Sunteți pe pagina 1din 22

E-urile din ALIMENTAIE i IMPACTUL lor asupra ORGANISMULUI

Dintotdeauna, omul a urmrit s conserve hrana far a-i diminua calitile. Mijloacele naturale de conservare sunt: afumare, deshidratare, srare sau zaharisire. Secolul XX - se caracterizeaz prin diversificarea i mbuntirea metodelor de conservare a alimentelor, acestea cuprinznd sterilizarea, congelarea, vidarea etc. Conservanii sunt substane specifice, naturale sau sintetice, adugate la alimente pentru a le crete termenul de valabilitate i de a mpiedeca dezvoltarea microorganismelor. n scopul ameliorarii calitii produselor alimentare sau pentru facilitarea aplicrii unor tehnologii moderne de prelucrare se utilizeaz nite substane care n limbajul de zi cu zi se numesc E-uri. Aditivii conservani precum i cei folosii n scopul mbuntirii calitii (gust, culoare, aspect general) omologai de ctre Comunitatea European, au numere de cod cuprinse ntre 100 i 1450. Aditivii sunt listai n 24 de categorii, n funcie de efectul lor: edulcorani (ndulcitori ) E950 - E959; colorani E100 - E180; acidifiani i reglatori de aciditate E327 - E380; emulgatori E400 - E500; antioxidani E300 - E337 i E384 - E391; conservani E200 -E290; gaze de ambalaj etc. Majoritatea E-urilor au o istorie i o existen identic: cnd sunt lansai pe pia se afirm c nu sunt nocivi i se d o lege n sensul acesta. Dup civa ani se dovedesc a fi nocive i se d o alt lege prin care se interzice utilizarea lor. E-urile nu au fost niciodat cerute de populaie, ele au fost oferite de productori i majoritatea oamenilor le consum far a fi informai asupra naturii lor i efectului lor asupra organismului. Productorii ofer tot mai multe produse ce conin E-uri, astfel s-a nscut o adevarat i foarte rentabil industrie mondial a E-urilor. colile de medicin i agenii de protecie a consumatorilor au demonstrat c E-urile sunt nocive, cu toate c sunt permise de lege. Impactul organismului cu E-urile este foarte serios, pentru c nu le accept i se revolt.Un adult consum anual peste un kilogram de aditivi. Cei mai nocivi aditivi sunt : E110 Colorant galben Dulciuri, budinci Posibil cancerigen E123 Colorant rou Bomboane, jeleuri, brnz topit Posibil cancerigen interzis n SUA i Rusia E124 Colorant rou Anumite mezeluri Toxic, interzis n SUA E127 Eritrozina (colorant rou) Buturi alcoolice, ngheat, prjituri, bomboane sau rcoritoare. Provoac cancer al tiroidei la animale. E128 Rou 2 g (colorant) Carne de hamburgeri Mutagen i toxic interzis n SUA i Australia. E211 Acidul benzoic i derivaii sti Unele buturi rcoritoare Posibil cancerigen, interzis n SUA, dar permis la noi. E220/228 Sulfii (conservani) Carne de hamburgeri, cartofi deshidratai, fructe confiate, rjituri, bere, vin, oet de vin. Provoac alergii. E230 Bifenil (conservant) Citrice Toxic, interzis n Australia E231 Ortofenilfenol (conservant) Citrice Toxic, posibil cancerigen, interzis n SUA i Australia. E233 Tiabendazol(conservant) Citrice Toxic, interzis n Australia. E249/252 Nitrai i nitrii Mezeluri i alimente conservate prin srare, brnzeturi. Posibil cancerigen. E320 Butil-hidroxi-anisol(BHA, conservant) Cartofi deshidratai, uleiuri vegetale, unt, supe concentrate, sosuri, gum de mestecat. Posibil cancerigen E425 Glucomanan (agent de textur) Jeleuri Toxic respirator E621 Glutamat monosodic (MSG)

Condimente, supe concentrate. Provoac efecte neurotoxice. E95 Acetsulfam K (ndulcitor) Gum de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare. Toxic, posibil cancerigen. E952 Ciclamat (ndulcitor) Citrice, gum de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare. Posibil cancerigen, interzis n SUA. E954 Zaharina (ndulcitor) Gum de mestecat, produse zaharoase, buturi racoritoare. Posibil cancerigen E951 Aspartamul BAUTURI RACORITOARE multiple efecte toxice O bun parte dintre aditivi sunt prezeni n alimente pentru a ncnta ochiul i gustul consumatorilor. Cele mai multe E-uri se gsesc n dulciurile consumate de preferin de copii. n unele cazuri se omite cu bun tiin menionarea prezenei E-urilor pe eticheta produselor, ori c sunt utilizate alte substane n locul celor nscrise. Este cazul folosirii acidului ascorbic de sintez n locul vitaminei C naturale sau al nscripionrii unor expresii incerte, neclare de genul : "arome identic naturale", colorani, conservani, arome, fr precizarea suplimentar obligatorie. Sunt i E-uri benefice, folosite de mult n alimentaie. Aa este vitamina E (E306 -tocoferol), un antioxidant natural care ajut la regenerarea celulelor; E407 (caragenan -emulsifiant natural; E322 (lecitina - un puternic antioxidant natural; E421 (manitolul de cofetrie); E300 (vitamina B2 - riboflavina); E440 (vitamina C natural, denumit i acid ascorbic natural; E140 (clorofila, un colorant natural folosit n patiserie, cofetrie, la fabricarea unor lichioruri i a unor paste de dini i produse cosmetice) Efectele aditivilor periculoi i colorani n alimentaie sunt multiple: cefalee, vertij, spasme cerebrale sau coronariene, greuri, spasme musculare, depresie, oboseal, iritabilitate, insomnie, tulburri de vedere, tulburri de memorie, urticarie, inflamarea pleoapelor, buzelor, a limbii, eczeme, prurit, dermatit de contact, tumori tiroidiene, renale. Aspartamul (E951) poate declana tumori cerebrale, scleroz multipl, epilepsie, sindroame extrapiramidale, boala Alzheimer, retardare mintal, limfoame, malformaii, diabet. Demascarea efectelor nocive ale E-urilor i excluderea lor din alimentaie este o problem de contiin civic, de atitudine moral luat att de consumatori ct i de cercettorii n domeniu. Pentru populaie se impune a nu se consuma alimente cu E-uri pentru c numai refuzndu-le stvilim producerea lor. In Romnia nu toate produsele alimentare au nscris pe etichet continutul complet . Exceptnd cazul n care ai ferm si culegi zarzavaturile din grdin sau tai puiul crescut n propria ograd, nu prea avem acces la o hran de calitate, fr substante toxice. Pentru c suntem sraci. Ne zgrcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur performant care s detecteze toti aditivii periculosi. Dar cheltuim din ce n ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul c romnii au putere de cumprare mic se profit din plin. Multe produse alimentare de import ncrcate de E-uri ucigase, respinse la ele acas, se comercializeaz fr probleme pe piata noastr. Pentru c Romniei i lipseste un cadru legislativ coerent care s pun capt transformrii pietelor din tara noastr ntr-un debuseu pentru productorii strini. n tara noastr, regimul aditivilor alimentari e reglementat printrun ordin al Ministerului Snttii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantittile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag n spital.

