Prelegerea nr.

7, PEDAGOGIE I,
Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic

CURRICULUM
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI
PROBLEMATICĂ
Lect.univ.drd.
Adriana Rîşnoveanu

11/22/20
 OBIECTIVELE TEMEI:
La sfârşitul temei cursanţii trebuie să:

 definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum;

 analizeze importanţa conceptului CURRICULUM din

punctul de vedere al implicaţiilor practice;

 enumere principalele elemente structurale ale unui

curriculum;

 analizeze relaţiile şi interdependenţele ce se stabilesc

între conceptele nodale ale unui curriculum.

 utilizeze corect termenii: ciclu curricular, arie

curriculară, conţinuturi curriculare, fapt curricular.

11/22/20
 BIBLIOGRAFIE
 C. Cucoş, Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi,
2002 (cota 72355), pag. 181 - 184;
 M. Diaconu, I. Jinga (coord.), Pedagogie,
Ed. ASE, Bucureşti, 2004 (cota 73437),
pag. 553 – 559;
 www.ise.ro
 www.cnc.ro

11/22/20
 CUPRINSUL TEMEI:

1. Etimologia termenului CURRICULUM

2. Evoluţia conceptului
3. Accepţiuni contemporane
4. Componentele curriculum-ului
5. Categorii conceptuale derivate

11/22/20
 1. ETIMOLOGIA TERMENULUI
 CURRICULUM (lat., sg.),
 CURRICULA (lat., pl.),
 CURRERE (vb.)

- alergare, întrecere
- cursă, parcurs
- parcurgerea unui drum determinat
- a parcurge un traseu conform unui plan şi
aflându-se sub un control.
11/22/20
 2. EVOLUŢIA CONCEPTULUI

 Termenul apare cu referire la contextul

educaţional încă din documentele unor
universităţi medievale

 1582 Olanda,
 1633 Scoţia.

11/22/20
 Prima accepţiune a termenului de
curriculum a fost aceea de:

conţinuturi
instructiv-educative

11/22/20
Până la jumătatea sec. XX, curriculum desemna:

 În literatura anglo-saxonă, program de studii al

unui sistem de educaţie sau al unei instituţii, cu
precizarea obiectivelor, conţinuturilor, a
ansamblului de materiale didactice;

 În literatura francofonă era folosită expresia

„program de studii” pentru a desemna aceeaşi
realitate.

11/22/20
Ulterior, termenului de curriculum i s-au adăugat noi
sensuri, generându-se în acest fel puternice dezbateri şi
confuzii terminologice:

 conservatorii înţelegeau prin „curriculum” conţinuturile

instructiv-educative (planuri de învăţământ, programe,
manuale, teme, arii de cunoaştere, subiecte),

 pe de altă parte reformiştii propuneau extinderea

termenului asupra întregii didactici şi asupra tuturor
experienţelor de învăţare de care beneficiază un subiect
în şcoală şi în afara şcolii. Unitatea lor sistemică este
desemnată prin conceptul de „curriculum”.

11/22/20
 T.T. Heeriek: 10 întrebări circumscriu problematica
curriculum-ului

1. Cine este îndreptăţit să determine scopurile

activităţii din şcoală?

2. Cum trebuie organizată activitatea pentru a

ajunge la decizii pertinente?
Cine tr. să-şi asume conducerea proiectului?
Cum se poate organiza o activitate în echipă?
Cum să fie adoptate deciziile?

3. Ce surse trebuie utilizate în determinarea a

ceea ce se învaţă în şcoală?

11/22/20
4. Este necesar să se asigure un curriculum comprehensiv
pentru toţi elevii/cursanţii: un curriculum care să
corespundă nevoii sociale dar şi aspiraţiilor individuale?

5. Cum trebuie abordată educaţia generală/fundamentală

(cursurile obligatorii) şi educaţia specializată (cursurile
facultative). Cursurile opţionale sunt la fel de importante
ca şi cele obligatorii? Cursurile opţionale sunt doar nişte
accesorii?

6. Cum se poate menţine un bun echilibru între diferite

grupuri de discipline? Trebuie să admitem pe un anumit
interval de timp prioritatea unei discipline?

