămînt: LT „B.Z. Herţli”, Liceul

Evrica, LT „Vasile Vasilache”, LT „Nicolae Iorga”, Gimnaziul „Taras Şevcenco”, Gimnaziul „Dumitru
Matcovschi”, Gimnaziul „Ion Costin”, Gimnaziul nr. 86, Gimnaziul „Decebal”, Gimnaziul nr.7.
Constatări în cadrul controlului realizat:
În rezultatul cercetării planurilor de activitate ale instituţiilor de învăţămînt secundar general
incluse în control s-a stabilit că în toate instituţiile a fost planificat controlul tematic „Verificarea
corectitudinii elaborării proiectelor de lungă durată la disciplinele şcolare”. Managerii coordonatori ai
disciplinelor şcolare au elaborat note informative cu referire la rezultatele controlului intern efectuat, cu
excepţia Liceului Evrica, Liceului Teoretic „Vasile Vasilache”, Liceului Teoretic „B.Z. Herţli”. Unele
note informative elaborate, cum ar fi în cazul Gimnaziului nr.86, Gimnaziului „Taras Şevcenco”,
reflectă superficial situaţia la compartimentul evaluat, nu indică nici o lacună în elaborarea proiectelor
de lungă durată la geografie cu toate că în cadrul controlului au fost identificate multe carenţe. Este
evident că managerii şcolari responsabili de procesul educaţional la disciplină, avînd obligaţiunea de a
verifica şi coordona proiectele de lungă durată, nu cunosc conţinutul Scrisorii metodice cu referire la
Organizarea procesului educaţional la disciplina şcolară Geografie în anul de studii 2015-2016, cu toate
că la reuniunea metodică din august fiecare cadru didactic a fost asigurat cu scrisoarea metodică, suport
hîrtie. Notele informative privind controlul intern al proiectelor de lungă durată, în dependenţă de
instituţie în parte, au fost ascultate la ședințele Consiliului Profesoral, Consiliului de Administraţie,
Consiliului metodic. În Gimnaziul „Taras Şevcenco” a fost planificat să se asculte nota informativă la
Consiliul Profesoral, însă planul şedinţelor CP nu reflectă acest fapt. Caz asemănător se constată în
Liceul Evrica, unde este planificat să se asculte nota informativă la Şedinţa Consiliului metodic, însă
planul de activitate al Consiliului nominalizat nu specifica acest fapt; în gimnaziul „Ion Costin” nota
informativă indică că a fost ascultată la Consiliul de Administraţie, dar nu se regăseşte în planul
şedinţelor CA, mai mult ca atît în Planul anual managerial lipseşte compartimentul „Dirijare şi
control”. Vizibil este faptul că proiectarea anuală a activităţii în aceste instituţii nu este integrată într-un
sistem, fiind compusă din elemente secvențiale ce nu corelează între ele, iar unele aspecte sînt formale.
În instituțiile inspectate nu există un sistem instituţional unic de proiectare didactică, punîndu-se
accent pe respectarea indicaţiilor Ghidului de implementare a curriculumului, Scrisorii metodice
propuse de Ministerul Educaţiei, ce relatează următoarele: proiectarea didactică să fie elaborată în baza
unităţilor de învăţare, concepute logic conform principiului de predare specific treptei de şcolaritate;
fiecare unitate de învăţare, inclusă în macroproiectare, să fie însoţită de proiectul acesteia, care
include lecţiile din respectiva unitate de învăţare; proiectarea detaliată a unităţilor de învăţare să
corespundă cadrului dezvoltării gîndirii critice: Evocare-Realizarea sensului–Reflecţie-Extindere, sau
cadrului simplificat al ERRE: Familiarizare – Structurare - Aplicare. În majoritatea instituţiilor
continuă să se aplice cadrul operaţional tradiţional de proiectare a activităţii didactice, fiind o cerinţă

