.

EDUCATIE PENTRU SANATATE

C3

ALIMENTATIA

Atitudinea unei persoane către si faţă de abordarea alimentelor şi

hranirii, constituie stilul nutritional al unei persoane. Pentru unele persoane, hrana
reprezintă o sursă majoră de satisfacşie, de plăcere; pentru alţii este doar substanta
necesara organismului. Sanatatea fizica a unei persoane depinde in mare masura de
ceeace mananca acea persoana. De asemenea, alimentele au impact asupra sănătăţii
intelectuale iar felul in care se mănâncă, maniera relaxată sau tensionată, in
singurătate sau alaturi de alte persoane, poate afecta buna dispoziţie.
Principalii factorii care influenteaza alimentatia
-constituie variabile economice care reflectă nivelul de bunăstare, fiind condiţionate
atât de politicile agroalimentare cât şi de cadrul macroeconomic general, ca şi de o
largă paletă de alţi factori
Principalii factorii care determină nivelul consumului alimentar pot fi grupaţi în
patru categorii :
a) economici
- venitul nominale pe medii de rezidenţă
- preţurile produselor alimentare
- preţurile produselor nealimentare
- preţurile serviciilor
b) demografici
- rata de crestere a populatiei per total şi pe medii de rezidenţă;
- structura pe grupe de varsta, per total şi pe medii de rezidenţă;
- rata de imbatranire per total şi pe medii de rezidenţă;
- nivelul educational per total şi pe medii de rezidenţă;
- structura populatiei pe sexe, per total şi pe medii de rezidenţă;
c) sociali
- starea de sănătate a populaţiei, pe medii de rezidenţă şi regiuni geografice
- infrastructura (din mediul rural în special);
- accesul la servicii de asistenţă socială;
- accesul la servicii de asistenţă medicală şi informare în domeniu;
- accesul la informaţie (televiziune, presă, internet, etc.);
- diversificare ocupatională;
- accesul la servicii pentru instruire profesională.
d) alti factori
- localizare geografică;
- apartenenţa religioasă;
- obiceiuri alimentare personale, ale gospodariei, ale comunităţii;
- gusturi şi preferinţe individuale;
- dorinţa de a avea o alimentaţie sanatoasă.
Modelul de consum alimentar din urban se bazează, în special, pe consumul de
alimente cumpărate şi este mai puternic conectat la modelele de consum relativ
uniformizate din Vestul Europei. Pentru consumatorii din mediul urban alimental
îmbracă forma de marfă iar comportamentul alimentar depinde în mare măsură de
venituri şi de preţuri. În acelaşi timp, există o tendinţă de omogenizare a
comportamentelor alimentare, datorită incidenţei reclamei agresive,a fast-foodului, a
implicării tot mai active a femeilor în activităţi profesionale în afara gospodăriei şi a
altor factori care conduc practic spre o internaţionalizare a modelelor de consum
alimentar.
Modelul de consum din rural, bazat în mare parte pe consumul de alimente
produse în gospodăria proprie. În mediul rural, nivelul consumului alimentar al
membrilor unei gospodării depinde mai mult de mărimea suprafeţelor agricole şi a
producţiilor obţinute decât de nivelul veniturilor în numerar. Şi aceasta, deoarece
numai anumite produse se pot obţine în propria gospodărie şi sunt cumpărate
(zahărul, uleiul, berea, etc.).
Nici unul dintre aceste modele de consum alimentar (urban şi rural) nu există în
stare pură.
Sănătatea ca si concept pozitiv
Copiii învaţă comportamentele sănătoase (de exemplu, înotul) şi comportamentele
de risc, nesănătoase (de exemplu, fumatul) de la membri ai familiei, prieteni,
persoane semnificative din jurul lor şi din mass-media (reclame TV, articole din
reviste, panouri publicitare, emisiuni radio). Atitudinea faţă de alcool se formează
încă de la vârsta de 6-7 ani. De la vârsta de 6 ani copiii înţeleg normele sociale
legate de consumul de alcool şi fumat (a consuma alcool sau a fuma sunt
"comportamente de adult"). O bună prevenire a comportamentelor de risc trebuie să
înceapă de timpuriu.
Multe programe educaţionale de prevenire a comportamentelor de risc au rezultate
scăzute pentru că pornesc de la convingerea că informarea copiilor despre
comportamente nesănătoase sau de risc şi-i determină pe aceştia să le respingă.
Unele comportamente de risc cum ar fi
fumatul sau consumul de alcool sunt prezentate de companiile producătoare ca fiind
"numai pentru adulţi", lucru care determină creşterea atractivităţii lor pentru copii şi
adolescenţi.
Alimentatia sanatoasa nu presupune ca anumite alimente sa fie interzise,iar altele
obligatorii.Trebuie doar sa existe un echilibru intre alimentele din dieta,avand drept
scop obtinerea si mentinerea unei greutati corporale normale,cresterea calitatii vietii
si minimalizarea riscului aparitiei bolilor.
Varietatea alimentelor consumate permite organismului sa primeasca toti nutrientii
esentiali,in special vitamine si minerale necesare mentinerii sanatatii.Ea subliniaza
echilibru,varietatea si moderatia cu care este necesar ca alimentele sa fie
consummate,oferind posibilitatea alegerii in functie de cultura,obiceiuri
familiale,religie,costul si disponibilitatea alimentelor,alergii si intolerante
alimentare.Consumand alimente din toate categoriile,se realizeaza un aport adecvat
de proteine,lipide , glucide,vitamine si minerale.Nu este adecvat sa sarim mese,mai
ales micul dejun,care este foarte important.
Alaturi de o alimentatie sanatoasa,activitatea fizica efectuata zilnic aduce reale
beneficii,scazand riscul de aparitie a obezitatii,diabetului zaharat si bolilor
cardiovasculare,a osteoporozei si cancerelor.
Pentru persoanele sedentare,se recomanda cel putin 30 minute de activitate fizica
moderata zilnic,care poate fi reprezentata de : mers pe jos in ritm alert,alergat
usor,dansat,mers pe bicicleta,gradinarit,inot,gimnastica aerobica,orice sport de echipa
(fotbal,baschet,handbal,etc).
Consumul de substanţe potenţial nocive pentru organism
Substanţă chimică potenţial toxică - un element chimic şi compuşii săi, în stare
naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv necesar
pentru păstrarea stabilităţii şi orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu
excepţia oricărui solvent care poate fi separat fără a influenţa stabilitatea substanţei
sau fără a-i schimba compoziţia;
Registrului naţional al substanţelor/ amestecurilor chimice potenţial
toxice prezintă un sistem informaţional automatizat a bazei de date de importanţă
naţională, incluzând informaţia despre proprietăţile toxice, fizico-chimice,
activitatea biologică, transformarea în mediu, normative igienice şi ecologice la
etapa producerii, importului, exportului, transportării, şi utilizării
substanţelor/amestecurilor chimice potenţial toxice