EFECTELE DOZELOR MICI

DE RADIAŢII – STUDII
EPIDEMIOLOGICE
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 Datorită complexităţii sale, organismul uman

are nevoie de interacţiuni între constituentele
sale pentru a menţine homeostazia.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei
 Fiecare celulă din corpul nostru este angajată
constant într-o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru
supravieţuire.
 Procesele fiziologice normale generează o serie
de produşi oxidativi toxici, care sunt dăunători,
chiar mutageni şi uneori cu potenţial
carcinogenetic.
 Majoritatea sau toate celulele lezate de produşii
oxidativi supravieţuiesc datorită remarcabilei
capacităţi de reparare a celulei.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 Relaţia dintre acest proces biologic normal de

oxidare şi frecvenţa apariţiei tuturor formelor de
cancer este cunoscută însă prea puţin.

 Există întrebarea: „Este oare cancerul preţul pe

care îl plătim pentru procesele biologice care ne
menţin în viaţă ?”
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 Pe de altă parte suntem expuşi constant la

doze mici de radiaţii care induc leziuni celulare
similare cu cele datorate produşilor oxidativi
rezultaţi din procesele celulare normale.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 S-a născut întrebarea dacă repararea celulară

după doze mici de radiaţii se face prin
aceleaşi procese şi cu aceeaşi eficienţă ca în
cazul leziunilor datorate efectelor oxidative
normale.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 Datorită multiplelor întrebări pe care trebuie să

ni le punem „ Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei”
constituie o preocupare actuală şi constantă
atât pentru public cât şi pentru comunitatea
ştiinţifică internaţională.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

În baza celor mai importante studii

epidemiologice, cercetări biologice şi documente
ale organismelor internaţionale de reglementare
în domeniul radiaţiilor ionizante şi al sănătăţii la
momentul actual s-ar putea spune:
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 fără a da o valoare, doze mici sunt cele care

nu induc efecte detectabile epidemiologic
asupra sănătăţii, iar cantitativ ar însemna un
mic adaus la doza rezultată din expunerea
naturală;
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei
 expuşii profesional şi membrii din
populaţie sunt cei care ar putea primi
asemenea doze;
 principala sursă suplimentară de expunere
pentru public, după fondul natural, o
constituie procedurile diagnostice şi
terapeutice pe bază de radiaţii ionizante;
 creşterea riscului cancerigen ar fi cea mai
îngrijorătoare perspectivă.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 Există un domeniu de doze în care răspunsul

biologic al organismului se situează numai la
nivel celular, fără a avea expresie clinică, şi
care împarte lumea ştiinţifică în două curente
unii consideră că zona este:
a) generatoare de răspuns adaptativ;
b) cu receptivitate crescută faţă de boala
canceroasă.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

Abordarea epidemiologică

Epidemiologia este ştiinţa care studiază bolile la

nivelul populaţiei umane; ea nu răspunde la nici-un
fel de probleme de sănătate privind individul.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

Înainte de a merge mai departe este bine de

definit noţiunile legate de cuvântul risc
utilizate în epidemiologie.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei
 Termenul „risc” este o probabilitate care
exprimă în cifre frecvenţa apariţiei unei boli la o
populaţie a cărei expunere este definită. Pe
baza investigaţiilor epidemiologice se fac
interferenţe de tip cauzal.
 Termenul „factor de risc” reprezintă orice
condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se
asociază creşterii frecvenţei unei boli.
 Factor de protecţie - reprezintă orice factor care
prin prezenţa lui asigură o stare de sănătate mai
bună unei populaţii.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

Când porneşti un astfel de studiu

trebuie avut în vedere următoarele
rezerve:
efectele asupra sănătăţii nu sunt specifice
radiaţiilor, ele pot avea şi alte cauze (ex.
leucemia pentru care a fost dovedită asocierea
atât cu expunerea la radiaţii cât şi cu expunerea
la toxice chimice din clasa benzenului);
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei
de obicei grupurile luate în studiu mai au şi alte
tipuri de expunere (medicală, naturală...);
populaţiile pot diferi între ele printr-o serie de
factori cum ar fi: alimentaţia, stilul de viaţă,
încărcătura de viaţă etc.;
efectele tardive asupra sănătăţii induse de radiaţii
apar după o perioadă de latenţă care poate dura
de la câţiva ani (leucemia) la câteva zeci de ani
(cancerul tiroidian) sau după generaţii (efectele
genetice).
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

