AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR

Sistemul de contabilitate actual introdus pe baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, se sprijina pe directia a IV-a a Comunitatii Europene din 1978 referitoare la amortizarea reglementarilor contabile in cadrul Uniunii Europene, pe normele Comitetului International de Standarde contabile (IASC) si pe traditiile romanesti. IASC s-a constituit in 1973 si a stabilit ca obiective: elaborarea si publicarea de standarde contabile in scopul alcatuirii si prezentarii situatiilor financiare; actualizarea si armonizarea reglementarilor, normelor contabile si procedurilor de prezentare a situatiilor financiare; Standardele internationale de contabilitate reprezinta instrumente de armonizare si perfectionare a metodologiei de contabilitate aplicabile statelor cu economie de piata. Unul dintre aceste standarde este E 4 "Contablizarea amortismentelor". Acesta se refera la definirea si sfera de aplicare a amortismentului, limita de amortizare, particularitatile privind amortizarea terenurilor si constructiilor, informatiile furnizate de situatiile financiare si contabilitatea amortismentului.

III. 1. Amortizarea si fiscalitatea

In conceptul standardului, amortismentul semnifica o repartizare a valorii amortizablie a unei imobilizari pe durata de utilizare estimata (previzionata).

Accentul este pus pe aspectul economic al amortismentului, ca si componenta a cheltuielilor exercitiului care greveaza rezultatul financiar. Desi amortismentul prin natura sa economica nu este creator de valoare, el are si un aspect financiar contribuind la reconstituirea anula a fondurilor investite in imobilizarile uzate, in vederea inlocuirii lor, sau pentru a realiza noi investitii. In literatura de specialitate franceza, prin amortizare se intelege "Constatarea contabila a scaderii valorii unui element de activ, rezultat al trecerii timpului, progresului tehnic si de orice alta cauza". Ea consta in "corectarea valorii imobilizarilor cu suma deprecierilor pe care le-au suferit pe durata exercitiului si imputarea sumei acestor deprecieri, rezultatul exercitiului in cauza". In literatura de specialitate din Romania, amortizarea este definita ca o cota anuala din valoarea de intrare a imobilizarilor corespunzatoare deprecierii, ca urmare a utilizarii, a factorilor naturali, progresului tehnic sau a altor cauze si care se recupereaza prin includerea sau trecerea pe cheltuielile fiecarui exercitiu si apoi deducera acestor cheltuieli din veniturile obtinute. Rezulta ca sensul notiunii de amortizare nu este diferit, ea reprezentand o recuperare din cheltuielile fiecarui exercitiu a deprecierii ireversibile a imobilizarilor. Standardul nr. 4 precizeaza ca sunt supuse amortizarii, imobilizarile: a) detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate pentru productia sau aprovizionarea bunurilor si prestarea serviciilor, pentru a fi inchiriate tertilor sau foloste in scopuri administrative; b) au o durata de utilizare previzionata care depaseste un exercitiu (an); c) au o durata de utilizare in timp.

Pentru delimitarea in general a imobilizarilor de stocuri se au in vedere durata de utilizare care in cazul imobilizarilor de stocuri