45
unică elaborarea macroproiectării şi proiectului zilnic, omițând etapa proiectării detaliate a unităţilor de
învăţare, care are menirea să indice paşii în formarea competenţelor specifice prin valorificarea
anumitor activităţi de învăţare şi resurse educaţionale. Totuşi pot fi menţionaţi la acest compartiment
profesorii de geografie Lidia Tanasov, LT „Nicolae Iorga”, Chirichia Hioara, LT „B.Z. Herţli”, care au
demonstrat abilităţi în proiectarea detaliată a unităţilor de învăţare.
Verificînd corectitudinea elaborării proiectelor de lungă durată la disciplina geografie s-a
constatat că proiectele sînt discutate la şedinţa Secţiilor metodice, confirmat prin proces-verbal, sînt
coordonate de managerii coordonatori, sînt aprobate de managerul principal. Dar au fost identificate şi
unele carenţe:
- confundarea terminilor de unitate de învăţare şi capitol/modul; sînt specificate subcapitole în
loc de unităţi de învăţare;
- repartizarea neeficientă a timpului pentru fiecare unitate de învăţare; în unele cazuri pentru
unităţile de învăţare planificate sunt alocate multe ore (ex. 17-20 ore);
- unităţile de învăţare nu sunt stabilite într-o succesiune logică;
- nu toate unităţile de învăţare finalizează cu evaluări sumative; se confundă tipurile de evaluare,
utilizînd mai mulţi termeni: evaluare sumativă, evaluare finală, evaluare semestrială, evaluare
formativă;
- nu se respectă numărul evaluărilor sumative recomandate în Scrisoarea metodică;
- lipseşte proiectarea detaliată a unităţilor de învăţare.
Examenînd materialele propuse pentru desfăşurarea evaluărilor iniţiale s-a stabilit că în
majoritatea cazurilor nu corespund metodologiei de evaluare a competenţelor. Testele prezentate
evaluau conţinuturile din anul precedent. În toate instituţiile incluse în inspecţie nu erau stabilite ce
competenţe sunt evaluate, lipseau obiectivele de evaluare, baremul de corectare. De exemplu, în
gimnaziul nr. 86 au fost prezentate teste scrise de mînă, cu enunţuri neclare. Profesorul dictează
sarcinile sau le scrie pe tablă pentru a fi copiate de elevi în caiete de lucrări de evaluare, ceea ce
determină o pierdere de timp, elevul nereuşind să rezolve toate sarcinile propuse. Caz asemănător a
fost identificat în Gimnaziul „Taras Şevcenco”, LT „B.Z. Herţli”, Gimnaziul nr.7.
S-a recomandat: să se elaboreze teste de evaluare, scrise la calculator, fiind repartizate fiecărui
elev pentru rezolvare în cadrul demersului didactic; să se stabilească competenţele specifice care
urmează să fie evaluate; să se elaboreze obiective de evaluare derivate din competenţele evaluate;
construirea itemilor în corelare cu obiectivele de evaluare; elaborarea baremelor de corectare şi a
schemei de convertire a punctelor în note.
În liceul Evrica este elaborat un sistem de evaluare intern, aprobat la Consiliul Profesoral, proces-
verbal nr.1 din 25.08.2015, care prevede desfăşurarea evaluărilor iniţiale, curente, sumative, finale (la
finele semestrului şi anului şcolar). Conform acestui sistem de evaluare elevii au posibilitate să-şi
corecteze notele la evaluările sumative, chiar şi în cazul cînd nota luată este „5” şi mai mult; în cazul
lipsei motivate a elevului de la lecţia de evaluare, este obligat în termen de două săptămîni să susţină
proba de evaluare; dacă elevul nu se include în acest timp, lui i se oferă un alt termen de lichidare a
restanţei; în caz că nota primită de elev la evaluarea repetată va fi mai mică ca nota iniţială, elevului i
se va pune în registru nota iniţială; dacă elevul are restanţe la învăţătură, profesorul are dreptul să nu-l
admită la evaluarea sumativă, dîndu-i mai mult timp pentru pregătire. În urma analizei Sistemului de
evaluare intern în această instituţie au apărut un şir de neclarităţi: cu ce se ocupă în timpul lecţiei elevii
neadmişi la realizarea lucrărilor de evaluare sumative?... de ce nu se permite notarea elevului pentru
activitatea sa la tablă pe parcursul lecţiei, permițîndu-se numai notarea în rezultatul evaluării temei de
acasă?....utilizarea în textul Metodologiei de implementarea a sistemului de evaluare a sintagmei ce
contravine metodologiei proiectării formării/evaluării competenţelor curriculare „pe parcursul
semestrului se vor desfăşura atîtea evaluări sumative cîte module conţine curriculum...” ? Este necesar
să se revadă conceptul Sistemului de evaluare intern în Liceul „Evrica”, elaborînd o Metodologie de
implementare a acestui sistem la nivel de instituţie, care ar respecta prevederile actelor normative.
Examinarea selectivă a cataloagelor şcolare a identificat următoarele abateri de la
instrucţiunea de completare:
- nu sînt scrise sarcinile pentru acasă (LT „V. Vasilache”, Gimnaziul nr.86, Gimnaziul „Taras
Şevcenco);
46
- nu este indicată evaluarea iniţială (gimnaziul nr.86);
- lucrarea practică şi evaluarea sumativă este indicată la rubrica sarcini pentru acasă (Liceul Evrica,
Gimnaziul „Ion Costin”);
- nu sunt notaţi toţi elevii la lucrările practice (Gimnaziul „Taras Şevcenco).
În cadrul controlului s-a verificat repartizarea disciplinelor opţionale în unităţile şcolare în
conformitate cu Planul–cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2015-
2016 şi ordinele Ministerului Educaţiei nr. 561 din 12.06.2015 şi nr. 874 din 08 .09.2015. Abateri de la
actele normative nominalizate au fost depistate în LT „V. Vasilache” (au fost tarifate ore opţionale la
limba franceză-1 oră în clasa a VIII „A”, 1 oră în clasa a VIII „B”, 1 oră în clasa a XII „B”; limba
engleză 1 oră în clasa a X „A”, 1 oră în clasa a XI „B”); în LT „B.Z. Herţli”, au fost incluse în
planul individual discipline opţionale la decizia Consiliului profesoral în afara actelor normative
specificate, curriculum nefiind aprobat de Consiliul Naţional pentru Curriculum: disciplina opţională
„Ritorica” în clasele I-IV- cîte 1 oră; disciplina opţională „Metode de rezolvare a problemelor la
geometrie” în clasele X-XII - cîte 1 oră; disciplina opţională „Istoria poporului evreu”- clasa a X-a –
2 ore; clasele XI-XII cîte 1 oră. În Gimnaziul „Decebal” au fost repartizate ore la disciplinele
opţionale: „Matematica distractivă”- în clasa I-1 oră, în clasa a III-1 oră, în clasa a IV-1 oră;
„Miracolul textelor literare” – clasa III-1 oră; „Folclorul pentru copii”- clasa II-1 oră; „Folclorul
copiilor în poveşti” – clasa I- 1 oră; „Poezia pentru copii” şi „Arta discuţiei” – cîte 1 oră în clasa a
VI, VIII, IX; educaţia muzicală – 1 oră, clasa V-VI; matematica – 2 ore, clasa IX; limba engleză – 2
ore, clasa V-VII.
Pornind de la cele constatate în urma controlului propun următoarele:
4. A aprecia procesul de elaborare și implementare a proiectării la disciplina geografie cu calificativul:
bine: LT „Nicolae Iorga”, LT „B.Z. Herţli”, Gimnaziul „Decebal”; satisfăcător: LT „Vasile
Vasilache”, Liceul Evrica, Gimnaziul nr. 86, Gimnaziul „Taras Şevcenco”, Gimnaziul „Dumitru
Matcovschi”, Gimnaziul „Ion Costin”, Gimnaziul nr. 7.
5. Managerii coordonatori din instituţiile unde s-au atestat lacune în carul inspecţiei:
2.1. să ţină la control situaţia la disciplină şi să se conducă de recomandările indicate de actele
normative reglatoare. Să studieze preventiv fiecărui control intern planificat documentele normative;
2.2. să desfăşoare în termenii stabiliţi controalele interne planificate, finalizînd cu elaborarea unei note
informative. Notele informative să reflecte situaţia concretă la subiectul evaluat, indicînd obiectivele
controlului, constatări, concluzii, recomandări.
2.3. să realizeze controlul repetat al proiectelor de lungă durată, asigurînd calitatea lor;
2.4. să organizeze pentru cadrele didactice seminare în problemele proiectării activităţii didactice
centrate pe formarea competenţelor specifice.
3. Managerii principali să repartizeze ore la disciplinele opţionale ce dispun de curriculum aprobat
de Consiliul Naţional pentru Curriculum, conform prevederilor Planului Cadru pentru învăţămîntul
primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2015-2016 şi ordinele Ministerului Educaţiei.
6. Şefii Secţiilor metodice să structureze materialele Portofoliului secţiei metodice, conform
recomandărilor specialistului la disciplină.
7. Cadrele didactice să elaboreze subiecte de evaluare în corespundere cu prevederile ghidurilor de
implementare a curriculumului modernizat, a scrisorii metodice elaborate de Ministerul Educaţiei.
8. Inspectorul şcolar va informa profesorii din municipiu despre rezultatele acestui control în cadrul
reuniunii metodice din decembrie.

S. Axînti, specialist principal la DGETS mun. Chișinău

În control instituţiile de învăţămînt secundar general: LT „I.Creangă”, LT „V.Alecsandri”,

LT „Iu.Hașdeu”, LT „Academician C.Sibirski”, LTPA „Doina și Ion Teodorovici”, IPLT
„C.Negruzzi”, IPLT „Ginta Latină”, LT „M.Lomonosov”, LT „N.Gheorghiu”, LTPR „M.Marinciuc”
gimnaziul nr. 49, gimnaziul-internat nr.3 .
Obiectivele controlului:

47
1. Verificarea cunoaşterii şi implementării actelor normative privind proiectarea didactică de lungă
durată de către managerii şcolari şi selectiv cadrele didactice;
2. Determinarea existenţei unui sistem instituţional de proiectare didactică;
3. Analiza cadrului operaţional de aplicare /realizare a proiectelor didactice de lungă durată;
4. Verificarea proiectării didactice de lungă durată şi realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic.
În acest scop s-au desfăşurat mai multe acţiuni:
 s-au verificat cunoașterea și aplicarea de către managerii școlari și cadrele didactice a documentelor
normative privind elaborarea proiectelor didactice de lungă durată: Planul cadru, curricula la disciplină,
ghidurile de implementare a curriculei, referenţiale, standarde de eficienţă, recomandările metodice cu
privire la organizarea procesului educațional la disciplina „Educația fizică” pentru anul de studii 2015-
2016;
s-au cercetat planurile complexe de activitate a instituţiilor implicate în control la compartimentul
„Dirijare şi control” în scopul determinării existenţei unui sistem instituțional de proiectare didactică;
s-a cercetat sistemul de evaluare efectuat în instituție de echipa managerială;
s-au examinat materialele privind cadrul conceptual şi operaţional de aplicare /realizare a demersurilor
evaluative;
s-au examinat notele informative privind controalele tematice cu privire la elaborarea proiectelor
didactice de lungă durată;
s-au examinat rezultatele evaluării inițiale și întroducerea lor în pașaportul sănătății elevilor;
s-a cercetat analiză rezultatelor evaluărilor pentru a se stabili, dacă sînt centrate pe determinarea
nivelului de realizare a competenţelor, pe aprecierea calităţii predării /învăţării /evaluării;
Acţiunile întreprinse în cadrul controlului special au vizat două nivele: nivelul administraţiei
unităţii şcolare şi nivelul de cadru didactic.
La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Aspecte evaluate Rezultate atestate
Cunoaşterea şi Toți patronii disciplinei „Educația fizică” ai instituțiilor de învățămînt
implementarea actelor supuse controlului special cunosc și aplică în activitatea sa următoarele
normative privind acte normative privind proiectarea didactică de lungă durată:
proiectarea de lungă
Recomandările metodice cu privire la organizarea procesului educațional
durată de către managerii
şcolari, selectiv de cadrele în anul de studii 2015-2016; Planul cadru pentru învățămîntul primar,
didactice. gimnazial și liceal, anul de studii 2015-2016; Standardele de eficiență;
Curricula la disciplina; Ghidul de implementare a curriculei la educația
fizică.
Există un sistem În instituțiile de învățămînt supuse controlului există un sistem
instituţional de proiectare instituțional de proiectare didactică. La educația fizică ca disciplină
didactică, cel puţin unic la practică, patronii se conduc de cele 3 variante de proiecte didactice-model
disciplină sau la aria propuse în Ghidul de implementare a curriculei. Ei sunt la curent că
curriculară: concept şi
proiectarea didactică de lungă durată la educația fizică se deosebește mult
structură – succint????
din punct de vedere al structurii și conținutului de alte discipline școlare.
Acest fapt este condiționat de specificul procesului de învățare a
acțiunilor motrice, cerințele curriculumului la educația fizică. În acest
aspect directorii și directorii adjuncți respectă întocmai prevederile
planului cadru referitor la numărul de ore prevăzute la fiecare clasă la
disciplină, orarul lecțiilor este alcătuit corect, respectând normele
pedagogice și igienice. În elaborarea proiectelor de perspectivă s-a ținut
cont de recomandările ME și a DGETS.
Care este cadrul Este important ca aplicarea și realizarea proiectelor didactice de lungă
operaţional de durată este permanent în vizorul administrațiilor prin efectuarea
aplicare/realizare a
controalelor interne și aplicarea lucrărilor de evaluare a competențelor
48
proiectelor didactice de elevilor, funcția acestora fiind de constatare, verificare a rezultatelor și de
lungă durată în instituţie? certifcare a nivelului de cunoștințe, deprinderi, aptitudini. Fiecare
Analiza notelor
informative privind
controlul intern al
proiectelor didactice, cum 2015 un control tematic privind calitatea elaborării proiectelor didactice
se: sistematizează
constatările, formulează
concluziile,
recomandările?
Verificarea proiectării
didactice lungă/scurtă
durată, pe unităţi de
învăţare şi realizării lor la
nivel de cadru didactic:
accente analitice şi
statistice
instituție de învățămînt controlată, în planul de activitate, la
compartimentul „Control și dirijare” a planificat controale tematice care
prevăd monitorizarea aplicării proiectelor didactice de lungă durată: LT
„N.Gheorghiu” – 3 controale; LT „M.Lomonosov” – 6 controale;
Gimnaziul internat nr.3 – 2 controale; LTPA „Doina și Ion Teodorovici” –
1 control; LT „Iu.Hașdeu” – 3 control; LT „I.Creangă” - 2 controale;
Gimnaziul nr.49 – 4 controale; LT „Academician C.Sibirski”-4 controale;
IP LT „Ginta Latină”-5 controale; IP LT „C.Negruzzi”-4 controale; LTR
„M.Marinciuc”-5 controale; LT „V.Alecsandri”-5 controale.
Ca regulă, managerii liceelor supuse controlului special au planificat în
planul de activitate al instituțiilor de învățămînt sistematic evaluarea
competențelor cognitive, psihomotrice și performanțele elevilor prin
lucrări sau probe de evaluare, organizarea olimpiadelor școlare. La acest
capitol s-au manifestat în sens pozitiv: LT „Academician C.Sibirski”, LT
„I.Creangă”, IP LT „C.Negruzzi”, Gimnaziul internat nr.3, LT
„V.Alecsandri”. Totodată, nu se regăsesc în planurile manageriale
lucrări de evaluare propuse de administrație în LT „N.Gheorghiu”,
LT „M.Lomonosov”, LTPA „Doina și Ion Teodorovici”, gimn. nr.49.
În cadrul verificării notelor informative privind calitatea elaborării
proiectelor de perspectivă s-a atestat, că majoritatea instituțiilor de
învățămînt supuse controlului au efectuat pe parcursul lunii septembrie
de lungă durată. Aceste note conțin constatări, concluzii și recomandări.
La momentul controlului notele informative erau în stare de elaborare în:
LTPA „Doina și Ion Teodorovici” (control la 29.IX.15); LT „Iu.Hașdeu”
(control 01.X.15); LT „I.Creangă” (control 01.X.15); LT „Academician
C.Sibirski” (control 07.X.15); LT „N.Gheorghiu” (control 13.X.15).
La nivelul cadrelor didactice
Proiectarea didactică de lungă durată reprezintă o activitate de mare
complexitate pedagogică, care angajează acțiunele și operațiunile de
definire anticipată a obiectivelor, conținuturilor, evaluărilor și mai ales
relațiile dintre acestea, în condițiile specifice unui mod de organizare a
procesului educațional.
Au fost verificate proiectele de perspectivă a 29 profesori. Ele au fost
discutate la ședințele Comisiei Metodice, la sfârșitul lunii august 2015 și
aprobate de către director în termenii stabiliți.
Majoritatea profesorilor aplică metodologia de proiectare a unităților de
învățare într-o succesiune de etape, înlănțuite logic, ce contribuie la
detalierea conținuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referință,
care vor duce ulterior la formarea de competențe. Profesorii în procesul
proiectării î-au în considerație: pregătirea fizică a elevilor;
asigurarea bazei materiale cu utilaj și inventar sportiv;
condițiile climaterice.
Profesorii din LT „I.Creangă”, LT „Academician C.Sibirski”, IP LT
„C.Negruzzi”, LT „V.Alexandri” la repartizarea sistemelor convenționale
(cognitive, psihomotrice și afective) pe verticală a sistemelor tematice, la
49
 fiecare lecție iau în considerație taxonomia obiectivelor pedagogice, care
reprezintă o clasificare sistematică a finalităților procesului educațional.
Examinarea proiectării şi Calitatea de predare/învățare/evaluare depinde de profesionalismul
realizării evaluărilor la profesorului, de pregătirea lui psihopedagogică, de tipurile de competențe
nivel de cadru didactic, a
științifice și metodologice, care ulterior vor ajuta pedagogul să elaboreze
calităţii analizei şi
o proiectare didactică de lungă durată. Problema elaborării proiectelor de
interpretării rezultatelor
perspectivă bine structurate, adaptate la condițiile specifice unității de
învățămînt la capitolul asigurarea bazei sportive cu inventarul și utilajul
necesar, condițiilor climaterice, nivelul pregătirii fizice ale elevilor, se
discută la toate reuniunile metodice, seminare și anual la controalele
tematice. La nivel de cadru didactic proiectările de lungă durată sunt
elaborate în conformitate cu Curricula la disciplină, fiind planificate, în
mod obligatoriu, probe de evaluare inițiale, sumative, la finele unităţilor
de învăţare. Majoritatea cadrele didactice administrează probele de
evaluare conform proiectului de lungă durată. În instituţiile verificate sunt
elaborate fişe de analiză a rezultatelor şcolare completate de profesori şi
analiza la nivel de clasă şi la nivel de manager-patron a disciplinei,
urmărindu-se performanţele elevilor dar şi determinarea soluționării
eşecului şcolar la disciplinele de studiu.
Analiza probelor de Fiecare profesor dispune de portofoliul ce conţine: subiectele probelor de
evaluare:structura şi evaluare, matricea de specificaţii, baremele de corectare, de notare,
calitatea lor (portofoliul lucrările scrise ale elevilor, fişe de analiză, etc. Notarea ritmică denotă că
profesorului). are loc evaluarea curentă efectuată de către profesori în cadrul fiecărei ore.
Evaluările sumative sunt administrate de profesori, la finele unităţilor de
învăţare şi la finele fiecărui semestru. Subiectele probelor de evaluare sunt
elaborate în conformitate cu cerinţele în vigoare.
În rezultatul controlului au fost depistate unele lacune:
 nu se planifică lucrări de evaluare din partea administrației:
 LT „N.Gheorghiu”, IPLT „Ginta Latină”, gimn. nr.49, LT„Iu.Hașdeu”,
 rezultatele evaluării inițiale nu sunt completate în pașapoartele
sănătății elevilor:
 LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun, E.Calancea;
 IP LT „Ginta Latină” – profesoarele M.Glavan și M.Călăraș;
 nu coincide evaluările planificate în proiectele didactice de lungă
durată cu cele din catalog:
 LT „Iu.Hașdeu” – profesorii V.Moglan, I.Carauș;
 Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev;
 Gimnaziul nr.49 – profesorul S.Franțuz;
 LT „M.Lomonosov” – profesorii P.Coltuc și V.Fonariuc;
 Nu se regăsesc în proiectul de perspectivă unele teme teoretice
prevăzute în curriculumul disciplinar:
 Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev;
 LTR „M.Marinciuc”- profesorul A.Sofroni;
 Nu au fost prezentate testele de evaluare a competențelor cognitive,
baremul de notare, analiza rezultatelor evaluării:
 LT „N.Gheorghiu”- profesorii Filimonov și A.Cosarev;
 LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun, E.Calancea.
Aprecierea eficienţei şi Majoritatea proiectelor didactice de lungă durată asigură o corelare logică
relevanţei proiectelor între toate componentele pe verticală și orizontală. Strategiile didactice
50
didactice în asigurarea selectate sunt relevante pentru valorificarea potențialului fiecărui elev,
calităţii demersului pentru dezvoltarea de competențe specifice.
didactic la disciplină
Învățarea centrată pe formarea de competențe solicită ca cadrul didactic să
cunoască și să valorifice în procesul de proiectare a conceptului de unitate
de învățare. Unitățile de învățare proiectate cuprind mai multe subiecte,
se desfășoară pe o perioadă determinată de timp, este coerentă în raport cu
competențele specifice și se finalizează prin evaluare sumativă. Numărul
de lecții în cadrul unei unități de învățare variază de la 4 la 12 lecții.
Examinarea cataloagelor Cataloagele școlare sunt completate cu acuratețe, conform curriculei la
şcolare şi a caietelor de disciplină și la timp. Eva luarea competențelor formate la elevi este
evaluări scrise ale elevilor
ritmică și în conformitate cu proiectul didactic de lungă durată.
în scopul determinării
gradului de realizare a
conceptului curricular de
formare, dezvoltare,
evaluare a competenţelor
specifice şi integratoare
elevului
Constatări și concluzii:
1. Managerii responsabili de disciplina „Educația fizică” țin la control elaborarea proiectelor didactice
de lungă durată prin planificarea și desfășurarea controalelor tematice pe parcursul anului de studii;
2. În toate instituțiile supuse controlului există un sistem instituțional de proiectare didactică.
Managerii școlari sunt la curent cu specificul proiectării de perspectivă și structura acestora se respectă;
3. În 7 instituțiile de învățămînt secundar general, la momentul controlului au fost elaborate notele
informative cu privire la rezultatele controlului tematic privind calitatea proiectelor didactice de lungă
durată, notele informative fiind calitative și care conțin constatări, analize, concluzii și recomandări,
iar în 5 unități (LTPA „Doina și Ion Teodorovici”, LT „Iu.Hașdeu”, LT „I.Creangă”, LT „Academician
C.Sibirski”, LT „N.Gheorghiu”) erau în stare de elaborare.
4. Majoritatea profesorilor, din cei 29 verificați, aplică metodologia de proiectare a unităților de
învățare într-o succesiune de etape, înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în
vederea atingerii obiectivelor de referință, care vor duce ulterior la formarea de competențe. În
procesul de proiectare profesorii iau în considerație: pregătirea fizică a elevilor, nivelul de asigurare a
bazei materiale cu utilaj și inventar sportive, condițiile climaterice.
5. Au fost depistate un șir de lacune:
 nu se planifică lucrări de evaluare din partea administrației:
 LT „N.Gheorghiu”, IP LT „Ginta Latină”, gimnaziul nr.49, LT „Iu.Hașdeu”,
 rezultatele evaluării inițiale nu sunt completate în pașapoartele sănătății elevilor:
 LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun și E.Calancea;
 IP LT „Ginta Latină” – profesoarele M.Glavan și M.Călăraș;
 nu coincid evaluările planificate în proiectele didactice de lungă durată cu cele din catalog:
 LT „Iu.Hașdeu” – profesorii V.Moglan, I.Carauș;
 Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev;
 Gimnaziul nr.49 – profesorul S.Franțuz;
 LT „M.Lomonosov” – profesorii P.Coltuc și V.Fonariuc;
 nu se regăsesc în proiectul de perspectivă unele teme teoretice prevăzute în curriculumul disciplinar:
 Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev;
 LTR „M.Marinciuc”- profesorul A.Sofroni;