 Toate acestea pot interveni ca factori de

confuzie care fie pot masca efectul căutat, fie
pot evidenţia un efect care de fapt nu are
legătură cu expunerea incriminată şi pot
induce dificultăţi în interpretarea rezultatelor şi
în formularea concluziilor în studiile
epidemiologice.
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

Pe de altă parte, într-un asemenea

studiu epidemiologic pe populaţii expuse,
trebuie acordată o atenţie deosebită
următoarelor aspecte:
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

alegerea celui mai potrivit indicator de

sănătate raportat la natura expunerii şi la
categoria de populaţie căreia îi este adresat
studiul, de exemplu: pentru copiii expuşi
intrauterin la raze X – indicatorul de sănătate
sensibil este leucemia în timp ce expunerea
minerilor la radon s-a dovedit a duce la
creşterea incidenţei cancerului pulmonar;
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

capacitatea de a demonstra existenţa

relaţiei doză-răspuns (existenţa unei relaţii
între frecvenţa îmbolnăvirilor şi nivelele de
doză);
 Efectele dozelor mici de radiaţii
ionizante asupra sănătăţii populaţiei

factorul timp – atât sub aspectul perioadei

de latenţă cât şi ca moment al efectuării
studiului în raport cu expunerea. Astfel un
studiu făcut înainte de expirarea perioadei de
latenţă a bolii poate subestima efectul ca
urmare a pierderii cazurilor de boală încă
neexprimate.
EFECTELE BIOLOGICE TARDIVE

 DOZE MICI
 Ideea procesului de cancerizare indus de
RI trebuie legată de faptul că
transformarea celulei normale în celulă
canceroasă este o mutaţie.
 În radiobiologie nu se admite o doză prag
în cadrul proceselor de radiocancerizare.
EFECTELE BIOLOGICE TARDIVE

 DOZE MICI
 Dacă se ia în considerare frecvenţa
mutaţiilor şi se extrapolează la cancer
se poate accepta faptul că la limita
fondului natural de expunere se
înregistrează o incidenţă naturală a
cancerelor – zise spontane – cauzate
de către radiaţiile nucleare ale
radioactivităţii naturale.
 EFECTELE BIOLOGICE TARDIVE

 DOZE MICI
 Transformarea unei celule normale în
celulă malignă este o mutaţie, dar aceasta
nu înseamnă deja proces de cancerizare,
adică apariţia tumorii, cancerul nu apare
decât atunci când celulele canceroase au
condiţii favorabile de dezvoltare şi când
sunt învinse reacţiile antagonice ale
organismului.
 Fără
modificări

Mutaţii ADN
Radiaţia
ionizantă
are ca ţintă
nucleul celulei
 Mutaţii Celule viable
Alterarea unei baze
reparate

Locus fără bază

Rupere unică
de lanţ Celule neviable
Celula moartă

Mutaţii ADN
Celule
Cancer ?
supravieţuitoare dar
mutante
 Stratul celulelor diferenţiate

ŢESUT NORMAL
Stratul bazal al
celulelor în diviziune Membrana
bazală

Capilar
INIŢIEREA CELULARĂ

Un eveniment iniţial
creează o mutaţie
într-una din celulele
bazale
DISPLAZIA

Apar mai multe mutaţii

Celulele iniţiate primesc
avantaje proliferative
Celulele cu diviziune
rapidă încep să se
acumuleze în epiteliu
TUMORI BENIGNE

Mai multe modificări

la nivelul liniilor
celulelor proliferative
conduc la
dezvoltarea completă
a tumorii.
TUMORI MALIGNE
Tumora sparge lamina
bazală.
Celulele au forma
neregulată iar linia
celulară este nemuritoare.
Ele au o mobilitate
crescută ceea ce duce la o
mare invazivitate.
METASTAZE

Celulele canceroase trec

prin peretele vaselor
limfatice sau peretele
capilarelor.
Acum pot migra în corp
şi au posibilitatea de a
produce noi tumori
 EFECTELE BIOLOGICE TARDIVE
• DOZELE MICI
DEFINIŢIE:
Din punct de vedere al epidemiologilor şi
radiobiologilor expunerea la doze mici este
definită ca fiind: acele doze la care nu s-au
observat nici un efect stocastic în populaţia
expusă.
Din punct de vedere al radioprotecţiei ca fiind
expunerea la doze mai mici decât cele primite
prin limita de doză de expunere pentru populaţie
(1 mSv/an).
 EFECTELE TARDIVE

Se caracterizează prin cancere şi leucemii.

