2.

7Elemente de patologie
1.Luxatia congenitala de sold

Prin Luxaţie congenitală de şold se înţelege totalitatea dismorfiilor osteo - chondro

- capsulo - ligamentare, coxofemurale care determină dizlocarea capului femural
din acetabulum cu toate consecinţele imediate sau tardive. Apar modificări la
nivelul femurului, cavităţii cotiloide capsulei articulare şi sistemului ligamentar sau
la nivelul musculaturii.

2.Embriogeneza articulatiei congenitale de sold

Capul femural şi cavitatea cotiloidă se dezvoltă din acelaşi bloc de celule

mezenchimale.

a. În săptămâna a -IV- a, la embrionul de 5 mm apar "mugurii de dezvoltare" ale

membrelor inferioare; dezvoltarea are loc proximodistal din structură
cartilaginoasă;

b. În săptămâna a -VIII- a în structura cartilaginoasă apare modelul

cartilaginos al acetabulului şi capul femural. Tot în această perioadă apare o fisură
ce desparte capul femural de cavitatea cotiloidă;

c. În săptămâna a -XI- la embrionul la embrionul de 5 mm se observă capul

femural (sferic anteversie de 5-10°), colul scurt şi trohanterul mare.Postura
şoldului este în flexie , adducţie şi rotaţie externă;

d. În a -II- a perioadă a vieţii intrauterine are loc anteversia capului femural care
ajunge la 35° la naştere. Tot în această perioadă are loc înclinaţia acetabulului,
rotaţia internă şi extensia din şold, şoldul devine instabil şi succeptibil la dislocare.

Poziţia membrului inferior la embrionul de 10 mm (16 săptămâni) este în flexie

adducţie şi rotaţie externă iar în poziţia fetală flexie, abducţie şi rotaţie internă.
3.Clasificarea luxatiei congenitale de sold

O luxaţie de şold este o pierdere totală de contact a capului femural cu

acetabulum şi sunt de două feluri:

a. Luxaţia teratologică este asociată cu malformaţii severe sau modificări

cromozomiale. Apare devreme în viaţa fetală fiind asociată şi cu sindroame
neuromusculare (artrogripoza, mielodisplazia). Duce la contractura părţilor moi şi
la deplasarea capului femural în afara articulaţiei (este ireductibilă la manevra
Ortolani)

b. Luxaţia tipică apare la nou-născuţii sănătoşi prenatal sau postnatal. După

naştere laxitatea capsulară predomină iar capul femural se poate luxa şi reduce
spontan. Dacă capul femural se reduce spontan şi se stabilizează în câteva zile,
dezvoltarea şoldului este normală. Pentru o dezvoltare normală este necesară o
poziţie adâncă, concentrică a capului femural în acetabulum. Dacă luxaţia nu este
redusă şi persistă apar modificări anatomice cum ar fi nedezvoltarea şi
neremodelarea cavităţii cotiloide aceasta devenind puţin adâncă (superficială).
Muşchii care înconjoară şoldul în special adductorii se contractă limitând abductia
şoldului. Odată cu restrângerea capsulară şoldul nu mai poate fi redus prin
manevre manuale şi este necesară reducerea sângerândă.

Clasificare anatomo- patologică:

După poziţia capului femural şi interesarea numai a unui şold sau a amândurora se
întâlnesc 3 aspecte anatomo – clinice ale luxaţiei congenitale:

a) Luxaţia anterioară unilaterală este destul de frecventă; ea poate fi joasă

(capul fiind în imediata vecinătate a cotilului) sau înaltă (capul ajungând în
vecinătatea spinei iliace antero -–superioare). Se caracterizează printr-o
 instabilitate mare a bazinului, dar fenomenele de artroză vor apare foarte
rar.

b) Luxaţia intermediară în care capsula este relaxată şi menţinerea capului se

face de către muşchii trohanterieni. De aceea, capul este puţin stabil şi nu
are sprijin pe bazin.

c)Luxaţia posterioară în care capul urcă mult în fosa iliacă externă, iar bazinul
basculează înainte. Cînd este bilaterală, căderea bazinului este foarte accentuată.
Lordoza care se formează compensează înclinarea puternică a bazinului înainte.

c) Acest fel de luxaţie produce diformităţi cu atît mai mari, cu cît capul este
situat mai sus şi mai posterior, şi anume:

 Scurtarea membrelor inferioare

 Adducţia coapselor

 Genu valg de compensaţie

 Piciorul scobit echin din cauza mersului pe vârful piciorului.

Luxaţia congenitală de şold poate apărea:

 În săptămâna a -XII- a sarcinii deoarece membrul inferior se roteşte

medial. O luxaţie în acest moment face ca toate elementele articulaţiei
şoldului să se dezvolte anormal.

 În săptămâna a -XVIII- a sarcinii deoarece se dezvoltă musculatura

şoldului. Problemele neuromusculare (artrogripoza,mielodisplazia) pot duce
la apariţia Iuxaţiei congenitale de şold.

 În ultimele IV săptămâni ale sarcinii când forţele mecanice joacă un rol

important. Condiţii ca prezentarea pelvină, oligohidraminoza, predispune la
apariţia Iuxaţiei congenitale de şold. În prezentarea pelvină flexia şoldului şi
extensia genunchiului plasează nou-născutul la un risc maxim.
  Postnatal apare în timpul înfăşării, iar o laxitate ligamentară mare duce
la ieşirea capului femural în afara cavităţii articulare, fiind situat
superoextern.

4.Teorii ale aparitiei luxatiei congenitale de sold

a. Teoria antropologică - Luxaţia congenitală de şold este un semn al evoluţiei

rasei albe;

b. Teoria hormonală - metabolismul estrogenilor este modificat (fiind frecvent

la fete), succeptibilitatea nou născuţilor de sex feminin la hormonul matern
relaxină care produce o relaxare ligamentară ceea ce duce la o instabilitate a
şoldului;

c. Teoria musculară - hipertonia adductorilor: muşchiul psoas iliac, muşchii

rotatori externi, hiperlaxitate articulară;

d. Teoria traumatică - traumatism obstretical sau în viaţa intrauterină extensia

bruscă, pasivă a copilului trebuie interzisă deoarece poate produce luxarea unui
şold instabil;

e. Teoria inflamatorie - luxaţia s-ar produce după o hidrartroză de şold;

f. Teoria ereditară - este absolut obligatoriu de examinat urmaşii tuturor

displazicilor de sex feminin;

g. Teoria sezonieră - iarna se nasc cei mai mulţi copii cu luxaţie congenitală de
şold (utilizarea de îmbrăcăminte care ţine membrele inferioare în extensie şi
adductie de şold);