trebuie sa fie superioara unui exercitiu financiar (an), spre deosebire de stocuri (materii prime, materiale consumabile) care se consuma si se imputa direct in cheltuielile de exploatare, cu intreaga lor valoare. Delimitarea in timp (an) a duratei de utilizare este criteriul conventional de separare a imobilizarilor de stocuri, iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor. Referitor la durata de utilizare a imobilizarilor, standardul precizeaza ca durata de utilizare este perioada in care intreprinderea estimeaza sa utilizeze imobilizarea amortizabila sau numarul de unitati de productie care se estimeaza a se obtine si care se apreciaza pe baza experientei practice, chiar daca ea este redusa. Ea poate fi mai mica decat durata fizica de viata a imobilizarilor, intrucat pe langa uzura fizica care depinde de conditiile de utilizare numarul de schimburi preconizat, reparatii, modernizari, se are in vedere uzura morala ce decurge din schimbarile tehnologice, cererea pietei, imbunatatirea structurii productiei. Pentru refacerea capitalului angajat, agentii economici (S.C. JUC S.A. Rm. Sarat) calculeaza, inregistreaza in contabilitate si recupereaza uzura fizica si morala a acestora. Sunt supuse amortizaii bunurile si valorile destinate sa serveasca actvitatea pe o perioada mai mare de un an, care se consuma treptat. Sistemul de amortizare adoptat este in mare masura dominat de sistemul fiscal. Evaluarea imoblizarilor, sistemele de amortizare, duratele normale de utilizare, gradul de deductibilitate este in favoarea cresterii masei profitului impozabil. Pentru imoblizarile corporale legislatia prevede cote de amortizare, iar pentru imobilizarile necorporale s-au stabilit perioade maxime de amortizare intre 3 - 5 ani. Controlul fiscal urmareste respectarea determinarea amortizarii contabile si fiscale. duratelor, la

Pentru contabilitatea din Romania, potrivit legislatiei sunt supuse amortizarii:

a) b)

imobilizarile necorporale, inclusiv cheltuielilor de cercetare si dezvoltare; imoblizarile corporale de natura mijloaceor fixe si a amenajarilor, la terenuri.

Sunt asimilate mijloacelor fixe, in scopul amortizarii, investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie, capacitatile puse in functiune total sau partial. Legislatia din Romania prevede ca amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare (costul de productie, costul de achizitie, valoarea actula), pe baza unui plan de amortizare incepand cu luna urmatoare punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare.

III. 2. Amortismentul, obiectul amortizarii, sfera de aplicare

Imobilizarile corporale, de natura mijlocaelor fixe, isi pierd treptat o parte din valoarea lor de intrebuintare si in mod nemijlocit, o parte din valoarea lor. Aceasta pierdere se cunoaste sub numele de uzura, a carei expresie valorica se include in cheltuielile de exploatare sub forma de amortizare. Determinarea amortizarii la mijlocaele fixe - ca cea mai mare parte a activelor ce sunt afectate de uzura, are in vedere trei factori: a) valoarea, care cuprinde: valoarea initiala, de bilant sau de intrare la darea in folosinta a mijlocului; valoarea ramasa (reala) formata din valoare de intrare, diminuata cu uzura, calculata mijlocului fix;

 valoarea reziduala, formata din valoarea materialelor si pieselor recuperate la scoaterea din folosinta a unui mijloc fix, diminuata cu cheltuielile efectuate cu demolarea si demontarea mijlocului fix. b) reglementarea stabilita prin Legea amortizarii nr. 15/1994, completata prin Ordonanta Guvernului nr. 54/1997 si Ordonanta Guvernului nr. 964/1998, de repartizare a amortizarii pe ani, in functie de durata de viata economica probabila, dar stabilita prin lege. Normele privind amortizarea impun trei sisteme de recuperare a valorii imobilizarilor corporale prin amortizare: III. 2.1. Sistemul de amortizare liniar presupune repartizarea in cote egale a valorii de recuperat, pe toata durata de viata normala, stabilita de lege. Suma anuala a amortizarii este determinata de raportul intre valoarea de intrare si durata de viata. S.C. JUC S.A. Rm. Sarat, foloseste sistemul de amortizare liniar. Pentru exemplificare vom lua un mijloc fix achizitionat in anul 1999 de S.C. JUC. S.A. de la S.C. TRIFAN COMPUTERS S.R.L. Bucuresti: Echipament automatizare factor de punere, in valoare de 26.645.200 lei. Caracteristici: valoare de intrare - 26.645.200 lei Durata normala de functionare - 10 ani Valoare intrare Anii 1 2 3 Amortizarea anuala 2.664.520 2.664.520 2.664.520 de 26.645.200 Valoarea ramasa 23.980.680 21.316.160 18.651.640

