La acest început de secol şi de mileniu, o multitudine de forţe acţionează individual, dar se

compun şi vectorial generând o rezultantă cu o presiune deosebită, fiind determinate de o serie de

factori, precum:
 creşterea exponenţială a cunoştinţelor umane, paralel cu descreşterea timpului de care dispune o
persoană pentru accesarea, asimilarea şi aplicarea acestora, ceea ce necesită lucrul în echipe
multidisciplinare;
 creşterea cererii pentru o gamă din ce în ce mai diversă de produse şi servicii, clienţii devenind
din ce în ce mai ofensivi;
 evoluţia pieţelor competitive, fenomen care obligă la considerarea diferenţelor culturale şi de
mediu atunci când se decide ce, de ce, pentru cine, când, cum, cât, unde să se producă;
 geneza societăţii informaţionale, ca societate postindustrială, caracterizată şi de dublul decalaj
industrial şi informaţional între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.
Rezolvarea problemelor specifice unor astfel de situaţii a făcut ca proiectele să devină un
modus vivendi, crescând în dimensiuni şi diversitate, deoarece stă în firea omului să facă mai mult,
cu cât poate să facă mai mult; dar nu de unul singur, ci împreună. Totodată, complexitatea
proiectelor implică definirea şi derularea lor pe următoarele trei coordonate:
 performanţă - sub aspectul rezultatelor ce trebuie să se obţină;
 timp - momentul în care aceste rezultate trebuie să fie disponibile;
 cost - cheltuielile în care trebuie să se încadreze proiectul.
Proiectele oferă participanţilor şansa de formare a noi abilităţi, le solicită acestora să renunţe
la concepţii şi practici depăşite, constituie o provocare a liniilor de autoritate specifice structurilor
organizatorice rigide şi le supun la flexibilizare.
Astfel, Managementul Proiectelor, componentă a sferei generale a managementului, cunoaşte
astăzi o dezvoltare fără precedent datorită necesităţii conducerii prin proiecte a numeroase acţiuni
economice, sociale, guvernamentale şi chiar personale. O nouă profesie, aceea de manager de
proiect, devine o realitate, datorită cererii de profesionişti în acest domeniu. De aceea, din ce în ce
mai multe universităţi, cât şi alte instituţii educaţionale oferă programe de pregătire în
managementul proiectelor. “Problemele nu sunt grele prin ele însele, ci prin curajul de a le
aborda!” ar putea constitui deviza multor manageri şi echipe de proiect care se vor confrunta cu
situaţii din ce în ce mai dificile şi care solicită rezolvări rapide.
În acest context, cartea se doreşte a fi un demers metodologico-aplicativ, fiind structurată pe
şapte capitole, în care sunt prezentate atât concepte generale şi noţiuni de bază specifice acestui
domeniu, cât şi elemente specifice fiecărei etape a ciclului de viaţă al unui proiect. Un capitol aparte
este destinat prezentării a două metode de concepere a proiectelor: analiza/ingineria valorii şi
reengineering.
Lucrarea poate fi considerată ca rezultatul unui proiect personal al autorului, realizat cu
speranţa utilităţii acestui material pentru manageri şi echipe de proiect, ingineri, economişti,
studenţi şi oricărei persoane interesate de managementul proiectelor, pentru că “L’ etre dit libre est
celui qui peut realiser ses projets!” (J. P. Sartre).
Nu pot să închei fără a mulţumi anticipat celor care, prin bunăvoinţă şi în spiritul adevărului,
vor folosi câteva clipe din viaţa lor pentru a-mi prezenta opiniile.