n Romnia, E-urile cancerigene fac ravagii Pentru c nu avem aparatur sensibil pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, n special cei numiti emulgatori, cunoscuti n mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au ntocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute n produsele alimentare. Se spune c suntem ceea ce mncm. E un adevr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile romnilor sunt provocate de alimente si modul de hrnire. Alimentele ucigase Aditivii alimentari sunt substante care n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahrul si otetul sunt substante nelipsite din mncarea noastr. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar n ultimii 30 de ani, n continutul multor produse alimentare au aprut substante chimice, de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar. Aceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, e convins c, cresterea alarmant a incidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansa produselor alimentare bogate n E-uri nocive consumate frecvent de romni. De asemenea, Eurile periculoase sunt "vinovate" de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodat, asupra mezelurilor - n special asupra parizerului si crenvurstilor -, buturilor asa-zis rcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam supele la plic - sau afumate. Cumprm la grmad n momentul de fat, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fr etichet, n mod firesc, n-ar trebui comercializate. Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce Euri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintez sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat de un numr din trei sau patru cifre. Dar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumprm la grmad. Mai grav e c n n Romnia nu exist aparatur performant pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune c putem lua un produs pe eticheta cruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. n Romnia, Institutul de Cercetri Alimentare e compatibil, n plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las mult de dorit. De regul, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate n E-uri nocive. Ele zac n stocuri si pentru a scpa de ele, productorii externi le "mping" pe pietele trilor cu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. Asa se explic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sntate public. Prof. dr. Mencinicopschi e de prere c e foarte necesar o legislatie care s-i protejeze pe productorii autohtoni. Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sntos pentru cumprtor. E-100 nepericulos E-170 nepericulos E-240 tulburari E-101 nepericulos E-174 nepericulos E-241 tulburari E-102 periculos E-175 nepericulos E-250 periculos E-103 nepericulos E-180 nepericulos E-251 periculos E-104 nepericulos E-181 nepericulos E-252 periculos E-105 nepericulos E-200 nepericulos E260panaE268 nepericulos

E-110 nepericulos E-201 nepericulos E-300 nepericulos E-111 nepericulos E-202 nepericulos E301panaE309 nepericulos E-120 periculos E-203 nepericulos E-311 periculos E-121 nepericulos E-210 cancerigen E-312 periculos E-122 nepericulos E-211 cancerigen E-320 colesterol E-123 foarte cancerigen E-212 cancerigen E-321 colesterol E-124 periculos E-213 cancerigen E-322 nepericulos E-125 nepericulos E-214 cancerigen E325...E327 nepericulos E-126 nepericulos E-215 cancerigen E-330 cel mai cancerigen E-127 nepericulos E-216 cancerigen E331...E337 nepericulos E-130 nepericulos E-217 cancerigen E338...E341 modificari gastrice E-131 cancerigen E-220 distruge B12 E400...E404 nepericulos E-132 nepericulos E-221 modificari gastrice E-406 nepericulos E-140 nepericulos E-222 modificari gastrice E-407 modificari gastrice E-141 nepericulos E-223 modificari gastrice E-408 nepericulos E-142 cancerigen E-224 modificari gastrice E-410 nepericulos E-150 nepericulos E-226 modificari gastrice E-411 nepericulos E-151 nepericulos E-230 periculos E-413 nepericulos E-152 nepericulos E-232 periculos E-414 nepericulos E-153 modificari gastrice E-233 periculos E-420 nepericulos E-160 nepericulos E-236 nepericulos E-421 nepericulos E-161 nepericulos E-237 nepericulos E-422 nepericulos E-162 nepericulos E-238 nepericulos E-440 nepericulos E-163 nepericulos E-239 cancerigen E-450 modificari gastrice Glutamatul monosodic (E-621) Fabricat din melasa (care este obtinuta din zahar) prin fermentatie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi intalnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene). Glutamatul se foloseste cel mai mult in alimentele fabricate artificial si in semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, inghetata, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia creierului ca acel aliment este foarte gustos (o pacaleala). Dar asta nu este totul... Glutamatul este interzis in Australia, insa este tolerat in Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocand simptome ca greata, dureri de cap, ameteli, palpitatii, slabiciune si oboseala. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generica de "simptomul mancarii chinezesti". Glutamatul se intalneste si in alimente naturale. Cele mai mari concentratii de glutamat se gasesc in drojdie, ciuperci, rosii, branzeturi si extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot contine valori periculos de mari de glutamat fara a fi "aditivate" cu E 621. Daca un produs alimentar are ca ingrediente "proteina vegetala hidrolizata" (care contine pana la 30% glutamat), "proteina din plante hidrolizata", "arome naturale", "aromatizanti", sau "extract Kombu" atunci glutamatul este prezent in acel aliment in cantitati suficient de mari pentru a ne atrage atentia.

Glutamatul este un drog Glutamatul monosodic (E 621) este un drog si un neurotrans- mitator. El este intalnit in mod natural in corpul uman si este responsabil, alaturi de alti nerotransmitatori (ca acidul aspartic), de functionarea corecta a sistemului nervos. De aceea, pentru o functionare corecta a creierului si a organelor interne, este absolut necesar sa existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora in corp. Toate organele interne din corpul nostru contin receptori ai glutamatului, adica reactioneaza specific la prezenta glutamatului. Suprastimularea acestor receptori (in creier sau in alte organe) duce la numeroase dezechilibre interne si la probleme de sanatate care copiaza simptomele altor boli (fibromialgie sau aritmie cardiaca, de exemplu), dar continua sa fie gresit diagnosticate de medici (uneori chiar mai multi ani) care prescriu adesea medicamente scumpe si cu o multime de efecte secundare periculoase. Nefericitul "gurmand" va constata ca are o viata mizera si ca sanatatea lui da semne de deteriorare galopante. Glutamatul "arde" neuronii Folosirea sa pe scara larga in industria alimentara a aprins mari discutii in randul medicilor pentru ca glutamatul suprastimuleaza activitatea celulei nervoase (neuronul). Glutamatul nu este nici necesar si nici lipsit de pericole. Glutamatul pacaleste creierul si te face sa crezi ca mancarea are un gust excelent, iar producatorii folosesc astfel ingrediente de proasta calitate in componenta produsului care, desi este mediocru (calitativ), va avea astfel un gust "de varf". Pe seama sanatatii consumatorului se obtin profituri uriase folosindu-se ingrediente de proasta calitate cu o valoare nutritiva aproape nula. Intoleranta la glutamat nu este o reactie alergica ci raspunsul disperat al organismului uman la suprastimularea cauzata de acest drog. Chiar daca exista unele categorii de persoane care nu sufera de reactii explozive consumand glutamat, expunerea pe termen lung la acest drog distruge neuronii. Multe alimente, ca soia si rosiile, contin nivele ridicate de glutamat natural. Forma artificiala (glutamatul monosodic) este o substanta chimica pura care se foloseste in cantitati uriase in foarte multe restaurante si magazine "fast-food". Unele dintre acestea afiseaza "fara MSG adaugat", dar ingredientele folosite pentru prepararea diverselor produse pot contine glutamat. Surse ascunse Desi glutamatul monosodic (E 621) este afisat pe produs (asa cer regulamentele), multi producatori de alimente sunt constienti de faptul ca la ora actuala oamenii privesc cu suspiciune un produs care contine glutamat monosodic (E 621) si cauta sa foloseasca alte cai legale pentru a introduce aceasta substanta in produsele lor. Cel mai des intalnit ingredient care contine glutamat monosodic "la greu" este carrageenan. Conform legilor in vigoare, nu este obligatorie afisarea pe produs a continutului de glutamat din carrageenan. Iata mai jos o lista cu surse ascunse de glutamat. Elementele listei sunt in ordinea descrescatoare a cantitatii de glutamat continute.

