ELABORAREA METODICĂ № 6

TEMA: Punţile dentare fizionomice integral ceramice. Indicaţii. Etapele

clinico-tehnice de confecţionare.

1. Definiţie. Punţi dentare fizionomice.

Puntile dentare fizionomice reprezinta lucrari protetice menite sa restabileasca

integritatea si morfologia arcadei dentare in cazul edentatiilor. Materialul utilizat la
confectionarea lor este unul fizionomic (acrilate sau ceramica)

2. Caracteristica punţilor dentare fizionomice ceramice.

O punte din portelan prezinta calitati fizoonomice superioare celor acrilice si chiar
metaloceramice. Duritatea portelanului ii confera lucrarii protetice avantajul de a
nu fi supusa uzurii, dar, pe de alta parte, dezavantaj, deoarece produce abraziunea
dintilor antagonisti, precum si fracturarea portelanului in conditii nefavorabile.
Puntea dentara fizionomica din ceramica este solicitata in practica datorita
urmatoarelor avantaje:
 portelanul confera coroanelor aspectul natural prin varietatile de culori si
nuantele transluciditatii
 ofera posibilitatea de a imita defecte de smalt, pete de culoare, etc.
 portelanul isi pastreaza nealterat culorile in timp, este biologic tolerat de
tesuturile cavitatii bucale;
 este rezistent la actiunea chimica fiind si un bun izolator termic, protejand
pulpa de actiunea nociva a diversi agenti patologici.

3. Indicaţii la confecţionarea punţilor dentare fizionomice ceramice.

Sunt indicate numai in zona frontala a arcadelor dentare la absenta unui dinte cand
cei limitrofi bresei au parodontul lor sanatos si dupa calitatile sale sunt apti sa duca
o presiune masticatorie. Acesti dinti-stalpi ai puntii dentare trebuie sa fie inalti si
voluminosi, fiindca acestia vor fi supusi unor pregatiri speciale.

4. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a punţilor dentare fizionomice

ceramice metoda clasică.

1. examenul clinic; (etapa clinica)

2. prepararea dintilor-stalpi (etapa clinica)
3. amprentarea (cu materiale siliconice tip Zeta plus, Xantopren, President)
(etapa clinica)
4. determinarea ocluziei centrice (etapa clinica)
5. determinarea culorii portelanului (etapa clinica)
6. protectia dintilor cu pulpa vie (etapa clinica)
7. confectionarea modelelor (din superghips) si pozitionarea lor in simulator
(etapa de laborator);
8. realizarea matricei din platina pe dintii stalpi ai modelului cu depunerea
masei de opac si arderea acesteia. Ulterior matricele de platina cu masa de
opac arsa se adapteaza pe bonturile dintilor-stalpi ai modelului intre care se
aplica o bara de portelan prefabricata care sa contacteze cu opacul
elementelor de agregare. Bara se solidarizeaza cu ceara incolora de
elementele de agregare, iar dupa racirea cerii se detaseaza ansamblul bara-
matrice, dupa care se confectioneaza un suport termorezistent. Suportul
poate fi realizat din mase de ambalat care se depun in interiorul matricelor
din platina sub forma de doua movilite unite intre ele cu o bara din portelan.
In centrul movilitelor de masa de ambalat se aplica sistemul solidarizat
matrice-bara. Dupa priza definitiva a masei de ambalat suportul se
prelucreaza termic in cuptor. Dupa racire pe suprafetele de contact ale
opacului cu bara se depune un nou strat de opac si se arde in cuptor. Ulterior
elementele solidarizate se detaseaza de pesuportul termic si se aplica pe
model, modelandu-se din opac forma intermediarului, subdimensionata.
Ansamblul se inlatura de pe model, se asaza pe suportul termorezistent in
pozitie corecta si din nou se arde in cuptor. Dupa racire, se detaseaza de pe
suportul termorezistent, se aplica pe model si se depun straturile de dentina,
colet, incizal si de smalt, iar straturile interdentare se separa pana la opac si
din nou se ard dupa regimul termic respectiv. (etapa de laborator)
9. proba in cavitatea bucala si la necesitate corectia puntii dentare (etapa
clinica)
10.arderea pentru glazurare (etapa de laborator)
11. cimentarea puntii in cavitatea bucala (etapa clinica)

5. Tehnici contemporane de confecţionare a punţilor dentare fizionomice

ceramice.
 6. Particularităţile preparării dinţilor stîlpi la confecţionarea punţilor
dentare fizionomice ceramice.

Bontul dentar este preparat fara rententii prin slefuirea de la nivelul tuturor
suprafetelor a unui strat uniform al tesuturilor dentare de 1,5-2,0 mm, egal cu
grosimea peretilor viitoarei coroane. Bontul dentar preparat va avea o forma
apropiata de cea a cilindrului sau trapezoidala cu suprafetele laterale usor
convergente ocluzal, sub un unghi nu mai mare de 5-8 grade fata de axul de
insertie al dintelui. In zona cervicala a coroanei dentare este preparat un prag
circular cu o latine ce depinde de marimea diametrului dintelui in aceasta zona si
care constituie 0,3-0,5 mm la dintii cu un volum mai redus si 0,8-1,5 mm la dintii
mai voluminosi. Pragul poate fi situati supragingival, la nivelul gingiei sau
subgingival. Pragul se va realiza in unghi drept.

7. Particularităţile amprentării cîmpului protetic la confecţionarea

punţilor dentare fizionomice ceramice.

Amprenta obtinuta trebuie sa redea cu exactitate forma campului protetic, mai cu

seama a bonturilor dentare preparate. Pentru aceasta se vor utiliza amprentele
siliconice (Zeta plus, Xantopren, President).

8. Realizarea modelului pentru confecţionarea punţilor dentare

fizionomice ceramice. Materiale.
Dupa amprentare se realizeaza modelul cu bonturi mobilizabile din materiale dure,
de obicei ghips dur(Moldano, Begodur, Duralit, Vel-Mix Stone etc.) sau
superdur(Fujirock, Tewestone, Diastone, Plastone, Vel-Mix Stone,
Alphatop 81, Supra-Stone).

Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure

Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o

banda de ceara sau hartie cerata de 2 cm latime. Se prepara o
pasta din gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel,
pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a
gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea
radiculara a bontului pana se obtine o forma cilindro-conica
neretentiva. Se marcheaza fata vestibulara pentm a fixa pozitia
bontului m model. Prelungirea conica se ceruieste pentru a usura
indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un
mic buton de ceara pe varful prelungirii (spre viitoarea baza a
soclului).

9. Instrumente şi materiale utilizate la confecţionarea punţilor dentare

fizionomice ceramice.