51
 nu au fost prezentate testele de evaluare a competențelor cognitive, baremul de notare, analiza
rezultatelor evaluării:
 LT „N.Gheorghiu”- profesorii Filimonov și A.Cosarev;
 LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun și E.Calancea;
Recomandări:
1. la nivel de administrații ale instituțiilor de învățîmănt secundar general:
1.1 a înclude în planul managerial, la compartimentul „Control și dirijare” a LT „N.Gheorghiu”, IP LT
„Ginta Latină”, LT „Iu.Hașdeu”, gimnaziul nr.49 lucrări de evaluare a competențelor psihomotrice,
cognitive și speciale propuse de administrația instituției;
1.2 patronii disciplinei vor asigura controlul completării la finele lunii septembrie și mai a rezultatelor
evaluărilor inițiale și finale în pașapoartele sănătății elevilor;
1.3 se va controla coincidența unităților de învățămînt prevăzute în curricula și cele planificate în
proiectul didactic de perspectivă;
1.4 se va controla coincidența evaluărilor proiectate cu cele realizate și completate în catalog;
1.5 patronii disciplinei vor asigura înlăturarea lacunelor depistate în rezultatul controlului special și vor
raporta în scris specialistului principal a DGETS despre măsurile luate în termen de pînă la 30.XI.15.
2. la nivel de cadru didactic:
2.1 profesorii vor duce sistematic (septembrie și mai) evidența dinamicii pregătirii fizice a elevilor în
baza evaluărilor inițiale și finale completând pașapoartele sănătății elevilor și făcând unele remanieri în
proiectele didactice de lungă durată;
2.2 cadrele didactice vor respecta strict evaluările planificate în proiectele de perspectivă cu cele
realizate și completate în catalog;
2.3 specialiștii de educație fizică la evaluarea competențelor cognitive vor elabora teste de cunoștințe,
baremul de notare și analiza textuală, comparativă a rezultatelor care se vor păstra în portofoliile
profesorilor sau într-o mapă specială.
Leonid Hîncu, specialist principal, direcţia inspecţie şcolară, DGETS
Instituţiile implicate în control: LT: „D. Alighieri”, „M. Eminescu”, „I.S.Niciui-Leviţchi”,
LTPA: „M. Berezovschi”, „E. Alistar”, IPLT: „Budeşti”, „N. Bălcescu”, LIMPS, Gimnaziul nr. 51,
Gimnaziul cu profil teatral „I.L. Caragiale”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate

La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Cunoaşterea şi În instituţiile de învățământ vizate actele normative privind
implementarea actelor PLD(Curriculele la disciplinele şcolare, planul- cadru, ordinele ME privind
normative privind repartizarea orelor opţionale, scrisorile metodice la discipline), sunt în
proiectarea de lungă Portofoliile secţiilor metodice, în scopul implementării eficiente a
durată de către curriculumului modernizat la disciplinele şcolare în cabinetele metodice
managerii şcolari, există literatură ştiinţifică la compartimentul dat.
selectiv de cadrele Cadrele didactice au la dispoziţie: curricula, manuale, ghiduri, scrisorile
didactice. metodice şi un şir de materiale didactico-metodice care abordează
formarea şi evaluarea competenţelor elevilor de la seminarele organizate în
instituţii şi cele acumulate de la întrunirile metodice propuse de IŞE şi Pro
didactica. În portofoliile profesorilor sunt: modele de PLD, prezentările
proprii de la şedinţele secţiilor metodice la temele de autoperfecţionare.
Există un sistem Fiecare secţie metodică şi-a luat drept model de proiect funcţional
instituţional de propus la întrunirile metodice municipale (în toate instituţiile), S-au
proiectare didactică, cel folosit de forma propusă de PROdidactica şi IŞE în baza cărora au fost
puţin unic la disciplină elaborate proiectele proprii propuse de consiliul metodic din instituţie
sau la aria curriculară: pe unităţi de învăţare.Foarte minuţios au realizat proiectele de lungă
concept şi structură – durată profesorii din LT „D. Alighiere”(Chicu A., Ceban V), LT „M.
52
succint???? Eminescu” (Golubev R.), LTPA „E.Alistar”, (Cimbrici A, Stratan N.),
„M.Berezovschi” (Gorodenco M şi Mihailesco O.), IPLT
„Budeşti”(Luca A.şi Russu L.), proiectele de lungă durată
cuprind strategii şi tehnologii didactice, obiectivele de evaluare la
parcurgerea unităţilor de conţinut.
Care este cadrul Cadrul operaţional de aplicare/realizare a Proiectelor didactice de lungă
operaţional de durată în instituţii se bazează pe documentele normative elaborate de ME şi
aplicare/realizare a se reflectă în planurile manageriale prin diverse tipuri de controale la
proiectelor didactice de disciplinele şcolare, evaluări interne. Ele sunt audiate la CA, CP şi la
lungă durată în şedințele CM. Sunt planificate evaluări interne cu caracter comparativ la
instituţie? una şi aceeaşi clasă, însă pe parcursul a mai multor ani. În toate instituţiile
supuse controlului au fost aprobate PLD. În toate instituţiile a fost realizat
controlul „Monitorizarea elaborării PLD-accente pe implementarea
curriculumului axat pe competenţe,analiză şi propuneri de eficientizare” ce
n-o confirmă notele informative prezentate în urma controlului cu excepţia
IPLT „Budeşti”(la ziua controlului nu era întocmită nota informativă).
Analiza notelor Analiza notelor informative întocmite în urma controlului PLD au arătat că
informative privind managerii patroni al disciplinilor cunosc cerinţele de întocmire a notelor
controlul intern al informative. O analiză amplă cu obiective concrete cu sistematizarea
proiectelor didactice, constatărilor, formularea concretă a concluziilor cu propuneri şi
cum se: sistimatizează recomandări, termeni de realizare a lacunelor depistate au prezentat notele
constatăril, formulează informative întocmite de managerii patroni din LT: „D. Alighieri” şi „M.
concluziile, Eminescu”, LTPA: „M. Berezovschi” şi „E. Alistar”, IPLT „N. Bălcescu”,
recomandările? LIMPS.
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea proiectării La elaborarea proiectărilor de lungă durată fiecare cadru didactic s-a
didactice lungă/scurtă orientat de indicaţiile primite de la specialiştii ME şi a DGETS. Unele
durată, pe unităţi de proiectări sînt elaborate pe unităţi de învăţare, iar altele pe unităţi de
învăţare şi realizării lor la conţinut (Educaţia tehnologică şi educaţia plastică) conform indicaţiilor
nivel de cadru didactic: scrisorii metodice a ME. S-a realizat corect eşalonarea sugestiilor de
accente analitice şi conţinuturi în unităţile de învăţare, care includ detalieri de conţinut,
statistice subcompetenţe, resurse didactice procedurale şi materiale şi evaluare
prin metode cooperante şi interactive, stabilind succesiunea lecţiilor şi
termenele precise de realizare a lor. În toate instituţiile verificate timpul
pentru parcurgerea unităţilor de învăţare nu este calculat în funcţie de
pregătirea elevilor pentru fiecare clasă. Proiectele de lungă durată sunt
unice pentru toate clasele la nivel de clasă.
Examinarea proiectării şi În toate PLD examinate în cadrul controlului sunt planificate evaluări
realizarea evaluărilor la iniţiale şi sumative,evaluări după parcurgerea unităţilor de învăţare la
nivel de cadru didactic, a toate disciplinele şcolare. În portofoliile profesorilor sunt analizele
calităţii analizei şi evaluărilor iniţiale, sumative şi cele din partea administraţiei, solicitate
înterpretării rezultatelor. în urma controalelor tematice. N-au planificat şi realizat evaluările
iniţiale profesorii de educaţie tehnologică Pleşca T (LT „M. Eminescu”),
Stratan P. (IPLT „N. Bălcescu”).
Analiza probelor de În mapele secţiilor metodice şi în portofoliile profesorilor şunt teste,
evaluare: structura şi lucrări de evaluare, precum şi analiza în dinamică pe clase. În toate
calitatea lor (Portofoliul instituţiile sunt analizele evaluîrilor din clasa a V şi a X-a. Analiza
profesorului). probelor de evaluare iniţială în LT „D. Alighieri”, „M. Eminescu”,
LTPA „M. Berezovschi”, „E. Alistar”, IPLT „N. Bălcescu”, Gim. „I. L.
Caragiale” conţin obiective, rezultate statistice pe ultimii 3-5 ani,
constatări, analiza fiecărui item suşestii şi propuneri concrete. Profesoara
de educaţie tehnologică şi educaţie plastică din LT „D. Alighieri” Chicu
Aurelia e elaborat un caiet de evaluare a unităţilor de învăţare la
53

Aprecierea eficienţei şi
relevanţei proiectelor
didactice în asigurarea
calităţii demersului
didactic la disciplină
Examinarea cataloagelor
şcolare şi a caietelor de
evaluări scrise ale elevilor
în scopul determinării
gradului de realizare a
conceptului curricular de
formare, dezvoltare,
evaluare a competenţelor
specifice şi integratoare
elevului din treptele de
şcolaritate (primar,
gimnaziu, liceu)
Educaţia plastică.
În instituţiile LT: „D. Alighieri”, „M. Eminescu”, „I.S.Niciui-Leviţchi”,
LTPA: „M. Berezovschi”, „E. Alistar”, IPLT: „Budeşti”, „N. Bălcescu”,
LIMPS, Gimnaziul nr. 51, Gimnaziul cu profil teatral „I.L. Caragiale”.
documentele curriculare sunt prezente în portofoliile Secţiilor metodice
şi ale cadrelor didactice. Scrisoarea metodică la disciplinele Educaţia
tehnologică şi Educaţia plastică fiind discutate la şedinţele secţiilor
metodice. Menţionăm importanţa studierii individuale de către fiecare
profesor a setului curricular, în special proiectarea didactică şi evaluarea
rezultatelor şcolare pentru a introduce modificările în proiectarea
didactică de lungă durată şi în activitatea profesorală.
În toate instituţiile supuse controlului cataloagele şcolare sunt
completate conform Ordinului ME nr.260 din 28.04.2015 „Cu privire la
aprobarea instrucţiunii de completare a cataloagelor şcolare” cu excepţia
LT „M. Eminescu ” unde nu se respectă p-l nr. 33 din instrucţiunea de
completare a cataloagelor şcolare, care se completează cu pixul negru. În
toate instituţiile temele conţinuturilor predate corespund cu cele din PLD
cu excepţie la profesorul de educaţie tehnologică din IPLT „N.
Bălcescu” Stratan Pavel.
Profesorii desfăşoară evaluări iniţiale la toate clasele, ca evaluări de
diagnosticare a nivelului de formare a competenţelor specifice a
disciplinei. În registrul şcolar, notele de la evaluările iniţiale sunt fixate
doar la acceptul elevilor. (în toate instituţiile).