 Se împart în:
- somatice
- ereditare
- Nu au prag de apariţie.
- Probabilitatea de apariţie creşte cu doza.
 Primele observaţii privind
efectele radiaţiilor

 1895 Roentgen descoperă razele X.

 1896 Se raportează primele arsuri
radiologice.
 1896 Se folosesc pentru prima oară
radiaţiile X în tratamentul cancerului.
 1896 Becquerel descoperă radioactivitatea.
 1897 Se raportează primele cazuri de
afecţiuni cutanate.
 Primele observaţii privind
efectele radiaţiilor

 1902 Prima raportare de cancer radio–

indus.
 1911 Primele raportări de leucemie şi
cancer pulmonar prin expunerea
profesională la radiaţii ionizante.
 1911 Se raportează în Germania 94 de
cazuri cu tumori (50 fiind radiologi).
 EFECTELE TARDIVE

Efectele stocastice
• Au fost puse în evidenţă prin studii
epidemiologice.
SURSA PRINCIPALĂ de informaţii au fost
supravieţuitorii bombardamentelor atomice de la
Hiroshima şi Nagasaki din 1945.
 EFECTELE TARDIVE

• LEUCEMIA a fost primul EFECT apărut după o

latenţă de 2 ani, cu maximum 6- 7 ani,
şi
• TUMORILE solide care au început să apară
după 10 ani.
 POPULAŢIE DE STUDIU

• Studii asupra persoanelor expuse căderilor

radioactive atmosferice (explozii nucleare,
testări de arme, populaţii vecine reactoarelor
nucleare, etc.)
• Studii privind expunerea profesională
(mineri, şantiere navale, profesii medicale,
defectoscopie nucleară, etc.)
• Expunerea intrauterină a fătului.
 POPULAŢIE DE STUDIU

• Populaţii expuse medical în scop de diagnostic

sau terapeutic
• Populaţii din zone cu fond natural ridicat sau
amplificat tehnologic.
 EVALUAREA DOZELOR

• Element cheie în estimarea riscului de

cancer.
• Pentru expunerile profesionale se pot
folosi datele de dozimetrie individuală.
• Pentru expunerea medicală – prin
reconstrucţia dozelor per organ, pornind
de la înregistrarea dozelor primite de
pacient în timpul procedurii.
 EVALUAREA DOZELOR

• Pentru a calcula riscul pentru anumite tipuri

de cancer în relaţie cu expunerea la radiaţii
ionizante este de dorit să se folosească doza
absorbită în organul de studiu.
 Cancerul radioindus

• Cancerele radioinduse, cu sau fără

contribuţia altor agenţi, nu pot fi deosebite
de cele provocate de alte cauze, sau apărute
spontan. Cum probabilitatea apariţiei
cancerului radioindus este proporţională cu
doza, acest tip de efect poate fi detectat
numai prin mijloace statistice în studii
epidemiologice realizate pe grupuri de
populaţie expusă.
 Cancerul radioindus

PREZENTAREA CUNOŞTIINŢELOR
ACTUALE PRIVIND ESTIMAREA
RISCULUI CANCERIGEN ÎN
EXPUNEREA LA DOZE MICI DE
RADIAŢII
 Cancerul radioindus

• Până în momentul de faţă expunerea la radiaţii a

fost dovedită ca factor de risc bine cuantificat
pentru cancer numai pentru expuneri acute la
doze bine stabilite din categoriile de la moderat
la mari (peste 100 mSv).
 Cancerul radioindus

• Cât despre transmiterea genetică a riscului

cancerigen ca urmare a expunerii părinţilor,
studiile epidemiologice existente până în prezent
nu au putut aduce dovezi concludente în
sprijinul acestei idei.
 Cancerul radioindus

• Efectele expunerii la radiaţii pentru aceeaşi doză

sunt diferite în situaţia în care doza provine dintr-o
expunere unică (expunere acută) sau este
rezultată din mai multe expuneri cumulate în timp
(expunere cronică).
 Cancerul radioindus

• Pentru expunerile acute au fost luate în

considerare studiile :
a) efectuate pe supravieţuitorii bombardamentelor de
la Hiroşima, extinse pe toată durata vieţii;
b) asupra copiilor expuşi intrauterin la raze X.
 Cancerul radioindus

• Pentru expunerile cronice studiile au cuprins

cohorte mari de muncitori din domeniul nuclear.