7. Ce discipline reclamă reconsiderări imediate? În ce arii

apar controverse privind ierarhia disciplinelor?

11/22/20
8. Cum să se predea în mod eficient pentru a se realiza
intenţiile planificate? (o disciplină este inutil plasată în
programul de învăţământ dacă nu sunt indicate şi
modalităţile de predare eficientă)

9. Cum să se finalizeze cercetările şi punerea în practică a

proiectului educaţional? Ce resurse se pot folosi pentru
finanţare?

10. Cum pot fi evaluate disciplinele predate?

11/22/20
 3. ACCEPŢIUNI CONTEMPORANE
 Etapa tradiţională: curs oficial, organizat într-un cadru
instituţionalizat, liste de conţinuturi.

 Etapa modernă: proiect pedagogic organizat prin

corelarea obiectivelor şi disciplinelor de învăţământ cu
experienţele de învăţare directă şi indirectă ale
cursanţilor.

 Etapa postmodernă: proiect pedagogic organizat pe

baza unor principii care evidenţiază importanţa
prioritară a obiectivelor asumate, care determină
alegerea anumitor experienţe de învăţare, strategii de
organizare a învăţării, mijloace de evaluare.
11/22/20
 Ce se predă în instituţiile şcolare

CONŢINUTURILE

Liste de teme la nivelul disciplinelor

şcolare

CUM SI DIN CE FEL DE

MATERIE SE INVATA IN
SCOALA?
un ansamblu de actiuni
planificate pentru provocarea
instruirii

ELEVUL DISCI PROCESU

PLINA L
ÎNVĂŢĂRI
I

"toate experientele
pe care un elev le
are sub
indrumarea scolii"
 "(PAR)CURS PENTRU/DE VIATA AL
EDUCABILILOR" IN CADRUL INSTITUTIILOR
SCOLARE.
 de ce (sens, valori, functii), cine
(caracteristicile subiectului invatarii), ce
( continutul), cand (factorul timp),
cum (strategiile invatarii), in ce
conditii ("situatia de invatare",
materialele utilizate) si cu ce efect
(rezultatele asteptate) invata

11/22/20
 CURRICULUM poate fi definit ca:

 Proces (proiectare, implementare, evaluare);

 Produs (planuri de învăţământ, programe

analitice, manuale, alte materiale curriculare);

 Structură (finalităţi, conţinuturi, strategii de

predare-învăţare, strategii de evaluare, timp)

11/22/20
 Curriculum Naţional, editat de MEN,
defineşte termenul de curriculum astfel:
 În sens larg, procesual, se desemnează prin
CURRICULUM ansamblul proceselor educative şi
al experienţelor de învăţare prin care trece
elevul pe durata parcursului său şcolar.

 În sens restrâns, CURRICULUM cuprinde

ansamblul acelor documente şcolare de tip
reglator în cadrul cărora se consemnează datele
esenţiale privind procesele educative şi
experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă
elevului (planuri, programe, manuale, etc.)
11/22/20
 DECI... ce aduce nou conceptul de
curriculum?
 EDUCATUL (elevul, studentul, cursantul)!
“Drumul” trebuie să fie al lui!

 ÎNVĂŢAREA

 FINALITĂŢI nu CONŢINUTURI

 COMPETENŢE.

11/22/20
 4. COMPONENTELE CURRICULUM-
ULUI
Modelul triunghiular al curriculum-ului

FINALITĂŢI

CONŢINUT TIMP DE
INSTR.

11/22/20
 Modelul triunghiular al curriculum-ului
 Finalităţi:
 Categorii de finalităţi;

 Factori care influenţează selecţia finalităţilor;

 Funcţiile pedagogice ale obiectivelor;

 Construirea unor sisteme de clasificare a finalităţilor;

 Metode de definire şi formulare pedagogică a finalităţilor.

 Conţinut:
 Tipologia conţinuturilor;
 Criterii de selecţie a conţinuturilor;
 Proceduri de organizare a conţinuturilor;
 Când un anumit conţinut devine accesibi?
 Timp:
 Timpul alocat;
 Timpul utilizat;
 Timpul necesar individului pt. învăţare.