Concluzii, recomandări
În rezultatul desfăşurării în ultimii cinci ani, la început de an şcolar, a controlului privind
realizarea curriculumului modernizat, am constat că pentru administraţiile instituţiilor de învăţământ
preuniversitar, prioritar a devenit desfăşurarea activităţilor orientate spre implementarea curriculumului
centrat pe formarea de competenţe. La fel şi cadrele didactice au fost responsabilizate pentru
eficientizarea procesului educaţional. Unul dintre aspectele ce demonstrează cele menţionate sunt
proiectele didacticede lungă durată ale acestora.
La elaborarea proiectărilor de lungă durată fiecare cadru didactic s-a orientat de indicaţiile primite de la
specialiştii ME şi a DGETS. Unele proiectări sînt elaborate pe unităţi de învăţare, iar altele pe unităţi de
conţinut (la Educaţia tehnologică şi educaţia plastică) conform indicaţiilor specialiştilor de la ME. S-a
realizat corect eşalonarea sugestiilor de conţinuturi în unităţile de învăţare, care includ detalieri de
conţinut, subcompetenţe, resurse didactice procedurale şi materiale şi evaluare prin metode cooperante
şi interactive, stabilind succesiunea lecţiilor şi termenele precise de realizare a lor.
Analiza notelor informative întocmite în urma controlului PLD au arătat că managerii patroni al
disciplinilor cunosc cerinţele de întocmire a notelor informative.
O analiză amplă cu obiective concrete cu sistematizarea constatărilor, formularea concretă a
concluziilor cu propuneri şi recomandări, termeni de realizare a lacunelor depistate au prezentat notele
informative întocmite de managerii patroni din LT: „D. Alighiere” şi „M. Eminescu”, LTPA: „M.
Berezovschi” şi „E. Alistar”, IPLT „N. Bălcescu”, LIMPS.
Cadrul operaţional de aplicare/realizare a Proiectelor didactice de lungă durată în instituţii se
bazează pe documentele normative elaborate de ME şi se reflectă în planurile manageriale prin diverse
tipuri de controale la disciplinele şcolare, evaluări interne, audiate la CA, CP şi la şedințele CM.
Există un SIERŞ bine programat în demersul managerial,se duce o evidenţă strictă privind
organizarea şi desfăşurarea evaluărilor iniţiale, formative şi sumative în toate clasele primare,
gimnaziale şi liceale (LT „M. Eminescu”, LT „D. Alighieri”, LTPA „E. Alistar”, IPLT N. Bălcescu”).
În planul de activitate pentru anul 2015-2016 sînt programate lucrări de evaluare la unele discipline
şcolare în toate liceele vizate. Lucrările acestea se realizează pe parcursul anului de studii, în baza unui
orar bine prestabilit. La un control deosebit este luată evaluarea cunoştinţelor la disciplinele şcolare în
LT:”D. Alighieri” în care tema după care activează instituţie este „Aplicarea sistemului unic de
54
evaluare a rezultatelor şcolare prin calitate, rebut şi prognoză”. Analiza rezultatelor de la evaluările
propuse de administraţie sunt puse în discutie la Consiliile profesorale, Consiliile de administraţie în
prealabil fiind ascultate la Consiliile Metodice şi secţiile metodice.
Astfel s-a constatat existenţa unei baze de date bine structurată, în dinamică, pe cicluri şi clase
de la 3 la 5 ani, dinamica elevilor la învăţătură pe clase şi elevi, de la un an de studiila altul în
instituţiile: LT„M. Eminescu”, „D. Alighieri”, „E. Alistar”.La elaborarea proiectărilor de lungă durată
se ţine cont de sistemul instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare. Fiecare cadru didactic a inclus în
proiectarea de lungă durată evaluările iniţiale, formative şi sumative (finale). Numărul lor depinde de
numărul de ore săptămînal, din Planul-cadru al ME. Lucrările de evaluare se păstrează în mape aparte
cu analize şi în portofoliile cadrelor didactice, în majoritatea cazurilor ele sint scrise pe foi format A-4,
sunt cusute. Înscriile din cataloage corespund cu cele din proiectele de lungă durată, notele de la
evaluări sunt întroduse în catalog.
1. Managerilor şcolari:
- Să ţină la control permanent activitatea corpului didactic din instituţie, întru realizarea eficientă a
curriculumului modernizat centrat pe formarea şi evaluarea competenţelor elevilor.
- Să desfăşoare seminare cu acţiuni aplicative, centrate asupra strategiilor de predare-învăţare-evaluare
ce abordează formarea şi evaluarea competenţelor elevilor.
- Să asigure în continuare Cabinetele metodice cu literatură ştiinţifică, materiale didactico-metodice
care vor ajuta cadrele didactice la formarea şi evaluarea competenţelor elevilor;
- Să acorde o atenţie deosebită autoinstruirii şi formării cadrelor didactice în problemele implimentării
curriculei modernizate, proiectării didactice de lungă durată pe UÎ, precum şi detalierea UI.
2.Profesorilor de educaţie plastică şi educaţie tehnologică:
- Desfăşurarea la nivel instituţional a unor activităţi de formare cu referinţă la proiectarea unităţilor de
învăţare.
- Vor continua lucrul asupra proiectelor de lungă durată pentru sem.II.
- Vor selecta materiale pentru portofoliu în vederea formării competenţelor.
- Vor elabora modele de teste după fiecare UÎ.
Galina Slobozianu, specialist-coordonator, metodist, direcţia inspecţie şcolară

Control următoarele instituţii: LTPR”M.Marinciuc”, IPLT ”Alexandru cel Bun”, LT ”B.P.Haşdeu”,

LT ”Iu.Haşdeu”, LT ”A.Cantemir”, LT ”Hyperion”, LT ”A.S.Puşkin”, LT”Svetoci” IPLT ” N.
Bălcescu”, Gimnaziul nr.99 ” Gh. V. Madan”, LT”Truşeni”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate

La nivelul administraţiei unităţii şcolare
Cunoaşterea şi La disciplina de educaţie muzicală pentru anul 2015-2016 tema de
implementarea actelor cercetare a fost axată pe ”Implementarea curriculumului centrat pe
normative privind competenţe: imperative, bune practici, perspective”. Paralel s-au examinat
proiectarea de lungă şi planurile de activitate a comisiilor metodice, aria curriculară „Arte”, s-a
durată de către observat că există o conlucrare conştientă dintre cele planificate şi cele
managerii şcolari, realizate, prin activităţile incluse în planul managerial pe comisii metodice,
55
selectiv de cadrele cadrele didactice sînt informate privind „Organizarea procesului
didactice. educaţional la educaţia muzicală”. În toate instituţiile de învăţămînt supuse
controlului LTPR ”M.Marinciuc”, IPLT ”Alexandru cel Bun”, LT
”B.P.Haşdeu”, LT ”Iu.Haşdeu”, LT ”A.Cantemir”, IPLT ”Hyperion”, IPLT
”A.S.Puşkin”, LT”Svetoci”, IPLT ”N. Bălcescu”, Gimnaziul nr.99 ”Gh. V.
Madan”, LT ”Truşeni” s-a atestat o strategie instituţională de implementare
a curriculumului modernizat. Deasemenea managerul dispune de un
portofoliu ce cuprinde un set de acte normative: Strategia educaţie - 2020”,
Codul Educaţiei al RM, Regulamentul de funcţionare a instituţiilor publice
locale (2012), Standardele educaţionale (compartimentul educaţie muzicală
p.344), Referenţialul de evaluare (la disciplina de educaţie muzicală pentru
treapta primară şi gimnazială), Planul-cadru pentru anul şcolar 2015-2016,
Scrisorile metodice la educaţia muzicală privind implementarea curriculară
bazată pe competenţe. Pentru o documentare minuţioasă privind
modernizarea şi implementarea curriculumului se recomandă studiul:
Organizarea procesului educaţional în învăţămîntul preşcolar, primar şi
secundar general/sugestii, recomandări metodice şi manageriale, anii de
studii 2013-2014; Ghidul de implementare a curriculumului modernizat
pentru învăţămîntul primar/gimnazial la disciplina Educaţie muzicală (ME
al RM, Chişinău: Lyceum, 2011), Ghidul învăţătorului pentru educaţia
muzicală: clasa a 2-a (Chişinău: Ştiinţa, 2011).
Examinînd documentaţia şcolară şi portofoliul administraţiei de activitate,
s-a constatat că, în fiecare instituţie de învăţămînt este elaborat şi aprobat
planul de dezvoltare bazat pe acţiunile ce denotă problemele specifice
instituţiei: se practică controale speciale/tematice/operaţionale, şedinţe ale
CM, şedinţe ale CA, seminare pe comisii metodice, traininguri, activităţi
artistice şi concursuri/olimpiade interne/externe. Prin aceste acţiuni
proiectate de către managerii şcolari şi şefii catedrelor s-a observat un
sistem instituţional de organizare al procesului educaţional: de la Planul de
dezvoltare al liceului planificat de către director, spre traseul de dezvoltare
şi implicare al presonalului didactic prin acţiunile Planulului de activitate
al directorului adjunct, al Comisiei metodice, al CA spre realizarea unui
sistem de activităţi instructiv-educative. Ca argument a acestora
menţionăm coordonarea dintre tematica liceului, tematica comisiei
metodice şi tema de studiu a profesorului: LT ”M. Marinciuc”, LT
”A.Cantemir”, LT ”B.P.Haşdeu, LT ”A.S.Puşkin”, LT ”Svetoci”, IPLT
”N.Bălcescu”, LT ”Truşeni”, Gimnaziul nr.99 ”Gh.V.Madan”. În
momentul controlului nu s-au prezentat la control tematicile din instituţiile
LTPR ”M.Marinciuc”, LT ”Iu.Haşdeu”, IPLT ”Alexandru Cel Bun”, IPLT
”Hyperion”.
Există un sistem Pentru cadrele didactice, elaborarea proiectării activităţii didactice
instituţional de reprezintă un punct de referinţă în organizarea-proiectarea/realizarea –
proiectare didactică, cel evaluarea calitativă a integrităţii domeniilor (audiţie/receptarea muzicii
puţin unic la disciplină interpretarea vocală/ corală/ instrumentală a muzicii; creaţia elementară
sau la aria curriculară: muzicală în sinteze cu alte arte; analiza-caracterizarea muzicaii/reflecţia) ca
concept şi structură un cadrul specific/concept autonom al educaţiei muzicale. La fiecare
comisie metodică a fost examinat proiectarea didactică la educaţia
muzicală, deasemenea la fiecare este prezent portofoliu de formare
profesională ce cuprinde cadrul normativ de implementare al
curriculumului modernizat şi un divers conţinut de materiale didactice,
stocate atât în variantă electronică şi de xerocopii ale acestora.
În toate instituţiile există un sistem instituţionalizat/personalizat de
proiectare didactică de lungă durată, zilnic/pe unităţi de învăţare. Anual