Cele mai bogate surse de glutamat sunt: 1. drojdie autolizata 2. caseinat de calciu 3. gelatina 4. proteine hidrolizate 5. caseinat de sodiu 6. extract de drojdie Alte surse de glutamat: 7. proteine texturate 8. carrageenan 9. guma vegetala 10. condimente 11. arome 12. arome naturale 13. aroma de carne de pui 14. aroma de carne de vita 15. aroma de carne de porc 16. aroma de fum 17. bulion 18. concentrat de rosii 19. supa de carne 20. malt din orz 21. extract de malt 22. aroma de malt 23. proteine din lapte 24. izolat proteic din lapte 25. concentrat proteic din lapte 26. proteine din soia 27. izolat proteic din soia 28. concentrat proteic din soia 29. sos de soia 30. extract de soia Desi lista este lunga, nu poate fi completa pentru ca producatorii gasesc intotdeauna noi denumiri in spatele carora se ascund. Este de asemenea important de mentionat ca glutamatul monosodic se poate gasi in vaccinuri (chiar si cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrina) si in suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit in toate suplimentele vitaminice sau minerale incapsulate sub forma gelatinoasa. Glutamatul duce la pierderi de memorie Dr. Russell Blaylock explica in cartea sa "Excitotoxinele, gustul care ucide" de ce glutamatul si aspartamul sunt periculoase. Excito-toxinele sunt substante chimice care supra-stimuleaza celulele nervoase, "arzandu-le". Simptomul cel mai des intalnit in acest caz este pierderea temporara a memoriei. Substantele cele mai periculoase sunt aspartamul (Equal / Nutrasweet) care contine acidul aspartic si fenilalanina, glutamatul monosodic care are 30 de denumiri

alternative si se foloseste in cantitati uriase in majoritatea produselor alimentare prelucrate. "Cu cat are un gust mai bun, cu atat contine mai mult glutamat" spunea cineva. Cateva dintre simptomele comune intalnite atat la aspartam cat si la glutamat: Datorita faptului ca articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse forumuri si apoi preluate de alte reviste si site-uri, fara a specifica originea lor, va informam ca adresa acestui articol este http://aim.pro.tc/?a=91 si este publicat la Active Information Media. Cardiace: 1. Aritmie 2. Fibrilatie arteriala 3. Tahicardie (palpitatii) 4. Incetinirea inimii 5. Angina pectorala 6. Cresterea tensiunii 7. Scaderea tensiunii Gastrointestinale: 1. Diaree 2. Greata / voma 3. Crampe stomacale 4. Colon iritat 5. Hemoroizi 6. Sangerari rectale Musculare: 1. Intepaturi 2. Dureri simultane 3. Slabire Respiratorii: 1. Astm 2. Respiratie insuficienta 3. Dureri in piept 4. Iritarea nasului Uro-genitale: 1. Dureri de prostata 2. Dureri vaginale 3. Urinare frecventa 4. Urinare nocturna

Neurologice: 1. Depresie 2. Modificari de comportament 3. Reactii de furie 4. Migrene 5. Ameteala 6. Dezechilibru 7. Dezorientare 8. Confuzie mentala 9. Anxietate 10. Atacuri de panica 11. Hiperactivitate 12. Probleme de comportament 13. Atentie deficitara 14. Letargie 15. Somnolenta 16. Insomnie 17. Paralizie 18. Sciatica 19. Vorbire inconsistenta 20. Frisoane 21. Pirderi de memorie Vizuale: 1. Vedere incetosata 2. Focalizare greoaie 3. Presiune in jurul ochilor Piele: 1. Crapaturi 2. Mancarimi 3. Leziuni bucale 4. Paralizie partiala 5. Uscarea gurii 6. Intepenirea fetei 7. Intepenirea limbii 8. Cearcane sub ochi Atentie: consumul de glutamat asociat cu aspartam amplifica de cateva ori problemele de mai sus, la fel ca atunci cand se consuma bauturi alcoolice amestecat. Daca ati experimentat simptome ca fibromialgie, sindromul oboselii cronice, probleme de comportament, hiperactivitate, pierderea temporara a memoriei, migrene atunci este cazul sa renuntati la glutamat si aspartam. Medicii adesea sunt indusi in eroare de toate aceste simptome si prescriu un tratament necorespunzator (dar puternic si scump) care face mai mult rau decat bine pentru ca foarte multe produse farmaceutice contin glutamat si aspartam

Numai oamenii rad Rasul - iata ce deosebeste oamenii de animale. Fara indoiala ca si animalele se bucura, dar de ce nu rad Putem explica acest lucru prin faptul ca rasul este asociat cu veselia, voiosia caracteristice omului si, mai ales, depinde in intregime de simtul umorului pe care numai omul il poseda. In lucrarea sa Filosofia rasului Leonid Karasev, unul dintre cei mai mari comici ai lumii, scria: Noi, oamenii, putem fi amarati ca un caine, lenesi ca o pisica, obositi ca un cal ce a tras la plug, dar nu putem sa radem si sa zambim decit ca oamenii. Sa nu spuneti niciodata ca rasul este doar o simpla manifestare a simtului umorului. Rasul da nastere unei noi lumi, o lume rasturnata a realitatii, careia omenirea i s-a supus din vechi timpuri pana azi. In consecinta, exista doua lumi, doua realitati reflectate una in alta ca intr-o oglinda. In lumea inversata rasul se naste ca o manifestare impotriva raului. Pentru a evita orice piedica, pentru a trece peste orice obstacol trebuie sa radem. Asa functioneaza principiul inversabilitatii: daca raul est luat in ras, atunci puterile sale malefice sunt neutralizate. Inca din Evul Mediu se organizau carnavaluri, pe care europenii le sarbatoreau cu mult fast. La popoarele slave carnavalurile corespundeau obiceiurilor si traditiilor din Saptamana Alba. Regele unor astfel de sarbatori era Rasul. Sub stapanirea sa realitatea se transforma intr-o adevarata euforie; ascetismul si strictetea legii lasau loc desfraului, betiei si lacomiei. Cu totii, laici si clerici, bogati si saraci, pacatosi si drept credinciosi se bucurau, zimbeau, radeau. Intreaga lume ceda nebuniei rasului. Lumea reala, ordonata, supusa legii lasa loc celei haotice. Si asta se intimpla deoarece in acea epoca s-a descoperit posibilitatea construirii unei lumi pe dos, fara stereotipuri, intr-o perspectiva inedita. Intr-o astfel de realitate cu valorile inversate sau negate, unde raufacatorul devine om de bine, printul devine cersetor si Pacala cel mai mare intelept, nu poate exista decat o lume a fariseilor. Rasul carnavalesc, chiar prin mediocritatea sa, ofera o noua viziune asupra tuturor lucrurilor. Numai in Lumea Rasului, in ciuda destinului potrivnic, avem ocazia sa infaptuim visuri irealizabile, sa traim experiente neobisnuite in viata de zi cu zi. In scurt timp luminile se sting, cortina cade, ne schimbam costumele. Pentru majoritatea dintre noi viata redevine normala, ordonata, fara surprize, monotona pana la urmatorul carnaval. Numai unii au sansa sau nesansa de a se pierde pentru totdeauna in Lumea Rasului. Saltimbancii, risul si ordinea rasturnata Aborigenii despre care va vom spune cateva cuvinte in continuare sunt de fapt saltimbancii, locuitori ai unui spatiu in care ordine este rasturnata si masura lucrurilor cu totul deosebita. Dar cine sunt ei in lumea obisnuita? Sunt renegatii, transfugii, paria. Sunt cei care nu-si pot gasi un loc in societate. In multe tari saltimbancilor nu li se permite sa se aciuiasca pe langa sate sau orase bine randuite si respectate. Lumea stoarce din ea mascaricii, paiatele si ii arunca in necunoscut, ramanand indiferenta la suferinta lor. Intr-un fel este o reactie normala pentru ca bufoneria si lumea reala nu pot coexista. Se poate vorbi de o oarecare complicitate, dar in momentul in care bufonii renunta la lumea reala, atunci ei isi incheie misiunea. Saltimbancul este singurul locuitor al lumii reflectate in oglinda-spatiu al inversiunilor. El este stapanul Lumii Rasului, unde oamenii obisnuiti au dreptul de a se plimba doar cateva zile si numai pentru cateva ore. Desi nu sunt acceptati ca participanti directi la viata reala, totusi mascaricilor li se permite sa-i distreze pe nobili si pe regi. Pentru ca numai bufonii si nebunii pot spune adevarul razand. Ei pot reprezenta lumea in cele mai diverse ipostaze ale sale. Dar pentru acest privilegiu trebuie sa plateasca cu excluderea, renegarea, interdictia de a avea o viata normala. Care sunt etajele rasului