4 5 6 7 8 9 10 TOTAL

2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 26.645.200

15.987.120 13.322.600 10.658.080 7.993.650 5.329.040 2.664.520

III. 2. 2. Sistemul amortizarii degresive asigura a accelerare a progresului de recuperare a valorii mijlocului fix in primii ani de la punerea in functiune. Are avantajul ca atenueaza efectul uzurii morale. Sistemul consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara, cu anumiti coeficienti prevazuti de lege, astfel: 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare intre 2 5 ani; 2,0 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare intre 5 si 10 ani 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani. Acelasi mijloc fix de la sistemul liniar, cu o valoare de intrare de 26.645.200 lei si o durata normala de utilizare ramasa de 10 ani. Amortizarea liniara anuala = 2.664.520 Cota medie anuala in sistem liniar este de 10% conform normelor de aplicare a Legii nr. 15/1994, multiplicata cu coeficientul de 2 inseamna amortizarea anuala in sistem degresiv este de 20%. Valoarea de intrare Anii 26.645.200 Valoarea ramasa

Amortizarea

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL

anuala 5.329.040 4.263.296 3.410.637 2.728.509 1.819.006 1.819.006 1.819.006 1.819.006 1.819.006 1.819.006 26.645.200

21.316.480 17.053.184 13.642.547 10.914.038 9.095.032 7.276.026 5.457.020 3.638.014 1.819.006

Acelasi mijloc fix, cu o valoare de intrare de 26.645.200 lei si o durata normala de utilizare ramasa de 15 ani. Cota medie anuala in sistem liniar este de 6,67%, multiplicata cu coeficientul de 2,5 inseamna ca amortizarea anuala in sistem degresiv este de 16,7%. Valoare de intrare Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Amortizarea anuala 4.449.748 3.706.640 3.087.631 2.571.997 2.142.484 1.068.670 1.068.670 1.068.670 1.068.670 1.068.670 1.068.670 1.068.670 26.645.200 Valoarea ramasa 22.195.452 18.488.811 15.401.179 12.829.182 10.686.709 9.618.039 8.549.369 7.480.699 6.412.029 5.343.359 4.274.689 3.206.019

13 14 15 TOTAL

1.068.670 1.068.670 1.068.670 26.645.200

2.137.340 1.068.670 -

Reglementarea, de unde incepe amortizarea liniara, se verifica in cele doua cazuri, in care suma de amortizat, raportata la anii ramasi este mai mare sau egala, cu aplicarea procentului amortizarii degresive, astfel: la durata de 10 ani, amortizarea liniara incepe din anul al cincilea, in care suma de 1.819.006, rezultata prin impartirea la 6 ani ramasa a sumei de amortizat de 10.914.038, este egala cu suma rezultata din aplicarea cotei de 20% la durata de 15 ani, amortizarea liniara incepe din anul al saselea in care suma de 1.068.670 anual, aferenta fiecaruia din cei 10 ani ramasi este mai mica decat suma de 1.784.680 rezultata prin aplicarea cotei de 16,6% asupra sumei de 10.686.709 ramasa de amortizat. In exemplul nostru, la durata normala de 10 ani, cu o cota de amortizare de 10% in regim degresiv, durata de utilizare este de 6 ani, in care se realizeaza amortizarea integrala. La durata de 15 ani, cu o cota de amortizare de 6,7% in regim liniar si 16,7% in regim degresiv, durata de utilizare este de 10 ani iar durata pana la amortizarea integrala este de 15 ani, din care in regim degresiv, 5 ani iar in regim liniar 10 ani. In ambele cazuri, mijloacele fixe se amortizeaza inainte de 6 si respectiv 10 ani, timp in care societatea poate folosi mijlocul fix dar nu calculeaza amortizarea. Introducerea in cheltuielile de exploatare a amortizarii anuale se face in corelatie cu gradul de utilizare al mijloacelor fixe de baza.

Diferentele de amortizare se evidentiaza in cheltuielile exceptionale si nu vor fi luate in calcul la determinarea profitului impozabil, anual.