56
 la începutul lunii sepetmbrie se desfăşoară şedinţele comisiilor metodice
în cadrul cărora se discută scrisorile metodice cu privire la organizarea
procesului educaţional curent, cerinţele obligatorii faţă de proiectarea
didactică la disciplină. Conceptul şi structura proiectărilor didactice la
disciplina educaţie muzicală respectă compartimentele (unitate de învăţare,
competenţe specifice, subcompetenţe, conţinuturile, nr. de ore, observaţii).
Care este cadrul Cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă
operaţional de durată în instituţii au o structură tabelară: Competenţele specifice,
aplicare/realizare a Subcompetenţele, Conţinuturile, număr de ore alocate conform curriculei
proiectelor didactice de disciplinare cu respectarea numărului de ore stipulate în curriculumul de
lungă durată în educaţie muzicală(clasele I-VIII-a), data/săptămîna şi rubrica observaţii.
instituţie? Competenţele sunt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei
Muzicale, acestea fiind reflectate şi în Standardele de eficienţă a învăţării
(Chişinău: Lyceum, 2012(F.E.-P.”Tipogr. Centrală”). Toate proiectările la
educaţia muzicală sînt proiectate în baza curriculumului modernizat şi a
recomandărilor din scrisoarea metodică a ME. Proiectarea didactică de
lungă/scurtă durată este o versiune personalizată, nu s-a depistat
copieri/xerocopieri în cadrul controlului efectuat a fiecărui profesor de
educaţie muzicală, a fost aprobată la şedinţele CM, aria curriculară ”Arte”.
Analiza notelor În toate insituţiile anual sînt proiectate în luna septembrie controale special
informative privind privind „Elaborarea proiectelor de lungă durată la toate disciplinele” de
controlul intern al către membrii administraţiilor. Toate activităţile planificate la capitolul
proiectelor didactice, catedra ariei curriculare „Arte” (activitatea comisiei metodice sau a
cum se: sistimatizează consiliului metodic) sînt sistematizate pe activităţi lunare, tematic şi
constatăril, formulează examinate la şedinţele CA, CM, prin controale speciale, finalizate prin note
concluziile, informative. Notele informative şi procesele verbale sînt elaborate în
recomandările? variantă de calculator, şi manuscrise/caiete de procese verbale, prin
participarea profesorilor şi a membrilor catedrei.
La nivelul cadrelor didactice
Verificarea proiectării Întru realizarea competenţelor - cheie/transversale, pentru toate treptele de
didactice lungă/scurtă şcoaritate la disciplina de educaţie muzicală profesorul are obligativitatea
durată, pe unităţi de de a respecta structura demersului educaţional prin corelarea de competenţe
învăţare şi realizării lor specifice -subcompetenţe-unităţilor de conţinut conform curriculumului
la nivel de cadru modernizat. Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale
didactic: accente educaţiei muzicale, acestea fiind reflectate şi în standardele educaţionale
analitice şi statistice (audiţia/receptarea muzicii; interpretarea vocală/instrumentală/interpretarea
muzicii; creaţia elementară în sinteză cu alte arte; analiza-caracterizarea
muzicii).
Examinarea proiectării LT”Hyperion” La finele fiecărei unităţi de învăţare în proiectarea de lungă
şi realizarea evaluărilor durată sînt planificate evaluări sumative. Lipsesc matricile de specificaţie la
la nivel de cadru lucrările de evaluare. Analiza şi interpretarea rezultatelor este schematică.
didactic, a calităţii
analizei şi înterpretării
rezultatelor.
Analiza probelor de Analiza probelor de evaluare la disciplină sînt concentrate în sistemul
evaluare: structura şi tabelar ( cu media, însuşita, calitatea) inclusiv ale evaluărilor semestriale
calitatea lor /anuale în toate instituţiile verificate LTPR ”M.Marinciuc”, LT
(Portofoliul ”A.Cantemir”, IPLT ”Alexandruc cel Bun”, LT ”B.P.Haşdeu”, LT
profesorului). ”Iu.Haşdeu”, IPLT ”A.S.Puşkin”, LT”Svetoci”, IPLT”N.Bălcescu”, IPLT
”Hyperion” , Gimnagiul nr.99 ” Gh. V. Madan”, LT ”Truşeni”.
În unele instituţii evaluarea iniţială, semestrială se realizează prin
aplicarea de teste elaborate de către profesorul la disciplină, includ itemi
Care solicită cunoaşterea conţinuturilor curriculare reflectînd astfel aspectul
57
 teoretic de cunoaştere al terminologiei muzicale, genuri, creaţii muzicale,
compozitori, forme şi date biografice din viaţa compozitorilor are loc
evaluarea de competenţe specifice formate elevului (cl.aIV-a, a VIII-a) şi
se analizează în cadrul controalelor planificate de managerul patron la
disciplină.
Nu în toate instrituţiile s-au implementat caietele de autoevaluare la
educaţia muzicală, atît pentru clasele primare cât şi pentru clasele
gimnaziale. Examinînd cataloagele s-a constatat că orele la disciplina de
educaţie muzicală se realizează în baza proiectării didactice de lungă
durată elaborate de către cadrele didactice.
LT ”Truşeni” în cadrul lecţiilor profesorii practică minitestul de evaluare a
competenţelor specifice de cunoaştere a terminologiei muzicale, a
mijloacelor de expresie muzicale utilizate în redarea imaginii muzicale. Cel
mai frecvent este utilizată evaluarea formativă.
Aprecierea eficienţei şi În toate rapoartele semestriale şi anuale la disciplinele şcolare sînt abordate
relevanţei proiectelor eficienţa şi relevanţa proiectelor didactice discutate şi nominalizate în
didactice în asigurarea notele informative la şedinţele comisiilor metodice, CA
calităţii demersului
didactic la disciplină
Examinarea În toate instituţiile în cazul completării cataloagelor este respectată
cataloagelor şcolare şi a instrucţiunea şi ordinul privind completarea cataloagelor şi sînt semnate de
caietelor de evaluări către diriginţii de clase. Planul de activitate al catedrelor reflectă subiectele
scrise ale elevilor în principale de orice tip de control a curriculumului: proiectare (relevanţa
scopul determinării elaborării proiectelor de lungă/scurtă durată), predare (prezentate de ore
gradului de realizare a publice în cadrul diferitor activităţli interne/externe- seminare, şedinţe ale
conceptului curricular CM, atestare) şi evaluare (notarea elevilor, corectitudinea completării
de formare, dezvoltare, cataloagelor).
evaluare a
competenţelor specifice
şi integratoare elevului
din treptele de
şcolaritate

