Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
utilizate în România
Din punct de vedere stiintific, amortizarea reprezinta modalitatea prin care costul activelor
imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a acestora.
Aceasta definitie reprezinta un concept destul de greu de digerat de un non-finantist, mai ales ca
semnifica si o cheltuiala calculata.
Ca o definitie mai usor de inteles, dar si de retinut, putem aprecia ca amortizarea reprezinta
recuperarea treptata, atat din punct de vedere contabil, cat si fiscal, a tuturor costurilor ce sunt
aferente achizitiei, construirii, producerii, asamblarii, instalarii sau a imbunatatirii imobilizarilor
amortizabile.
In detaliu, putem contura ca rolul amortizarii este de a deduce acea valoare amortizabila anuala,
calculata pe baza valorii totale a activului asupra perioadei totale de viata utile, valoare care va
conserva in companie resurse care sa ajute la reconstituirea imobilizarilor, chiar prin utilizarea
activelor deja existente.
Despre durata de viata utila fiecarui activ putem preciza ca este limitata conform prevederilor
legislatiei.
Amortizarea contabila si fiscala: cum este stabilita durata de viata utila?
In ceea ce priveste amortizarea contabila, durata de viata utila este stabilita de catre companie si
va fi inscrisa in politicile contabile ale acesteia. Amortizarea contabila face referire la perioada
care este stabilita astfel incat, in urma acesteia, activul supus exploatarii sa produca beneficii
economice.
Cu privire la amortizarea fiscala, durata de viata utila este stabilita conform Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 2.139/2004. Aceasta amortizare presupune repartizarea treptata a valorii activului
pe cheltuieli conform duratei normale de viata stabilite de catalog.
Metode de amortizare
Metodele de amortizare, pe baza carora se stabileste anual, lunar etc. valoarea amortizabila sunt:
1. Metoda liniara – este folosita cel mai des atat in teorie, cat si in practica si presupune
utilizarea, intr-un mod constant, a activelor pe durata de viata utila;
2. Metoda degresiva;
3. Metoda accelerata.
Aceste doua metode din urma sunt folosite cel mai des in cazurile in care activele sunt utilizate
intr-un mod mai intens in primii ani de folosinta a lor.
Amortizarea degresiva consta in includerea in cheltuieli a amortizarii din primii ani a unor
sume variabile, mai mari decat in cazul amortizarii liniare