Școala ca organizație

MEOPE, anul I - Pușcoi Ariana Ioana

Ce face o școală să fie o organizație care învață?

În cadrul documentului OECD, au fost prezentate informații care să faciliteze o mai bună
înțelegere la nivelul intern al școlilor, comunitatea locală și a celorlalte părți interesate de cadrul
educației și influența pe care școlile, ca organizații de învățare, ar putea să le producă elevilor, la
nivel de dezvoltare personală cât și la nivel de unitate, sistem educațional.

O școală ca organizație de învățare are capacitatea de a se schimba și de a se adapta în

mod obișnuit la noi circumstanțe, pe măsură ce membrii săi învață să își realizeze obiectivele.
Principiile transpuse în documentul OECD realizat în 2016 fac referire la următoarele aspecte:

În ceea ce privește ideea dezvoltării unei viziuni centrate pe învățarea elevilor, din cadrul
documentului OECD reiese intenția de a implica toate persoanele implicate în obținerea unor
rezultate ale învățării prezente și viitoare, anume elevii, părinții, comunitatea, ș.a. Privită ca
organizație care învață, școala trebuie să dispună de persoane implicate în realizarea unei
diferențieri pentru a realiza o educație echitabilă tuturor. La nivelul legii, regăsim următoarele
aspecte:

 „m) principiul incluziunii implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educație a

tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii și sprijinul pentru participare activă la educație
în ansamblul său” (p. 6);
 „(7) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniți din familii care beneficiază de venit minim
de incluziune conform Legii nr. 196/2016 (...)” (75);

Pentru crearea și sprijinirea oportunităților de învățare continuă care se leagă cu

promovarea învățării în echipă și a colaborării în rândul întregului personal, din cadrul
documentului OECD reies elemente esențiale, care fac referire la importanța existenței la nivelul
școlii, ca organizație care învață, printre care se află și mentorat pentru debutantă, deschidere
către dezvoltare continuă, implicarea gândirii ca parte a schimbării practicii, evaluarea –
feedbackul – expertiza internă să facă parte din cultura școlii. Dacă într-o școală, ca organizație,
profesorii și-ar da interesul pentru pregătirea continuă și adaptarea la nou, obiectivele și
prioritățile la nivel de sistem educațional ar fi cu un mas mai aproape de realizare. Legea
Educației aduce în discuție prezența ARACIIP, care „colaborează cu CCD/CNFDCD pentru
asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecție școlară
generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic.” (p. 87)

Persoanele implicate în educație învață cum să lucreze în colaborare și învățare colectivă -

față în față și prin intermediul TIC cu scopul de a determina un nivel ridicat de confortabilitate în
ceea ce privește apelarea și încrederea reciprocă pentru consultanță și sfaturi. Școala trebuie să
aloce timp și alte resurse pentru lucrul în colaborare și învățarea colectivă.

Instituirea unei culturi a cercetării, inovării și explorării vizează sprijinul pe care școlile
ar trebui să îl acorde personalului ce se implică și își asumă responsabilități pentru a-și extinde
practica pe care urmează a o aplica echitabil la clasă. Este necesar ca persoanele implicate în
educație, profesorii în general să aibă o minte deschisă, implicând elevii activ în cercetări cu
scopul de a le expune oportunitățile de învățare și problemele pe care le întâmpină sau greșelile
pe care le fac. Legea ne prezintă existența deja a Centrului Național pentru Excelență, care
dezvoltă programe de cercetare didactică, organizând conferințe ce au ca temă centrală
bunăstrarea și excelența educației. Ca idee ce ar putea fi implementată, după părerea mea, școala
fiind o organizație care produce învățare, poate realiza intern, având subiecte predefinite de
cercetare care să dezvolte elevii în urma finalizării pe mai multe paliere (cognitiv, emoțional
etc.)

Un alt aspect desprind din documentul OECD face referire la activitatea de încorporare a
unor sisteme de colectare și schimb de cunoștințe, învățarea cu și de la mediul extern și de
la sistemul de învățare mai larg, care scoate în evidență importanța utilizării unui plan de
dezvoltare bazat pe învățare din autoevaluare, schimb de cunoștințe, surse solide de exemple de
practici, împărtășite pentru a obține reflecții și oglindiri a aceleași idei, înțelese poate în moduri
diferite. Mediul extern are implicații majore în dezvoltarea școlii, a educației, de aceea școlile
trebuie să colaboreze la nivel intern, cadrele didactice să facă schimb de informații, dar și
implicarea activă a membrilor familiilor, instituții de învățământ suplimentar, instituții publice
etc. pentru a facilita schimbul și colectarea cunoștințelor. Pentru a facilita aceste aspecte, părerea
mea este că, cel puțin la nivelul persoanelor implicate cel mai mult în educație și în școli,
profesorii, trebuie să faciliteze aceste aspecte cu ușurință, prin pregătirea în domeniul digital,
astfel comunicarea și schimbul de păreri se poate realiza fără întreruperi sau perioade lungi de
așteptare a feedback-ului, cercetărilor, informațiilor necesare.

Modelarea și dezvoltarea leadership-ului în materie de învățare. Cadrul didactic, așa cum

se regăsește în Lege, trebuie să realizeze un portofoliu în care să includă, printre altele,
activitățile specifice de management și leadership în comisiile unității de învățământ. Leadership-
ul în materie de învățare dezvoltă lideri, inclusiv elevii. Prind dezvoltarea leadership-ului
evidențiez importanța pe care școlile ca organizații care învață ar trebui să acorde procesului de
abordare integrată, scopul fiind acela de a răspunde nevoilor de învățare și altor nevoi ale
elevilor. În școli, ca organizații de învățare, personalul este încurajat să participe la luarea
deciziilor.

Bibliografie:

1. Ministerul Educației. (2023). Legea învățământului preuniversitar „România Educată”.

Disponibil la adresa
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2023/proiecte_Legi_Romania_educ
ata_2023/9_martie_2023/
Legea_invatamantului_preuniversitar_Romania_Educata_9_03_2023.pdf (accesat la
10.04.2023).
2. OECD. (2016). What makes a school a learning organisation? Disponibil la adresa
https://www.oecd.org/education/school/school-learning-organisation.pdf (accesat la
18.04.2023).