III.2. 3. Amortismentul derogatoriu

Inregistrarea amortizarii degresive anuale presupune compararea amortizarii degresive cu cea lineara si determinarea amortizarii suplimentare (derogatorii) astfel: Exemplificare: valoarea initiala = 26.645.200 lei Durata = 10 ani Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL Amortizare liniara/ an 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 2.664.520 26.645.200 Valoare Amortizare ramasa de degresiva/an amortizat 23.980.380 5.329.040 21.316.160 4.263.296 18.651.640 3.410.637 15.987.120 2.728.509 13.322.600 1.819.006 10.658.080 1.819.006 7.993.560 1.819.006 5.329.040 1.819.006 2.664.520 1.819.006 0 1.819.006 0 26.645.200 Valoare Provizionul ramasa de derogatoriu amortizat 21.316.480 +2.664.520 17.053.184 +1.598.776 13.642.547 +746.117 10.914.038 +63.989 9.095.032 -845.514 7.276.026 -845.514 5.457.020 -845.514 3.638.014 -845.514 1.819.006 -845.514 0 -845.514 0 0

Amortizarea suplimentara este amortizarea degresiva fata de cea liniara, deci totalul abaterilor este 0. Provizionul derogatoriu se inregistreaza astfel: cu semnul "+" pe cheltuieli privind amortizarea si provizioanele si cu semnul " - " pe venituri.

Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V Anul VI Anul VII Anul VIII Anul IX Anul X

6874 = 141 6874 = 141 6874 = 141 141 = 7874 141 = 7874 141 = 7874 141 = 7874 141 = 7874 141 = 7874 141 = 7874

2.664.520 1.598.776 764.117 63.989 845.514 845.514 845.514 845.514 845.514 845.514

Astfel incat (2.664.520 + 1.598.776 + 746.117 + 63.969) - (845.514 x 6) = 0 In concluzie pe toata durata de 10 ani de inregistrare a amortizarii, provizionul reglementat constituit se anuleaza.

III. 2. 4. Evidentierea operatiunilor contabile privind amortizarea imobilizarilor. Contabilitatea amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale este realizata cu ajutorul conturilor din grupa 28 "Amortizari privind imobilizarile" si anume 280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale" si 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale".

Contul 280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale" se dezvolta pe categorii de imobilizari necorporale astfel: 2801 "Amortizarea cheltuielilor de constituire" 2803 "Amortizarea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare" 2805 "Amortizarea concesiunilor, brevetelor si altor drepturi si valori similare" 2807 "Amortizarea fondului comercial" 2808 "Amortizarea altor imobilizari corporale"

Aceste conturi au functie de pasiv. In credit se inregistreaza valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale prin trecerea pe cheltuielile de exploatare ale exercitiului, iar in debit se inregistreaza amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale vandute sau scoase din activ. Soldul reprezinta amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale. Contul 281 "Amortizarea privind imobilizarile corporale" , tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale si au functie contabila de pasiv. Se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 2810 "Amortizarea terenurilor" 2811 "Amortizarea constructiilor" 2812 "Amortizarea echipamentelor tehnologice" 2813 "Amortizarea aparate si instalatii de masurare, control si reglare" 2814 "Amortizarea mijloacelor de transport" 2816 "Amortizarea mobilier, aparatura birotica, echipamente protectie a valorilor umane si materiale si altor active corporale"

In creditul acestor conturi se inregistreaza cheltuielile amortizarii imobilizarilor corporale, iar in debit se inregistreaza valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din uz. Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale. * se inregistreaza amortizarea cheltuielilor informatice in valoare de 5.000.000 lei. cu programe

6811 "Cheltuieli privind = amortizarea necorp."

de 2808 "Amortizarea 5.000.000 imobilizarilor" altor

expl. imob.

* se inregistreaza amortizarea unui mijloc fix cu regim de amortizare liniara, cunoscandu-se urmatoarele date: valoare de intrare: 15.000.000 lei, durata de funtionare: 5 ani. Amortizarea totala = 12.000.000 lei/5 = 2.500.000 lei/an - evidentierea amortizarii anuale

6811 "Cheltuieli 2.500.000

de

expl.

privind

2812 "Amortizarea

izarea imobilizarilor"

amort echipamentelor tehnologice

* se inregistreaza amortizarea anuala a mijloacelor fixe trecute in conservare in valoare de 10.000.000. lei.