Lumea Rasului are mai multe etaje. Cele mai recente forme ale rasului ca umorul fin, jocul de cuvinte, aluziile sunt etajele superioare. Fiecare epoca, fiecare tara, fiecare clasa social isi are umoristii, comicii si ironicii ei, anecdotele si motivele ei de ras. Acestea formeaza o adevarata cultura a rasului. Plecand de la imitarea realitatii, de la reflectarea ei intr-o oglinda stramba, comicul naste un ras fara cuvinte. Este un limbaj universal, inteles de toti oamenii indiferent de nationalitate. Dar in acest caz nu exista egalitate! La un capat sunt ingramaditi clovnii cu nasuri rosii, care se impiedica pe scena spre marele haz al publicului, iar la celalalt capat se afla Marele Saltimbanc, maestrul care stie sa folosesca toate trucurile pentru a distra oamenii. A-i face pe altii sa rada este scopul vietii lui. Ceea ce stiu mascaricii sa faca este hazliu si in acelasi timp trist, sentimental si uneori tragic Cad cu nasul in tort sau aluneca pe o coaja de banana facand spectatorul nu numai sa rada in hohote, dar sa traiasca o intreaga gama de emotii de la simpatie la admiratie, de la compatimire la extaz. Rasul sau cum intelege fiecare fericirea Noi simtim lumea rasului. Ea se naste in constiinta noastra. Este o reflectare in oglinda a realitatii. Aici legile sunt descosiderate, soarta omului lasata la voia intamplarii, ordinea transformata in haos. Relatiile umane se complica, devin confuze. Cert este un lucru fericirea, inteleasa de fiecare in felul lui, naste lumea rasului vesel, a bunei dispozitii. Universul inversiunilor isi gaseste ordinea in realitatea normala. Deseori apare cenzura care traseaza granitele comicului, desemneaza eroii anecdotelor. Limitarea rasului da nastere unei constiinte bolnave V dezvluim azi o tain inut cu mari eforturi i muli bani departe de urechile i ochii prostimii Excesul de sare, zahr i grsimi, duneaz grav sntii ! sta da avertisment medical! Ce nseamn exces nu ne explic ns nimeni!!! La prima citire, exces nseamn prea mult, dar raportat la greutatea fiecruia !!! ntre copilul de 20 de kilograme i adultul de 80 sau 120 de kilograme... e o marj de eroare foarte mare, ca s pronuni exces, sau s recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi ntre omul de la munte... care bea ap puternic magnetizat i aproape pur i cel de la es sau de la ora care primesc apa cea mai infect, cel de la munte va dizolva si elimina mult mai repede chimicalele! Nu uitai c nu suntem la fel, c nu avem aceeai grupa sanguin, c difer i RH-ul purttorul de oxigen din sange! Unii au n snge predominant Cuprul (RH negativ) alii, cei mai multi, au Fierul (RH pozitiv)! Nu uitai ceea ce muli vor s ascund: orice reacie a apei cu sarea produce... cldur!!! Iar sarea formeaz pricipalul electrolit care, scos din snge, reduce de... 11 000 de ori viteza transferului informaional ctre creier!!! Mai simplu spus, lipsa srii din snge...prostete!!! Intuiia mi spune c sta este scopul lor real: s devenim legume! La munc i napoi acas, la televizorunde ni se repet zilnic prostiile astea: excesul de sare zahr i grsimi duneaz grav sntaii! Dar excesul de alcool, tutun i medicamente? De ce nu se fac campanii la TV cu acest subiect??? De ce nu se fac campanii contra etnobotanicelor ??? Nu este vorba de boal i moarte, mai ales n rndul tinerilor? Ba da! Dar este vorba i de bani, de muli bani, att de muli nct viaa copiilor i a tinerilor...nu mai conteaz!!! Este vorba de profituri imense, accize i taxe! i n fond este bine s ai multe legume n sistem ! Pentru ca legumele i pltesc taxelela zi! Amintii-v! Ce face medicul prima dat cnd ajungi n spital? i schimb regimul alimentar: fr sare!!!! Adic taie legturile informaionale cu creierul, ca s poat trimite medicamentele peste tot n corp. Amorete creierul pentru c altfel, acesta, ar reaciona imediat la chimicalele administrate! Ar declana alergii! Dar zaharul? Zaharul e purtator de

un cu totul alt tip de informatii ! Nu vorbim de clasicul zahr alb, tos, chimizat la maxim!!! Vorbim de zaharul natural din fructe sintetizat de natura cu ajutorul apei ! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine natural! Glucoza particip direct la formarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) adic a evoluiei, vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentratia, vin din zaharurile naturale! i evoluia dv. Genetic! Grsimile ?! S vedem ce spun studiile! Colesterolul ajut la formarea membranelor celulare; la sinteza hormonilor n glandele suprarenale i n ovar!!! Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, n urma transformrii de ctre ficat n acid biliar. Nivele joase ale colesterolului induse cu ajutorul medicamentelor, duc la apariia... depresiei, comportamentului violent, sinucidere, creterea riscului de infarct miocardic i mai ales o slab funcionare a sistemului imunitar. n trecut, cineva cu un regim alimentar ce coninea 300 mg de colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe decilitru de snge, era considerat normal. Asta pn cnd, cei de la OMS, au hotrt s schimbe normele! S le coboare la 200! Imediat, au aprut 36 de milioane de bolnavi, i 4,3 de miliarde de dolari pe an, ctig, dintr-un foc! ntre vrjeala tiinific a unora i intuiia lui strmoeasc, ciobanul romn a ales intuiia!... tot cu slan, pit, ceapa i plinc triete! Nu face exces i triete mult i bune... cum ai vrea sa-i creasc altfel oile, s lupte cu frigul, cu ploile, cu lupii? i toate astea pn pe la 6070 de ani... cu cojocul mios de 40 de kilograme pe umeri i bota n mn?

OTRAVIREA ALIMENTARA A POPULATIEI ROMANIEI. Romania prima tara din lume pe care se experimenteaza fungicidul cancerigen INITIUM! Informatii esentiale despre CONSPIRATIA OMG (organisme modificate genetic) Pesticid netestat suficient, folosit n agricultura romneasc Initium nu a fost testat n Romnia (VIDEO) (spre deosebire de varianta oficiala expusa de ministrul Agriculturii in materialul video de mai sus). Halucinanta siguranta cu care Klaus Fabritius, cercetator la Institutul care a aprobat folosirea Intiumului, afirma ca nu are efecte nocive, in conditiile in care se bazeaza DOAR pe testele facute de PRODUCATORUL german, direct interesat! Eco Life: INITIUM, o otrava aprobata oficial pentru agricultura romaneasca Din cte ri sunt pe planet, doar Romnia se grbete s foloseasc o substan nou, foarte toxic, pentru culturile de cartofi, roii, castravei, ceap, ct i pentru plantaiile de vi de vie. Aceasta, numit INITIUM, sporete pn la 65% riscul de cancer de colon. BASF, un consoriu german de produse chimice, a dezvluit c Romnia este prima ar din ntreaga lume care a autorizat produsul su Initium. Compania susine c produsul fungicid va ajuta viticultorii s treac mai repede la o producie de nalt calitate. Dac nalt calitate nseamn otrvirea populaiei, atunci afirmaia este adevrat De asemenea, purttorul de cuvnt al companiei a afirmat c n afar de produsul Initium pentru struguri, care va fi disponibil n Romnia ncepnd din 2010, sub numele de Enervin, s-a acordat de asemenea autorizaie pentru Zampro, un produs Initium pe baz de fungicid pentru culturile de cartofi, roii, castravei i ceap. Adic exact legumele de baz n alimentaie... Compania pretinde c ambele produse au fost testate pe larg n teren i au

