râsese de el în târg, când el era legat i dus de %andarmi spre &olia!

ș
'n  ricoat, Ienache îi spune tânărului că %upânul $ostache pusese pe
ș
urma lui (otire multă(, că pe duduca )arvara urmează s
-o ducă la
ș
mănăstirea *gapia i că %andarmii bănuiesc aptul că i el va i pe drumul
șș
respectiv!T o d i r i ă î i s p u n e c ă n u s e t e m e , î l a m e n i n ă i -
+ învaă ce să-i
ț
ț
ș
ț
declare lui $ostea! Se vor opri la hanul *ncuei i vor atepta
împreună
țșș
sosirea arnăuilor, iar Ienache să spună că îl văzuse i-+ cunoscuse
pe
țș
$atană, că acesta plecase, înspăimântat de poteră, spre Timiseti!
ș
*%uni la han, *ncua îi întâmpină i-i spune
tânărului că este
șțș
nebun să se pună cu stăpânirea i că patima lui pentru (o copilă de boier(
ș
este (dragoste cu prime%die(!T o d i r i ă î i r ă s p u n d e c ă p e n t r u
dragostea lui este în stare să-i dea
țș
viaa i că va îndrăzni să o răpească pe duduca )arvara din mâinile lor!
țș
*ncua, împreună cu tânărul, pune la cale un plan pentru răpirea
ț
duducăi )arvara!T o d i r i ă a p l e c a t î n g o a n ă c u c ă r u a i , n u d u p ă
mult timp, sosete la
ț
ț
ș
ș
han $ostea $ăruntu având cu ei pe duduca )arvara, istovită de
a t â t a plâns!Ienache îi spune lui $ostea că îl cunoscuse pe Todiriă $atană i
că
țș
acesta o apucase spre Timieti! *ncua declară că omul
inteniona să o
ș ș
ț ț
răpească pe duduca )arvara, că se însoise cu ali rău ăcători
bezmetici
țț
care voiau să-+ a%ute!* t u n c i , $ o s t e a p l ă n u i e t e c a a r n ă u i i s ă p l e c e
prin Tupilai i să-+
ș ț
ț ș
încolească pe ugar la Timieti, iar el cu duduca
să treacă pe podul
țșș
plutitor râul Moldova spre *gapia! upă ce au băut coe cu vin, slu%itoriia u
prins cura% i au plecat iecare la treburile
lui, aa cum stabilise
șș

%upânul! *ncua îl inea mereu lângă ea pe Ienache i, împreună, îi

țțș
conduc pe $ostea i pe arnăui la podul umblător!
șț
*colo, mo ara, le spune că podul nu suportă atâta gre
utate,
ș
deoarece apele Moldovei se umlaseră peste măsură! .
a s u g e s t i a *ncuei, $ostea hotărăte să treacă primul cu podul
plutitor, împreună cu
țș
duduca )arvara, iar ceilali, cu transportul următor!
ț
Podul (a rămas acolo neclintit i tăcut(, nu se simtea nici o micare,
șș
nu se auzea nici un zgomot! / e l i n i t i t i , o a m e n i i a u î n c e p u t s ă s t r i g e , d a r
(nimenea n-a înteles
ș
ce-a ost i ce s-a întâmplat(!
ș
'n zori, gospodarii din Tupilai au găsit pe moneag legat, iar
pe
țș
$ o s t e a $ ă r u n t u ( s t r â n s î n u n i i p â n ă l a s â n g e , c u c ă l u d e  ă i n ă - n
gură(!
șș
$ând l-au eliberat, %upânul era turbat de urie i (atât de prăpădit, încât a
ș
trebuit să-+ culce oamenii lui în cărută, ca să-+ poată duce înapoi
l a agie(!I e n a c h e b ă n u i e t e c ă * n c u t a  ă c u s e
armece, deoarece în linitea
șș
nopii i la lumina lunii, ea părea că aude ce se
întâmplă pe malul
țș
celălalt! /imeni n-a putut să ale ce usese în noaptea aceea, %upânul $ostean - a
povestit nimănui, dar *ncua spunea că mielul reuise să
scape cu
țșș
duduca )arvara în ara ungurească!