6871 "Cheltuieli 10.000.000

excpt.

privind

2812 "Amortizarea

amortizarea tehnologice

imobiliz."

echipamentelor

III. 2. 5. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor Provizioanele reprezinta rezerve (provizii) cert constituite de unitatile patrimoniale cu scopul de a anihila sau atenua diversele categorii de riscuri, deprecieri si necesitati intervenite in perioadele viitoare. Pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor economice legate de constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea provizioanelor se folosesc conturile din grupa 29 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor", si anume: 290 "Provizioane necorporale" 291 "Provizioane corporale" pentru pentru deprecierea deprecierea imobilizarilor imobilizarilor

293 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs" 296 "Provizioane financiare" pentru deprecierea imobilizarilor

Toate aceste conturi sunt conturi rectificative a valorii imobilizarilor cu depreciere ireversibila contabila, avand functie contabila de pasiv. In creditul lor se inregistreaza sumele reprezentand constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor, iar in debit se inregistreaza sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor. Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor.

* se inregistreaza constituirea de provizioane pentru deprecierile de valoare constatate la echipamentele tehnologice 50.000.000 lei.

6813 "Cheluielile except. privind 50.000.000 amortizarea corprale" imobiliz."

291 "Provizioane pentru deprecierea imob.

* se inregistreza majorarea provizionului pentru deprecierea la echipamente tehnologice

6813 "Cheluielile except. privind 25.000.000 amortizarea corprale" imobiliz."

291 "Provizioane pentru deprecierea imob.

* se inregistreaza constituirea de provizioane pentru deprencierea titlurilor de participare in suma de 9.000.000 lei.

6863 "Cheltuieli financiare priv. 9.000.000 ioane ptr. deprec."

296 "Provizioane pentru

proviz deprecierea imob. financiare"

* se inregistreaza anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor corporale

291 "Provizioane pentru deprec. 75.000.000 imobiliz. corporale"

7813 "Venituri din prov. pentru deprec. imob."

* se diminueaza provizionul constituit pentru deprecierea titlurilor de participare cu suma de 5.000.000 lei.

296 "Provizioane pentru deprec. 5.000.000 imobiliz. imobilizarilor" financiare"

7863 "Venituri din prov. pentru deprec.

Cu ajutorul datelor inregistrate in conturile de provizioane se poate determina valoarea neta a activelor imobilizate scazand din valoarea de intrare marimea provizionului existent la acea data. Valorile nete ale activelor imobilizate se regasesc in bilantul contabil ce se intocmeste obligatoriu de agenti economici la fiecare sfarsit de exercitiu financiar.

III. 3. Contabilitatea amortizarii capitalului imobilizat

Amortizarea este o problema de fiscalitate, gasindu-si expresia atat in regimurile de amortizare opozabile societatilor comerciale, cat si gradul de deductabilitate al amortizarii, la determinarea profitului impozabil. O asemenea situatie se explica atat prin subiectivismul duratelor de folosinta, reglementate prin norme, la care trebuie sa se alinieze toti agentii economici, cat si prin metodele de amortizare folosite.

In mod deosebit, in aceasta perioada de tranzitie, sistemul de amortizare reglementat la noi este dominat de interesul fiscal si mai putin de interesul mentinerii capacitatii de finantare a capitalului. Cunoscandu-se ca amortizarea si profitul formeaza sursele de baza ale capacitatii de finantare - pentru acoperirea valorii activelor imobilizate in mijloace fixe si dezvoltarea capacitatii pentru obtinerea de profit, sistemul de amortizare, corijat prin intermediul duratelor de utilizare, limitelor de amortizare si gradului de deductabilitate, este in favoarea cresterii masei profitului impozabil si in detrimentul amortizarii. Optiunea asupra unei metode de amortizare si duratei de utilizare a imobilizarilor este o problema de apreciere. Pornind de la aceasta realitate, constatam ca metoda amortizarii liniare duce la determinarea amortizarii economice, iar in orice suma peste sau sub amortizarea liniara reprezinta o structura de amortizare derogatorie sub incidenta diferentelor temporare intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI

Doua sunt concluziile privind amortizarea imobilizarilor si anume: amortismentul - reductor al imozitului amortismentul - accelerator al autofinantarii Amortismentul - reductor al impozitului

Felul in care intreprinderea isi amortizeaza activele sale imobilizate prezinta interes, deoarece amortismentul este sarcina deductibila din profitul impozabil. Acest statut fiscal al amortismentului reprezinta o variabila importanta a politicii sale financiare putand contribui la stimularea investitiilor.

Rapiditatea amortizarii are o influenta dubla in gestiunea intreprinderii: creeaza la un nivel superior surse pentru investigatii si reduce impozitul pe profit pe care ar trebui sa-l plateasca intreprinderea. Efectul rapiditatii amortizarii apare in alegerea intre metoda liniara si cea degresiva de amortizare, prin nivelul valorii actualizate a degrevarii fiscale. Rolul amortismentului ca reductor de impozit apare mai evident in cazul folosirii unui sistem accelerat de amortizare, intrucat suma dedusa din asieta impozitului pe profit este mai mare imediat dupa punerea mijlocului fix in functiune, contribuind la intarirea situatiei financiare a intreprinderii prin degrevarea de la o plata sigura. Mai mult utilizarea unei metode degresive de amortizare, in perioada de inflatie, conduce la realizarea unui castig pentru intreprindere, intrucat ea isi plateste impozitele pe profit viitoare, in moneda depreciata. Amortismentul - accelerator al autofinantarii

Amortismentul sta la baza unui fenomen remarcabil de amplificare a fluxurilor de autofinantare. La activele cu o durata de viata mai mica, proportia de finantare a investitiilor din amortismente este mai mare si ea scade pe masura ce se lungeste durata de viata sau creste ritmul investitiilor. Efectul multiplicator al amortismentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi stabile, perioada in care intreprinderea inregistreaza o cerere permanenta pentru produsele sale si in care se reinvesteste permanent disponibilitatile banesti, obtinute pe seama amortizarii in echipamente de acelasi fel si cu acelasi pret.

In perioadele de inflatie, intreprinderea va inregistra o decapitalizare, daca nu-si reevalueaza permanent activele imobilizate pentru cresterea sumei amortismentelor, nu-si constituie provizioane pentru depreciere sau nu-si actualizeaza amortismentul la inflatie pentru calcularea lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix. Consecintele amortismentului in gestiunea financiara a intreprinderii, de reducere a impozitului pe profit si de creare a surselorde autofinantare, sunt cu atat mai semnificative cu cat amortismentul detine o proportie de circa 6% din totalul cheltuielilor de exploatare la nivel de economie nationala, fiind mai ridicata in cazul proprietatii de stat, unde intreprinderile detin multe mijloace fixe, insuficient sau deloc utilizate.

APITOLUL V BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Dr. Emil Nisulescu cerintele internationale Tribuna nr. 28/96 Bucuresti Vasile Darie, E. Drehuta Contabilului Dr. Vasile Petrut 1998 Dr. Aristita Rotila O. Calin, I. Vaduva Didactica si Bucuresti, 1996 M. Mazarachi, I. Luca National, 1994 Bazele contabilitatii - Editura Pedagogica Contabilitate aplicata - Editura Amortizarea contabilitatii nationale cu standardelor Economica Manualul Expertului Contabil si Autorizat - Editura Agora, Bacau,

I. Pantea conomici Credo, Deva, 1995 Dr. Sichigea Marcel Dracea Revista Bucuresti, 1997

Contabilitate financiara a agentilor e din Romania - Editura Intel Nicolae Dublul impact al amortizarii capitalului fix in Dr. gestiunea financiara a intreprinderii Finante, credit, contabilitate Contabilitatea amortizarii imobilizarilor contextul standardelor internationale Finante, credit, contabilitate,

Dr. Valeria Babaita in - Revista Bucuresti, 1998