Modernismul este miscarea artistica aparuta la inceputul secolului XX si care neagă

traditia poetică, remarcandu-se prin trasaturi precum principiul disonantei si al fanteziei

dictatoriale, functia simbolica a limbajului, fragmentarismul, estetica uratului, tehnica

ingambamentului, preferinta pentru versul liber, utilizare metaforelor revelatorii, lirismul

ambiguu.

Ion Barbu este unul dintre cei mai importanti poeti modernisti, creând in literatura

romana poezia ermetica.. In opera sa apar teme complexe, precum arta ca o lume superioara,

elanul dionisiac, relatia dintre spirit si materia, magia ca proces de transcendere a realitatii,

increatul, initierea in misterele lumii etc. Una dintre cele mai cunoscute creatii ale lui Ion

Barbu este “Riga Crypto si lapona Enigel”, o balada ermetica publicata in perioada

interbelica, intr-un context cultural in care se remarca puternicul conflict dintre sincronismul

lovinescian si miscarea traditionalista.

Tema centrala a poeziei este neputinta omului de a avea acces la cunoasterea absoluta.

In acest sens, poetul se foloseste de procedeul artistic modernist al alegoriei, prin care

construieste povestea de dragoste imposibila dintre Crypto, regele ciuperca, simbol al

irationalului, si lapona Enigel ca simbol al cunoasterii rationale. Alegoria este realizata prin

intermediul unei balade in care se remarca tehnica povestirii in rama. In acest sens, Barbu

reuneste motive lirice precum dionisiacul, apolinicul, damnarea, alienarea, atractia spre soare,

orfismul. Toate aceste motive literare dau nastere unor planuri poetice aflate in contrast. Pe

de-o parte, este ilustrat planul poetic al umbrei in care regele Crypto este un simbol al

cunoasterii inchise, ezoterice. Pe de alta parte, este reprezentat planul poetic al luminii, in care

Lapona Enigel este un simbol al cunoasterii deschise, exoterice.

La nivel structural, ‘Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion Barbu este construita din doua

mari parti, fiecare dintre ele reprezinta imaginea unei nunti. Povestea cadru cuprinde primele
4 catrene si descrie dialogul dintre nuntas si menestrelul ”trist” caruia ii cere sa ii cante despre

povestea trista dinte RC si LE. Cele doua instante narative sunt simboluri ale Artistului

melancolic, idealist, care aspira la cunoasterea absoluta. (”Mult îndărătnic menestrel,/Un

cântec larg tot mai încearcă,/Zi-mi de lapona Enigel/Şi Crypto, regele-ciupearcă!”).

In cadrul ramei se desfasoara nunta fantastica dintre doi exponenti ai unor lumi total

incompatibile. Cântecul este construit pe mai multe secvente poetice: portretul si descrierea

imparatiei lui Crypto, caracterizat prin epitetul ”inima ascunsa”; portretul laponei Enigel si

descrierea lumii din care vine aceasta; intalnirea in vis a celor doi (”Pe trei covoare de

răcoare/Lin adormi, torcând verdeaţă:”); chemarile ritualice ale regelui care o implora pe

tanara sa vina in lumea sa: ”in somn fraged si racaroare”; refuzul Laponei ce se teme de lumea

umbrelor; revelatia cunoasterii solare (”Ma-nchin la soarele-ntelept”) ; sfarsitul tragic al

intalnirii dintre cei doi; blestemul aruncat asupra lui Crypto, intrucat a indraznit sa isi

depaseasca conditia, fiind transformat intr-o ciuperca otrăvitoare.

Intreaga poveste de dragoste recreeaza istoria iubirii neimplinite din poemul ‘Luceafarul’ de

Mihai Eminescu. Acest lucru i-a determinat pe criticii literari sa afirme ca poezia lui Ion

Barbu este un adevarat ”Luceafar intors”. Asfel, povestea de dragoste dintre cele doua

instante lirice este reprezentata de poet in registru suprarealist. Balada imaginata de poet reda

un dialog imposibil, dar care trebuie interpretat din perspectiva ermetica. In acest sens,

lapona Enigel este o fiinta initiata in misterele naturii, care prin magie, reuseste sa comunice

cu dimensiunea irationala a existentei. La finalul acestei experiențe ezoterice, Enigel are

revelatia imposibilitatii de a uni rationalul si irationalul, constientul si inconstientul. Revelatia

ii provoaca durere, idee exprimata prin vocea din final a a naratorului care, asemenea corului

din tragedia greaca, amplifica suferinta personajelor prin exclamatia retorica: ”Plangi,

preacuminte Enigel”.
 La nivel stilistic, “Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion Barbu se remarca prin tehnici

poetice specifice modenismului, precum utilizarea simbolurilor ermetice ca soarele, fantana,

cercul, umbra, otrava. In ceea ce priveste tipul de lirism, balada se remarca printr-o lirica a

mastilor. Astfel, regele Crypto este un simbol al inconștientului, al irationalului, in timp ce

lapona Enigel reprezinta constientul, cunoastrea rationala.

La randul sau, titlul, ca element de paratextualitate, este un enunt analitic, fiind construit pe

motivul cuplului, a iubirii ideale care nu se implineste, deoarece regele Crypto si lapona

Enigel fac parte din universuri incompatibile. Astfel, titlul este construit pe baza unor

substantive aflate in antiteza pentru a reprezenta o alegorie despre imposibilitatea omului de a

reuni cele doua dimensiuni existentiale: rationalul si irationalul, lumina si umbra, constientul

si subconstientul.

Poezia "Riga Crypto si Lapona Enigel" de Ion Barbu este originala prin atmosfera

suprarealista si prin contopirea tehnicii epice a povestirii in rama cu sensibilitatea lirica a

baladei. Personajele pot fi interpretate in cheie simbolica, ezoterica, specifica textului poetic

ermetic.

In concluzie, "Riga Crypto si Lapona Enigel" de Ion Barbu ramane in istoria literaturii

romane ca o capodopera a poeziei moderniste, cu caracter ermetic, dar si ca o balada

construita pe tema universala a iubirii imposibile, insa care ilustreaza neputința omului de a

reuni cele doua dimensiuni ale existentei: rationalul si irationalul.