demonstrat selectivitate ridicat i eficacitate mpotriva unor duntori. Sperm c nu se refer la ceva duntori umani despre care Noua Ordine Mondial consider c suprapopuleaz planeta! Roland Ringel, ef Proiectului de Dezvoltare al Global Initium, a declarat cu un cinism incredibil: Din cauza profilului foarte favorabil de mediu al Initium, produsele au fost autorizate ntr-un timp record de patru ani. i, de fapt, produsele Initium au nu numai un grad ridicat de compatibilitate cu mediul, dar ele sunt, de asemenea, foarte uor de utilizat se dizolv rapid i n ap, economisind astfel timp. Michael Hess, ef al Crop Protection pentru Europa Central, a declarat i el, cu un cinism specific tuturor manager ilor de la marile companii transnaionale de produse chimice: fermierii romni doresc s concureze cu succes pe piaa european. Din acest motiv, exist un mare interes n domeniul tehnologiilor inovatoare. Produsele noastre foarte eficiente i ecologice de protecie a culturilor vor permite viticultorilor i fermierilor s produc randamente ridicate i culturi sntoase cu niveluri de reziduuri minime, n conformitate cu reglementrile UE. Produsele Initium vor completa portofoliul alturi de ali compui, cum ar fi recent lansatul Cabrio Top, un multi-fungicid anti-mbolnvire pentru struguri. Dup Enervin, se afirm propagandistic despre Cabrio Top c este de ateptat s devin o for propulsoare n materie de protecie a plantelor pentru via de vie n Romnia. Despre ce propulsie i protecie poate fi vorba, dac strugurii vor fi pur i simplu otrvii precum mrul din povestea Alb ca Zpada, nu tim. S fim, oare, propulsai mai rapid spre lumea de dincolo? Se ateapt ca produsele Initiums fie nregistrate n rile de Jos i n Marea Britanie n prima jumtate a anului 2010, i alte ri europene vor urma. ncepnd cu 31 decembrie 2009, Romnia este membr a Comisiei Codex Alimentarius. Acest lucru a strnit multe discuii contradictorii, mai ales din cauz c n acest an, conform Codexului, ara noastr este obligat s foloseasc experimental un produs nou al companiei germane BASF, un fungicid care conine o substan chimic extrem de toxic, numit INITIUM, care va fi utilizat n culturile de vi de vie, cartofi, roii, castravei i ceap. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare Bucureti, ne informeaz c un gram de INITIUM care este introdus n organism are nevoie de un an pentru a fi eliminat. Dac ngurgitarea acestui produs se face zilnic, atunci el nu va mai putea fi eliminat niciodat din organism. Gheorghe Mencinicopschi merge pn acolo nct spune c pentru a putea s-i faci seara un ceai de tei va trebui s iei reet de la medicul de familie, deoarece din toate produsele naturiste existente acum pe pia nu vor mai rmne dect foarte puine. () INITIUM este un produs toxic Numele provizoriu al produsului INITIUM este ametoctradin. Acesta este un fungicid din clasa Pyrimidylamine/Triazolopyrimidine extraordinar de puternic, a crui structur chimic o putei consulta. Produsul este toxic pentru organismul uman, este carcinogen, reproductiv i dezvolt toxicitate, neurotoxicitate, i toxicitate acut.

Faptul c nu s-au fcut publice date concrete cu privire la efectele acestei substane asupra organismului uman, aa cum ar fi fost normal s existe n orice raport de cercetare i evaluare, este foarte ngrijortor. Dar n felul acesta nimeni nu poate fi fcut responsabil de efectele grave care ar putea s apar mai trziu la oameni n urma consumrii alimentelor care au fost injectate cu INITIUM. Este foarte dubios faptul c raportul de evaluare pe care se bazeaz concluziile Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar (EFSA), NU fusese analizat n mod independent i de ali cercettori aa cum o cer normele la momentul la care acetia au tras concluziile i au dat recomandarea. Acest lucru este menionat chiar n raportul respectiv: Deoarece raportul de evaluare nu a fost nc analizat i de ali cercettori, concluziile la care s-a ajuns n urma rezultatelor obinute trebuie s fie considerate provizorii i vor putea fi reconsiderate o dat cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC. Deci, din datele oficiale existente la ora actual nu reiese dect c exist aceast substan i c ea va fi testat n Romnia. n rest, trebuie s-i credem pe cuvnt pe cei de la EFSA c substana este inofensiv pentru organismul uman. Dar nu exist dovezi clare pentru aceasta. Modalitatea extrem de facil i totodat criminal prin care s-au fcut aceste recomandri, pentru introducerea acestei substane n circuitul alimentar fr existena unor studii i evaluri riguroase prealabile, este la fel de tiinific precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin l mai poi refuza nc. Dar cum te fereti de astfel de experimente criminale, n condiiile n care legea cu privire la utilizarea acestei substane nu impune avertizarea consumatorilor() Romnia este prima ar din lume care va folosi n agricultur produse pe baz de INITIUM, furnizate de compania german BASF i care vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roii, castravei i ceap. Pentru publicul larg se spune c beneficiile pe care le-ar aduce aceast substan sunt legate n primul rnd de combaterea duntorilor, dar, totodat ea micoreaz i durata de obinere a recoltei. Conform cercettorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporete cu pn la 65% rata riscului de cancer de colon, substan, care intra rapid n combinaii chimice, devenind rezidual n organism. Aa cum INITIUM ajut la creterea rapid a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce i la mrirea tumorilor maligne.

Nu putem castiga lupta cu organismele modificate genetic Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, se declara, personal, impotriva organismelor modificate genetic, dar precizeaza ca acestea sunt o parte inevitabila a viitorului, relateaza AFP. Intrebat de studentii din Sofia daca este impotriva OMG, dupa ce UE a aprobat cultivarea lor, el a afirmat: In termeni generali, sunt impotriva lor, deoarece nu stim care sunt efectele lor pe termen lung. Dar nu putem castiga aceasta batalie, a adaugat polonezul. Daca Europa va decide sa nu cultive OMG, risca sa devina necompetitiva, avertizeaza oficialul european. Nu putem castiga aceasta batalie, deci eu nu lupt, a intarit el. Organismele modificate genetic sunt imperios necesare in tari precum Bangladesh . Orezul, cu exceptia celui modificat genetic, nu poate creste acolo. Fara OMG, jumatate din populatia

tarii ar muri. Poti lua o astfel de decizie?, s-a intrebat Buzek. Comentariile presedintelui PE vin dupa ce decizia Comisiei Europene de a aproba cultivarea unei specii de cartof modificata genetic a declansat furie in randul organizatiilor ecologiste din intreaga Europa. Capital: Adevratele motive pentru care africanii nu au ce mnca Numrul africanilor care triesc cu mai puin de un dolar pe zi crete din ce n ce mai mult n ciuda ajutoarelor pe care rile srace de pe continent le primesc i n contextul existenei unor terenuri agricole ce se ntind pe mii sau chiar sute de mii de hectare. Ce se ntmpl cu agricultura african i de ce nu poate susine necesarul de hran al populaiei? Nu demult, capital.ro scria despre fundaiile Gates i Rockefeller care investesc miliarde de dolari pentru a umple Africa de semine hibride i pesticide, n numele unei Aliane pentru o Revoluie Verde n Africa . De asemenea, un rol important n dezvoltarea economic a Africii l are China, care a nceput s fie foarte interesat de investiii n aceast zon. Adevrul este c terenurile agricole africane sunt un adevrat aur verde pentru occidentali i, mai nou, pentru elveieni. Despre ce este vorba mai exact? Compania Addax Bioenergy, prezent n 15 ri africane de peste 30 de ani, intenioneaz s foloseasc 10.000 de hectare de teren agricol din Sierra Leone pentru a nu planta nimic altceva dect sfecl de zahr, plant care va fi utilizat pentru producerea de bioetanol. Acesta va fi exportat ncepnd cu 2012 n Uniunea European. 10.000 de hectare i o sut de mii de tone de bioetanol Sierra Leone este una dintre cele mai srace ri din Africa . Are un PIB pe cap de locuitor de 900 de dolari raportat la puterea de cumprare (PPP). Ca un termen de comparaie, Romnia are un PIB per capita (PPP) de 11.000 de dolari. Pe 9 februarie, preedintele Sierra Leone a semnat cu elveienii de la Addax Bioenergy noul proiect de cultivare a celor 10.000 de hectare a cror producie se va ntoarce tot la europeni: 100.000 de tone de bioetanol. Mesajul transmis att de autoriti ct i de investioiri este urmtorul: agricultura acestui stat a fost afectat de lipsa investiiilor timp de 25 de ani. Aceeai idee avansat i de fundaia lui Gates. Africa nu are i nu poate dezvolta singur tehnologia necesar pentru a construi o agricultur eficient, motiv pentru care este nevoie de mijloace i know-how occidental. Trebuie precizat c fenomentul depete cazul investiiei elveiene. 1,1 milioane de hectare de teren agricol din Africa subsaharian este destinat produciei de bioetanol n timp ce mai multe ONG-uri denun efectul pervers al acestor investiii. Care ar fi avantajele? Dei nu exist un recensmnt oficial, n zona unde va fi dezvoltat cultura de sfecl triesc 17.000 de oameni organizai n 40 de sate. Uzina de bioetanol construit n zona va putea crea, spun investitorii, 4.000 de locuri de munc. Munc pltit cu 5 dolari pe zi Theophilus Gbenda, un jurnalist local spune pentru Le Temps: Aceste plantaii nu umplu stomacul niciunui locuitor din Sierra Leone . Aa c ele nu aduc niciun beneficiu rii noastre, ns cnd un investitor de acest gen vine s investeasc ntr-una dintre cele mai srace ri din lume, autoritile nu pot refuza. [...] Problema este ns c se pune n balan meninerea securitii alimentare n zon cu producerea de sfecl de zahr pentru biocarburani. Meninerea rii pe o agricultur de supravieuire nu e o soluie, spun cei de la FAO, care sunt de prere c aceasta trebuie profesionalizat i adus la o pia mult mai larg. Cert este c n loc s fie cultivat cu plante care pot asigura consumul populaiei extrem de srace, terenurile agricole vor servi mainile ecologice ale europenilor, iar agricanii vor mnca din ajutoarele internaionale, fapt ce face mai adevrat afirmaia unui economist local:

Am construit piramidele, ns nu avem ingineri, ne tratm bolnavii prin remedii tradiionale, ns principiile active ale plantelor sunt exploatate de ntreaga industrie pharma, am inventat stofa, dar India i China mbrac toat lumea, dansm n sunet de tobe de secole ntregi ns acestea sunt fabricate n Taiwan, producem alune, ns Olanda este cel mai mare exportator, muzica congolez rsun pe tot globul, ns productorii americani i cei europeni sunt cei care obin profit din ea. Cartofii modificai genetic ar conine gene care au rezisten la antibiotice Dei Comisia European asigur oficial c tipurile de cartofi modifcai genetic sunt sigure, totui ONG-urile din Romnia s-au impacientat, au realizat o coaliie i au rspuns ferm printr-o reacie comun la cele indicate de UE. Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic i Clubul Ecologic Transilvania au investigat procesul de autorizare al cartofului modificat genetic, dar i riscurile pe care le presupune acesta, deoarece ar conine o gen marker cu rezisten la o gam larg de antibiotice.Cartoful modificat genetic a primit autorizare pentru cultivare comercial i reprezint o decizie a noii administraii a lui Barosso, fr precedent n Uniunea European, care n ultimii 12 ani nu a autorizat pentru cultivare nici un nou organism modificat genetic. Cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora a fost creat de compania de chimicale BASF din Germania, pentru a produce mai mult amidon sub form de amilopectina i care poate fi procesat industrial pentru fabricarea textilelor, hrtiei i betonului. Amflora a primit mari toate autorizaiile solicitate de BASF, acelea de cultivare comercial pentru uz industrial i de utilizare a amidonului pentru produse alimentare destinate oamenilor i animalelor. Este prima decizie de a autoriza un nou OMG dup 1998, anul n care a fost autorizat porumbul MON810, iar conform dosarului depus de BASF, destinatarul principal al amidonului produs de cartoful modificat genetic va fi industria hrtiei, explic Ramona Duminicioiu, preedintele Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic. ONG-urile susin cu trie c, pe lng riscurile comune tuturor organismelor modificate genetic, cea mai grav problem reprezentat de Amflora este gena marker pe care o conine i care i confer rezisten la o serie de antibiotice, dintre care cele mai importante sunt kanamicina, neomicina, paromicina, butirosin, gentamicina B i geneticin, fiecare dintre acestea cu un spectru larg de aciune. n magazine nu se va putea face diferena ntre un cartof comestibil i unul industrial Coaliia de asociaii mai sunt de prere c procesul de autorizare prin care a trecut cartoful modificat genetic a nceput n 2003 n Suedia. De atunci, nici Comitetul de Experi, n decembrie 2006, nici Consiliul de Minitri, n iulie 2007 nu au ntrunit o majoritate calificat pentru a respinge autorizarea acestui cartof modificat genetic. Dosarele au revenit asftel pe masa Comisiei Europene care a luat ieri decizia final. Este o total lips de responsabilitate din partea Comisiei Europene s autorizeze pentru cultivare un soi de cartof periculos pentru sntatea uman, presupunnd c acetia nu vor ajunge n circuitul alimentar doar pentru c ei l-au autorizat exclusiv n scopuri industriale. Pe rafturile din magazine, consumatorii nu vor putea face diferena, dup aspect, ntre un cartof comestibil i unul industrial, adaug Craioveanu pentru Antena3.ro. El mai spune pentru Antena3.ro c, din perspectiva impactului asupra mediului, Amflora nu a fost testat n cmp dect ntr-o singur ar, Suedia, n momentul depunerii dosarelor de autorizare, iar cultivarea unui cartof n ntreaga Europ, dup ce a fost testat ntr-o ar ce nu este reprezentativ ca i condiii de clim sau ecologice reprezint un motiv serios de ngrijorare.

Vom monitoriza aciunile autoritilor romneti, pentru a ne asigura c sigurana consumatorilor i mediului sunt o prioritate. Dei este cunoscut faptul c BASF finaneaz masiv cercetarea romneasc i este n bune relaii cu autoritile naionale, solicitm ferm Ministerului Agriculturii i Mediului s nu comit aceeai greeal ca n cazul autorizrii fungicidului pe baz de Initium, produs tot de BASF i de aceast dat s acioneze responsabil. Suedia are la dispoziie 29 de zile, pentru ca UE s aprobe solicitarea referitoare la cultivarea cartofului modificat genetic, declar Duminicioiu pentru Antena3.ro. VARZARU: Otrava pentru copii Reclama e sufletul comertului, este principiul de baza al marketingului. In goana dupa bani, firmele producatoare de otravuri, in cardasie cu marile case de publicitate, au inventat un produs cu adevarat odios: reclama la cele mai nesanatoase alimente cu ajutorul copiilor. () L-ati vazut pe tataie care se bate cu nepotul pentru margarina? Cum infuleca batranul plastic cu omega 3 si e gata-gata sa-si pocneasca nepotelul, ca i-a luat felia abia unsa? Ei bine, margarina este cel mai nociv aliment, motive pentru care in multe state europene este vanduta cu avertizare sau este interzisa. De ce? Pentru ca are un continut ridicat de acizi grasi care determina cresterea colesterolului rau si scaderea celui bun. Atunci cand este incalzita, pentru a fi preparata, margarina se transforma in plastic nedigerabil si cancerigen. Margarina provoaca aparitia bolilor cardiovasculare sau neurodegenerative, creste riscul la infectii, intoxicatii si cancer, dar mai poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor. Cu toate acestea, producatorii de margarina profita de pret si de reclama ieftina, la vremuri de criza si au invadat televizoarele, iar gospodinele, cu bugete din ce in ce mai mici, iau baxuri de margarina si-si indoapa parintii si copiii. Mai rea decat faza cu margarina e supa la plic. Adevarate cubulete de cancer concentrat din cauza continutului foarte ridicat de E-uri, supele la plic sunt total nerecomandate in cazul bolilor cardiovasculare, hipertensivilor, persoanelor cu afectiuni ale ficatului, rinichilor sau diabeticilor. In plus, sarea prezenta in abundeta in aceste minuni culinare elimina calciul din organism, fiind o adevarata plaga pentru un copil aflat tocmai in perioada de crestere. Cu toate acestea, cioclii industriei alimentare au avut grija sa comande clipuri publicitare in care copiii de toate varstele privesc fericiti cum mamele lor iresponsabile le dau, rapid, boli concentrate. Si totul cu multe inimioare. O alta imagine sinistra e cu sarmalele la conserva. Tataie ii da lui ala micu, aproape in fiecare zi, sarmalute proaspat scoase din conserva. Evident ca ala mic nu cunoaste gustul sarmalelor, asa ca le infuleca cu placere. Rezultatul? O colectie de conservanti pentru pitic, carne tocata amabalata de cine stie cand, profit pentru producatorii de conserve, pentru publicitari si pentru moguli. CNA tace chitic considerand perfect deontologica o astfel de prezentare. Ce sa mai spunem despre salamior, hamburgeri si cartofiori rumeni. Unii contin nitriti, foarte agresivi si cancerigeni, mai ales la nivelul colonului. Altii, acrilamide, la fel de cancerigene. In plus, cartofiorii prajiti la peste 120 de grade Celsius pot provoca leziuni ale creierului, dupa parerea unor cercetatori americani.