11/22/20
 Finalităţi

Conţinuturi Timp

Strategii de predare - Strategii de

învăţare evaluare

11/22/20
 FINALITĂŢILE:

 Transformări, cantitative şi calitative, care

urmează să se producă în conduita şi
conştiinţa elevilor/cursanţilor, în modul de
gândire, de simţire, de acţiune în scopul
acţionării în diferite situaţii particulare de
viaţă (personală, profesională).

11/22/20
 CONŢINUTUL:
 Conţinutul învăţământului este acel
ansamblu coerent, organizat şi etapizat pe
trepte de şcolarizare care include:

 cunoştinţe, principii, teorii, paradigme;

 modele atitudinale şi comportamentale;
 orientări valorice despre om şi interacţiunea
sa cu planul social
prin care se vizează realizarea finalităţilor.

11/22/20
 TIMPUL:
 Este o variabilă pe care de multe ori nu o
regăsim în definiţia curriculumului.

 În raport cu aceasta variabilă se studiază:

 Timpul alocat;
 Timpul utilizat;

 Timpul necesar individual de învăţare.

11/22/20
 5. CATEGORII CONCEPTUALE
DERIVATE:
ARIA CURRICULARĂ
 include „domenii ale cunoaşterii
care oferă o viziune multi şi/sau
interdisciplinară asupra
disciplinelor de studiu“
(M.Ionescu, I.Radu)
 Curriculum Naţional Românesc
este structurat pe şapte arii
curriculare:
 „Limbă şi comunicare“,
 „Matematică şi ştiinţe ale naturii“,
 „Om şi societate“,
 „Arte“,
 „Educaţie fizică şi sport“,
 „Tehnologii“,
 „Consiliere şi orientare“
11/22/20
CICLU CURRICULAR
 Ciclurile curriculare sunt
„periodizări ale şcolarităţii pe mai
mulţi ani de studiu care au în
comun anumite finalităţi
educaţionale şi sisteme
metodologice.
 Curriculum naţional românesc
cuprinde următoarele cicluri
curriculare:
 ciclul achiziţiilor fundamentale
(grăd.–.II-);
 ciclul de dezvoltare (III-.VI);
 ciclul de observare şi
orientare (VII–IX);
 ciclul de aprofundare (X–IX);
 ciclul de specializare (XII;
XIII)
Arii curriculare la nivel de învăţământ
superior?
 Aria curriculară – o grupare de discipline funcţionale din
perspectiva competenţelor necesare viitorului absolvent
(această definiţie răspunde principiului funcţionalităţii în
proiectarea unui curriculum).

 Aria curriculară nucleu (discipline fundamentale)

 Aria curriculară de specialitate (aspectele de actualitate
ale domeniului, utile pt. inserţia socio-profesională)
 Aria curriculară de interferenţă (se referă la discipline
din zone de transfer)
 Aria curriculară de cultură funcţională (suplimentează
formarea de specialitate şi asigură funcţionalitatea
integrării socio-profesionale) (L. Sarivan, M. Singer)
11/22/20
 CONŢINUTURILE FAPT CURRICULAR
CURRICULARE

 orice subiect de  actele educatorului

studiu, material sau ale educatului
educaţional, situaţie cu impact în situaţii
sau experienţă care specifice de
pot ajuta la învăţare, orientate
dezvoltarea către reorganizarea
aptitudinilor experienţei
cognitive şi afective acestuia din urmă.
(Dictionary of
Education)
11/22/20
 TEME DE SEMINAR:
 Analizaţi situaţia dv. particulară din punct de vedere al
pregătirii psihopedagogice şi formulaţi-vă propriile
obiective ce pot fi îndeplinite de către acest curs. Puteţi
folosi un tabel cu următoarele rubrici:
ŞTIU DORESC SĂ ÎNVĂŢ AM ÎNVĂŢAT

 Analizaţi, folosind cele 10 întrebări ale lui Heeriek, oferta

curriculară din unitatea dv. de învăţământ (un curs la
care dv. participaţi). Pentru cei care nu sunt încadraţi în
învăţământ, formulaţi un răspuns plecând de la
posibilitatea pe care dv. o aveţi, conform pregătirii de
specialitate, şi propuneţi un proiect curricular unui
furnizor de educaţie.

11/22/20