• Ambele studii pun în evidenţă o creştere a

mortalităţii prin cancere solide cât şi prin
leucemie.
 LEUCEMIA

• In studiul pe supravieţuitorii bombardamentelor

atomice s-a calculat incidenţa leucemiei şi s-a dovedit
asocierea expunerii cu apariţia bolii.
• Asocierea este valabilă pentru leucemii acute şi pentru
leucemia mieloidă cronică.
 Riscul mortalităţii relative la
intervale diferite de la expunere
Estimarea riscului relativ la 1 Gy

20

10 Lucemii

2 Toate cancerele cu excepţia leucemiilor

0.5
1950- 1955- 1959- 1963- 1967- 1971- 1975- 1979-
1954 1958 1962 1966 1970 1974 1978 1982
Intervalul după bombardament
CANCERE SOLIDE
 EFECTELE TARDIVE

• Pe 86.500 de supravieţuitori, pe 40 de ani de

studiu s-au depistat 7.800 cancere, deşi
aşteptările erau de 7.400.

• Excesul de 400, a fost pus pe seama radiaţiilor.

 RADONUL ŞI FUMATUL
Incidenţa cancerelor la 1000 nefumători
Incidenţa cancerelor la 1000 fumători

140

120

100

80

Nr. cancerelor
60

15
40
48
Concentraţia de radon
74
20
148

296 0

370

740
 CANCERUL DE SÂN

• Cea mai frecventă cauză de mortalitate la femei

în anumite zone (SUA, Europa de vest, unele ţări
din Asia).
• Factori de risc: vârsta, istoric familial de cancer
de sân, menarha precoce, prima naştere târzie,
nuliparitatea, vârsta târzie de menopauză,
greutate, greutatea postmenopauză, tumori
benigne.
 CANCERUL DE SÂN

• RI s-au dovedit o cauză de apariţie a

cancerului de sân.
• O creştere semnificativ statistică a riscului
pentru cancerul de sân a fost găsită în
studiul unei cohorte de tinere sub 20 de ani
suferind de scolioză şi care au fost expuse la
raze X în scop diagnostic, doza medie la
nivelul sânului fiind de 108 mSv din 25 de
expuneri.
 Cancerul tiroidian

• Este o forma rară de cancer.

• Incidenţa mai mare sub 40 de ani, şi mai ales
la femei.
• S-a demonstrat rolul RI în apariţia cancerului
tiroidian, mai ales daca există nodului
benigni sau guşă.
• Studii s-au făcut pe copiii expuşi în timpul şi
după accidentul de la Cernobîl.
 Tumori tiroidiene la copii expuşi
10

8 
Cancere tiroidiene
Riscul relativ

4  
 
Tumori benigne
2
 
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25
Doza medie (Gy)
 CANCERUL TIROIDIAN LA COPII
DUPĂ ACCIDENTUL DE LA
100
CERNOBIL
Copii care aveau sub 15 ani la diagnosticare

80 
Numărul de cazuri

 

Belarus
60 

 

  

40 Ukraina 



20
  


Fed. Rusă 
  
  
   
0   

86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98
 Cancerul tiroidian la copiii din
regiunea Chernobyl

Regiunea Numărul de cazuri

înainte de accident după accident
Belarus (1977-1985) 7 (1986-1994) 390
Ukraine (1981-1985) 24 (1986-1995) 220
Russia (numai regiunile Bryansk and Kaluga) (1986-1995) 62
 Doses and Risks for in Utero
Radiodiagnostics
Exposure Mean foetal dose Fatal cancer
(mGy) to age 14 y
X Ray
Abdomen 2.6 7.7 10-5
Barium enema 16 4.8 10-4
Barium meal 2.8 8.4 10-5
IV urography 3.2 9.6 10-5
Lumbar spine 3.2 9.5 10-5
Pelvis 1.7 5.1 10-5
Computed tomography
Abdomen 8.0 2.4 10-4
Lumbar spine 2.4 7.1 10-5
Pelvis 25 7.7 10-4
Tc brain scan 4.3 1.3 10-4
 Răspunsul va include,
dar nu se va limita doar la:

• dovezi epidemiologice limitate;

• cercetările şi experimentele pe oameni sunt
imposibile din punct de vedere etic;
• efectele sunt foarte reduse (daca apar);
• este posibil să existe o dependenţă a efectului
de doza şi de debitul de doză la nivele joase şi
aceste efecte să fie mai mici decât la doze mari.
 ESTIMAREA RISCULUI ÎN EXPUNEREA
PROFESIONALĂ
LEUCEMIA LA RADIOLOGI