Florurarea apei, otravirea populatiei De assasiniisanatatii In SUA si Canada apa potabila este florurata obligatoriu de catre stat. In Japonia si Europa acest lucru este interzis prin lege intrucat florura este o substanta toxica. In timpul celui de-al doilea razboi germanii si rusii administrau florura prizionierilor pentru a-i face mai docili si mai stupizi. In perioada anilor 1990, cercetarile conduse de Phillis Mullenix, toxicologul de la Harvard, au aratat ca fluorura in apa poate conduce la scaderea IQ-ului si produce in cobai simptome precum hiperactivitatea si deficitul de atentie (ADHD). De florurarea apei in SUA s-a ocupat tovarasul Rockefeller impreuna cu I.G. Farben (corporatia nazista de chimicale unde in tineretile lui a lucrat si Papa Ioan Paul al Doilea). Urmariti materialul video aici si cititi pe larg despre istoria florurarii apei potabile aici.

Bill Gates isi doreste reducerea populatiei globului prin vaccinuri Deja a devenit o dogma a religiei lui antihrist, faptul ca principalul factor pentru incalzirea globala il constituie omul, pentru ca expira dioxid de carbon(CO2). Asadar, pentru a micsora drastic emisiile de CO2, dupa parerea multi-miliardarului Bill Gates, ar trebui micsorata populatia lumii. El propune urmatoarea ecuatie: CO2 = P X S X E X C, unde P vine de la numrul populatiei, S este numarul mediu de servicii de persoana, E de la valoarea medie de unitati de energie pe serviciu, si C media de CO2 emisa pe unitate de serviciu pe an; Co2 reprezinta cantitatea totala de CO2 emisa de intreaga populatie a globului timp de un an. El considera ca prin vaccinuri va reusi sa scada populatia globului si implicit emisiile de Co2. Totodata, propune si servicii sanatoase ce privesc inmultirea populatiei, considerand ca daca isi vor face meseria bine prin intermediul vaccinurilor, s-ar putea ajunge la o reducere de 10-15% a populatiei. Prin urmare, vaccinurile promovate de Bill Gates au drept scop impiedicarea oamenilor de a avea copii, prin provocare de infertilitate, sterilitate si senilitate (autism), deopotriva. Bill Gates ne dezvaluie clar ca vaccinurile nu au drept efect apararea de boli, ci dimpotriva reduc varsta celor ce se vaccineaza si provoaca moartea. Organizatia sa, Bill & Melinda Gates Foundation, se ocupa masiv cu vaccinarea

ROMNIA - VICTIMA UNUI PLAN CRIMINAL AL STRATEGILOR NOII ORDINI MONDIALE

Poligon de ncercare n plan real pentru SIDA, dezindustrializare, deznaionalizare, depopulare

Recent au fost prezentate o serie de documente ce incrimineaz strategii Noii Ordini Mondiale (N. O. M.) de producere artificial i rspndirea controlat a virusului AIDS. Conform acestor documente, n "fundamentarea" descoperirii sunt angrenate organisme precum CIA, Ministerul Aprrii al SUA (Departement of Defense - DOD) i Clubul de la Roma. Interesant este c malefica idee a producerii unui virus uciga ca antidot mpotriva suprapopulrii planetei a fost elaborat i dezvoltat n mod secret de ctre eminena cenuie a Clubului de la Roma, dr. Aurelio Peccei, o dat cu pregtirea documentelor pentru Conferina Populaiei de la Bucureti, cnd s-a atras atenia asupra dublrii populaiei n progresie geometric. Astfel, dac n 1900, populaia Globului era de 1,6 miliarde locuitori, n 1960 se dublase (deci crescuse cu 1,6 miliarde n 60 de ani), ca n 1999, deci n acest an s se dubleze din nou i s ajung la 6 miliarde. Ceea ce nseamn c n mai puin de 40 de ani populaia Globului a crescut cu 3 miliarde de locuitori. Iat de ce, n documente strict confideniale, strategii lumii, autorii din umbr ai Noii Ordini Mondiale (N.O.M.) au pus la punct un plan de reducere n mas a populaiei, n special a celor din rile subdezvoltate ale Africii, unde dei mortalitatea este extrem de ridicat (n jur de 20 la mie) natalitatea este dubl (peste 40 la mie) astfel c i sporul anual al populaiei n aceste ri este de 20-25 la mie i chiar mai mult. n schimb n rile dezvoltate sporul populaiei este de circa 1 la mie, zero sau chiar subunitar, dar nu mai mult de 1-2 la mie. n aceast situaie de depopulare lent (Germania, Suedia, Olanda etc.) au luat msuri de sprijinire a familiilor, ncurajnd femeile s aib ct mai muli copii, chiar i atunci sau mai ales atunci cnd nu sunt cstorite. n Germania situaia de femeie necstorit cu doi, trei sau patru copii a devenit un soi de meserie, ele fiind un fel de matc reproductoare a statului german, foarte aproape de ceea ce visa cu decenii n urm un alt precursor al N.O.M. Se tie c rata mortalitii este direct dependent de nivelul de trai i se modific rapid, n vreme ce natalitatea ine de gen i de mentaliti, fiind mai dificil de modificat. Aa se face c n rile arabe, care au dat de bogia petrolului, rata natalitii a rmas neschimbat ca n vremurile de srcie, respectiv foarte ridicat, n vreme ce rata mortalitii a sczut la cote incredibile, de 3-5 la mie. Motiv pentru care strategii N.O.M. i ntrein acolo focare de rzboi n ideea stoprii acestei explozii demografice. Nimic nu se face la ntmplare. Virusul HIV a fost produs tocmai pentru a stopa creterea populaiei n Africa devenit o bomb demografic pentru a se abate atenia opiniei publice, mai precis pentru a fi intoxicat cu informaii ce par veridice s-a prezentat varianta infectrii de la maimuele verzi din Congo, prin consumul crnii acestora ori prin sodomie. Pe aceeai linie a inoculrii ideii c ar fi vorba de "pedeapsa divin" pentru devierile omenirii sfritului de mileniu, s-a mers i n cazul infestrii deliberate a grupurilor de homosexuali din America . n toate cazurile, virusul imunodeficitar (HIV) a fost inoculat prin injectare. n acelai mod s-a procedat n cazul planului complex de-a dreptul criminal la care este supus Romnia de peste un deceniu, devenit un poligon de experimente incredibile. Dar care i arat de acum rezultatele odioase. Este tiut c primele cazuri de SIDA au aprut n Leagnul nr. 1 "Sfnta Ecaterina" din Bucureti. Explicaia medicilor de bun credin a fost i este c virusul a fost inoculat n mod dirijat, n cadrul unui program de vaccinare, susinut de o fundaie internaional,