În toate instituţiile implicate în control ul au fost atestate documente ce prevăd implementarea

curriculumului modernizat de educaţie muzicală. Cadrul normativ recomandat de către ME al RM
pentru realizarea procesului educaţional disciplinar recomandă cunoaşterea şi implementarea
standardelor educaţionale , referenţialul de evaluare, Planul-cadru (curent), Scrisoarea metodică.
Disciplina de educaţie muzicală este asigurată cu curriculumul disciplinar, ghidul de implementare a
curriculumului modernizat, manualele şcolare pe treptele primare şi gimnaziale, ghidurile metodice,
caiete de educaţie muzicală de autoevaluare pentru clasele a I-IV-a, a V-VIII-a, pentru şcoala naţională
şi pentru clasele a I-IV-a în limba rusă , pentru şcolile alolingve. Deasemenea şi diversele surse de
documentare şi ghidare metodică cum sînt proiectările de lungă durată şi proiectările didactice , ziarele
şi revistele ce atestă abordarea subiectelor de specialitate periodice (Făclia, Univers Pedagogic, Pro
Didactica, Învăţătorul Modern).
În toate instituţiie examinate s-a atestat prezenţa planurilor de activitate ale secţiilor metodice la
aria curriculară „Arte”- disciplina de educaţie muzicală. În cadrul acestor secţiuni metodice cadrele
didactice la disciplinele educaţie fizică şi sport, educaţie plastică şi educaţie tehnologică, educaţie
muzicală. S-a constatat că din majoritatea cadrelor la secţia metodică din aria curriculară „Arte” este
monitorizată de către profesorii de educaţie muzicală. Planul secţiei metodice catedrei este coordonat
de către managerul instituţiei , se respectă o coordonare de activităţi comune pentru toate comisiile şi
planul managerial, însă mai puţin reuşit sînt reflectate strategiile şi obiectivele manageriale ale
educaţiei din cadrul instituţiei. Dacă în cadrul evaluării curriculumului s-a evaluat aspectul
implementării acestuia în procesul didactic prin respectarea şi corectitudinea elaborării/proiectării
58
competenţelor specifice-subcompetenţe- conţinuturi- integritatea domeniilor de educaţie muzicală –
obiective şi sarcini de realizare a specificului de educaţie muzicală, atunci în cadrul aspectului de
activitate managerială se denotă direcţiile de proiectare mai slabă sau chiar haotică. Practic se observă
o claritate între tematica activităţilor de seminare, dar mai puţin reuşit este formularea obiectivelor
direcţiilor prioritate disciplinei privind planificarea controaleor interne, proiectarea secţiei metodice.
În cadrul controlului au fost examinate proiectele de lungă durată la disciplina educaţie
muzicală, toţi profesorii care au elaborat în timp şi au vizat proiectările. Deasemenea au fost examinate
planurile secţiei metodice la aria curriculară „Arte” unde au fost discutate activităţile profesorilor şi
tematica activităţilor în cadrul seminarelor planificate, inclusiv tema de cercetare a devoltării
profesionale cadrului didactic din cadrul activitatăţii secţiei formare continuă şi atestare pentru anul
curent. După cum s-a examinat concordanţa tematică dintre activitatea liceului-catedră – profesor , s-a
observat că nu în toate instituţiile la discipălina educaţie muzicală sînt planificate seminare privind
activitatea profesorului de educaţie muzicală, fapt ce s-a reletat prin diversele activităţi în anii
precedenţi vizînd formarea continuă şi atestarea, sau conform unor criterii de perspectivă activităţile
sint planificate pentru anii următori.
În cadrul controlului s-a urmărit şi corectitudinea ştiinţifică a elaborării proiectelor de lungă durată
respectînd cerinţele curriculei la educaţia muzicală. În toate instituţiile au fost la timp elaborate
proiectările de lungă durată şi discutate, vizate şi coordonate de către membrii administraţiei. Toate
proiectările respectă condiţiile şi cerinţele din cadrul instituţiei, sînt personalizate şi implică în unele
cazuri elementul de creativitate ale profesorilor în elaborarea lor, conţinutul ştiinţific este relevant prin
toate abordările strategiilor planificate. Mai puţini profesori s-au implicat la elaborarea proiectărilor pe
unitate de învăţare, aplicînd mai frecvent proiectarea zilnică la ore. Atît în insituţiile cu predarea în
limba română cît şi în cele alolingve s-a procurat centralizat de către părinţi caietele de autoevaluare la
educaţia muzicală începînd cu clasele primare şi aplicîndu-le la treapta gimnazială. Caietele la educaţia
muzicală completează studiul elevilor în formarea competenţelor de limbaj muzical, la evaluarea şi
notarea obiectivă şi subiectivă a elevilor ce suferă din cauza mutării/dezvoltarea vocilor, acesta se
referă în special a băieţilor din clasele a VII-a VIII-a, prin aceasta se completează formarea de
competenţă de la interpretare a unui repertoriu la utilizarea sferei imagistice şi a limbajului muzical.
De aceea evaluarea la educaţia muzicală este diferenţiată de la un elev la altul, nemijlocit respectă
dezvoltarea biologică a vocilor în procesul de cînt, este axată pe conţinuturile lecturale ale domeniului
de audiţie/receptarea muzicii, creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte, analiza-caracterizarea
muzicii. Prin specificul şi conţinutul său activitatea profesorului de educaţie muzicală nu se poate
limita la procesul pedagogic pur ştiinţific, însă trebuie să respecte aspectul proiectării artisitce unde
elevii să fie antrenaţi în activităţi artisitce vocale/corale şi ansambluri instrumentale/orchestrale etc.
Planul-cadrul al ME pentru anul curent şi pentru mulţi ani în şir n-a alocat ore opţionale pentru
dezvoltatea armonioasă şi estetică prin disciplinele muzicale/educaţie muzicală a elevilor, chiar daca în
unele insittuţii sînt repartizate ore extraşcolare ele nu acoperă dezvoltarea de calitate şi pe interesele
elevului.
Concluzii: În rezultatul efectuării controlului în instituţiile nominalizate mai sus, am constatat că
practic toate proiectările recomnadate de către curriculum se copie printr-o variantă mai personalizată
a profesorului, ceea ce face ca activitatea profesorului să se orienteze mai mult asupra scrierii de
proiecte în plus, fără a le oferi posibilitatea de a se accesa mai minuţios la procesul instructiv educativ
şi activitatea practică nemijlocit, sau mai corect spus este preocupat mai mult de alte lucruri decît de
creşterea şi educarea copiilor. Nemaivorbind despre procesul de evaluare: iniţială, formativă, sumativă,
etc. suprasolicitată care complică şi încarcă volumul de dezvoltare cognitivă în general. Cercetarea
ştiinţificpă în general lasă mari amprente în dezvoltarea intelectuală a elevilor, suprasolicitatea de
activităţi ştiinţifice denotă sau defavorizează specificul educaţiei muzicale şi artisitce ale elevilor.
Constatăm că un curriculum bine recomandat/elaborat şi structurat la disciplină , o formare contrinuă a
cadrelor didactice respectînd metodica predării/învăţării/evaluării specificului şi didactica acestuia , o
asigurare didactică inclusiv cu mijloacele necesare în realizarea calitativă şi cantitativă a procesului
educaţional la educaţia muzicală în cadrul fiecarei instituţii, va oferi o dezvoltare intelectuală şi
armonioasă elevilor din clasele primare şi gimnaziale.
Recomandări membrilor administraţiei:

59
 de evitat suprasolicitarea activităţilor de formare în special seminare în cadrul insituţiilor;
 a se acorda mai multă asistenţă metodică privind selectarea temei de cercetare, în special cadrelor
tineri specialişti;
 a se acorda asistenţă metodică privind elaborarea/proiectarea pe unităţi de învăţare pentru fiecare
treaptă şcolară şi clasă;
 a se acorda asistenţă metodică privind derularea evenimentelor /etapelor lecţiei şi integrarea
domeniilor de educaţie muzicală conform curriculei;
 a se acorda asistenţă metodică privind studiul şi proiectarea planului de catedră (corectitudinea şi
actualitatea indicatorilor de performanţă, acţiunilor strategice de dezvoltare ,etc.);
 a se delega la cursuri de formare a directorilor adjuncţi , a şefilor de comisii metodice respeonsabili de
educaţie muzicală;
 a se asigura/dota cu cabinete la educaţie muzicală şi instrumente muzicale de calitate, seturile de
materiale didactice /CD-uri, TIC/utilaj audio-video);
 a se implca întru participarea elevilor la spectacolele muzicale oferite de către centrele culturale din
municipiu, deoarece valorificarea potenţialului creativ al elevilor şi promovarea muzicii naţionale în
special rămîne a fi un drum închis în sine;
 a se oferi elevilor învăţarea/practicarea unui instrument muzical în instituţie
A efectuat controlul:
A. Tabaran, specialist coordonator, metodist, direcţia inspecţie şcolară, DGETS mun. Chişinău

60