• Un studiu desfăşurat în SUA intre 1938 –

1942, pe 175146 medici de diverse
specialităţi.
• S-au urmărit bolile si cauzele de deces.
• La radiologi s-a demonstrat o creştere a
ratei de apariţie a leucemiei, precum şi
scurtarea duratei de viata cu 5,2 ani.
• Dozele primite de radiologi în acea perioadă
erau mari din cauza lipsei unei culturi de
radioprotecţie.
 CANCERUL PULMONAR

Pentru cancerul pulmonar

studiile au putere statistică mică pentru că

nu s-au luat în considerare alţi factori
(fumatul).
 CANCERUL DE SÂN

Cancerul de sân

NU s-a dovedit asocierea expunerii la radiaţii

ionizante cu TLE mic şi creşterea incidenţei
cancerului de sân.
[studiul a fost efectuat în SUA pe 79000 femei
(radiologi sau tehnicieni radiologi) şi au fost
luaţi în consideraţie factorii de risc enunţaţi
mai sus].
EXPUNEREA PRECONCEPŢIE

• NU există dovezi care să confirme

importanţa expunerii la radiaţii ionizante a
părinţilor în perioada de preconcepţie.
 SUMAR
• Efectele radiaţiilor cu TLE scăzut la doze
joase şi rata mică a dozei au fost examinate
în studii având ca obiect expunerile
profesionale.
• Aceste studii oferă cele mai promiţătoare
rezultate care sunt semnificative statistic
pentru că se bazează pe populaţii mari, cu
dozimetrie controlată şi perioade lungi de
observaţii.
 CONCLUZII

• Deşi există probleme nerezolvate referitoare la

modul de acţiune al dozelor mici de radiaţii,
acţiunea generală a lor şi efectele produse sunt
mult mai bine cunoscute decât acelea ale altor
factori fizici sau chimici cu acţiune asupra
organismului uman.
 CONCLUZII

• Aspectele legate de problematica

dozelor mici ar putea fi rezumate astfel:
 riscurile pe sănătate la expunerea de 10 cGy sau
mai puţin la om nu pot fi corect estimate prin
modelele matematice existente din cauza
variabilelor inerente din mediu, dietă şi a celor
biologice care nu pot fi evaluate de un studiu
epidemiologic;
 CONCLUZII
 principalul efect somatic al dozelor mici de radiaţii
este inducerea cancerelor;
 pentru cancerele radioinduse radiosensibilitatea
variază mult în funcţie de ţesutul şi organul
expus;
 nu se cunoaşte încă motivul pentru care
diversele organe şi ţesuturi au radiosensibilităţi
diferite;
 CONCLUZII

 există o lungă perioadă de latenţă, de peste 10

ani pentru cancerele solide, iar leucemia şi
cancerele tiroidiene pot apărea la copii după
numai câţiva ani;
 embrionul şi fătul sunt mai sensibili comparativ
cu copii şi adulţii;
 CONCLUZII

 pentru carcinogeneza umană relaţia doză – efect

a dozelor mici nu este pe deplin elucidată;
 nu există încă dovezi certe că aceste doze mici
au un efect biologic pozitiv (hormesis) asupra
sănătăţii umane;
 CONCLUZII
 conceptul actual al modului de acţiune al
producerii efectelor dozelor mici poate explica
cel puţin teoretic de ce în anumite situaţii
dozele mici pot fi chiar mai nocive decât
dozele superioare lor;
 explicaţia poate consta în faptul că o doză mai
mare poate distruge complet un anumit număr
de celule ale unei structuri (prin necroză sau
apoptoză), acestea nemaiputând transmite nici o
informaţie greşită.
 CONCLUZII

 În acest caz rolul celulelor distruse va fi suplinit

de rezerva funcţională a structurii respective.
 În schimb o doză inferioară care nu distruge
complet aceste celule va avea ca rezultat
implementarea unei informaţii greşite în
ADN-ul celular, informaţie transmisă şi
responsabilă pentru efectul neoplazic sau
ereditar.
 CONCLUZII

 Explicaţia unui asemenea fenomen în

prezent este doar de natură teoretică
neputând fi dovedită experimental.
 CONCLUZII

• SE IMPUNE
CONTINUAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE, ATÂT PE
SUPRAVIEŢUITORII BOMBARDAMENTELOR ATOMICE,
PRECUM ŞI PE CEI CU EXPUNERE LA DOZE MICI (CUM
AR FI ÎN EXPUNEREA PROFESIONALĂ).