implicat i n exportul de copii din Romnia. La vremea respectiv s-a declanat o anchet urmat de un proces penal care au fost ns muamalizate la intervenia unor fore internaionale oculte, aceleai ns care aveau n vedere anihilarea Romniei sub toate aspectele, ncepnd cu populaia. Inocularea HIV i rspndirea SIDA constituie doar unul din mijloacele folosite pentru depopularea galopant a Romniei. Conform unor cifre vehiculate de presa strin (din Israel , de pild) Romnia are actualmente o populaie cu 2 milioane mai redus dect n 1990, deci cu 10% mai puin. Cert este c n baza ultimelor cifre statistice, Romnia a ajuns la un raport natalitate-mortalitate mai mult dect alarmant, fr corespondent ntr-o alt ar sau ntr-o alt perioad. Conform datelor Comisiei Naionale pentru Statistic, mortalitatea depete 14,7 la mie, n vreme ce natalitatea scade sub 10 la mie. Aadar, de la 2-3 la mie spor n anii '80 s-a ajuns la minus cinci la mie, cu zone foarte extinse n care s-a ajuns la minus apte sau opt la mie! Cifrele coincid ntrutotul cu cele preconizate de cupola N.O.M., care are n vedere ca n urmtoarele decenii populaia s se reduc n mod drastic la numai 2 miliarde de oameni, aproximativ la nivelul la care se gsea n perioada anterioar primului rzboi mondial. Ca un argument n plus care confirm cele ce se ntmpl n Romnia trebuie artat faptul c strategii crerii virusului S.I.D.A. i ai celorlalte mijloace criminale de diminuare a populaiei s-au ocupat de reducerea populaiei n Salvador prin declanarea unui rzboi local. Planul ns a euat, conform unor declaraii ce provin din chiar cercul celor iniiai ntruct nu a fost combinat cu alte mijloace de reducere a populaiei, motiv pentru care un asemenea plan complex cuprinznd inocularea virusului HIV, atacul la nivel psihosocial, nfometarea, deznaionalizarea i, n cele din urm, i un rzboi civil sau interetnic se aplic n Romnia. Thomas Ferguson, cel care a fcut dezvluirile cu privire la Salvador i care este unul din strategii Clubului de la Roma a susinut ct se poate de nevinovat c Salvadorul trebuia "salvat" ntruct rata natalitii era de 3,3 la mie, aproape unic n lume ntre rile nonafricane. Printr-o coinciden tragic, Romnia avea, n anii 80, cnd s-a pus la punct planul ce avea s nceap cu asasinarea lui Ceauescu, exact acelai procent de cretere demografic: peste trei la mie. Reducerea populaiei prin mijloacele artate este, dup Ferguson, "cheia" strategiei Clubului de la Roma i a grupului lui Henry Kissinger, care au elaborat o strategie ce se potrivete exact cu ceea ce s-a ntmplat n Romnia. Ei spuneau astfel: "Vom veni ntro ar i vom ntreba: care este planul vostru de dezvoltare? Aruncai-l. Nu v trebuie nimic. Doar s aplicai un plan de exterminare a populaiei. Prea muli oameni nseamn rscoal sau comunism." n baza acestor informaii vehiculate i n ara noastr, dar de fiecare dat ocolindu-se faptul c i Romnia constituie un astfel de cobai, se explic toate aciunile de agresiune mpotriva Romniei i populaiei sale. Se explic de ce Banca Mondial a alocat 50 milioane de dolari pentru ca s se desfiineze 100.000 de locuri de munc ale minerilor, se explic de ce Fondul Monetar Internaional condiioneaz acordarea mprumuturilor sale de desfiinare a marilor combinate zootehnice i de distrugere a agriculturii, respectiv a surselor de hran, se explic de ce Romnia a fost obligat s-i reduc la 30% efectivele miliare, se explic de ce Romnia a fost obligat s-i reduc rezerva de gru de la 2 milioane de tone la numai 350.000 de tone pe care deja a consumat-o. Anii 1999-2000 constituie punctul final al acestui plan decenal de anihilare a Romniei. Foametea ce se prefigureaz n mod cert respectiv realizarea unei recolte de numai 2 milioane de tone de gru fa de un necesar de cel puin 3,5 milioane de tone - coincide cu situaia ncetrii de pli concomitent cu epuizarea rezervei valutare prin plata forat a dobnzilor de 2,5 miliarde de dolari, cu radicalizarea populaiei prin creterea exploziv a omajului i ncetarea plilor ctre bugetari i pensionari (acetia din urm n numr de 6 milioane) i mai ales cu declanarea conflictelor interetnice n Ardeal n scopul implicrii Romniei ntr-un rzboi de uzur, distrugtor. Acestea sunt faptele binecunoscute din presa de toate zilele, din informaiile publice. Ceea ce nu vd politicienii,

nici cei de la putere i nici toi cei din opoziie, este prezena acestui plan diabolic ce leag lucrurile i le face ntrutotul explicabile. Din pcate, ntr-un mod catastrofal pentru noi.

Copilaria Toxica Copiii din societatea de astazi sunt transformati de media dupa chipul si asemanarea papusilor consumeriste din reclame. Datorita frustrarilor intentionat acumulate, copiii cad prada depresiei i complexului de inferioritate datorita transformarii in consumatori de mici. Influenate de reclame, de mod i de stilurile de via promovate de media i propagate de anturaj, noile generaii se ncoloneaz involuntar n tendinele de consum, iar copilria de astzi are tot mai puine puncte comune cu universul n care se formau copiii n urm cu dou decenii. Actualmente apartenenta la grup se face in baza consumului de branduri si nu neaparat pe criterii ideologice sau intelectuale. Un studiu britanic despre copilria modern, Good Childhood Inquiry, realizat de The Childrens Society, confirm c dorina copiilor de a avea mereu haine la mod i cele mai noi jocuri de computer i face pe acetia s se simt nefericii. Asa cum am mai spus sistemul capitalist consumerist este bazat pe frustrare si competitie extrema. Traiesc pentru a avea... Scara de valori este schimbata global in mod intentionat de catre marile corporatii, practic se inoculeaza percepia faptului ca propria persoana nu este valoroasa n sine, ci numai impreuna cu branduri asociate. Astfel lipsa respectului simplu de sine duce la promiscuitate si compromisuri. Lipsa respectului de sine face ca multi oameni sa nu aiba suficienta incredere si in ei si sa se ascunda in masini si haine luxoase. n mod frecvent, n ultimul timp oamenii sunt valorizai de ctre ceilali dup o serie de indicatori externi: bunurile pe care le au, modul n care se mbrac, alegerile pe care le fac - respectiv apartenenta la grup prin consum In Romnia nu toate produsele alimentare au nscris pe etichet continutul complet . Exceptnd cazul n care ai ferm si culegi zarzavaturile din grdin sau tai puiul crescut n propria ograd, nu prea avem acces la o hran de calitate, fr substante toxice. Pentru c suntem sraci. Ne zgrcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur performant care s detecteze toti aditivii periculosi. Dar cheltuim din ce n ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul c romnii au putere de cumprare mic se profit din plin. Multe produse alimentare de import ncrcate de E-uri ucigase, respinse la ele acas, se comercializeaz fr probleme pe piata noastr. Pentru c Romniei i lipseste un cadru legislativ coerent care s pun capt transformrii pietelor din tara noastr ntr-un debuseu pentru productorii strini. n tara noastr, regimul aditivilor alimentari e reglementat printrun ordin al Ministerului Snttii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantittile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag n spital. n Romnia, E-urile cancerigene fac ravagii Pentru c nu avem aparatur sensibil pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, n special cei numiti emulgatori, cunoscuti n mod

curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au ntocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute n produsele alimentare. Se spune c suntem ceea ce mncm. E un adevr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile romnilor sunt provocate de alimente si modul de hrnire. Alimentele ucigase Aditivii alimentari sunt substante care n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahrul si otetul sunt substante nelipsite din mncarea noastr. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar n ultimii 30 de ani, n continutul multor produse alimentare au aprut substante chimice, de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar. Aceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, e convins c, cresterea alarmant a incidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansa produselor alimentare bogate n E-uri nocive consumate frecvent de romni. De asemenea, Eurile periculoase sunt "vinovate" de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodat, asupra mezelurilor - n special asupra parizerului si crenvurstilor -, buturilor asa-zis rcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam supele la plic - sau afumate. Cumprm la grmad n momentul de fat, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fr etichet, n mod firesc, n-ar trebui comercializate. Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce Euri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintez sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat de un numr din trei sau patru cifre. Dar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumprm la grmad. Mai grav e c n n Romnia nu exist aparatur performant pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune c putem lua un produs pe eticheta cruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. n Romnia, Institutul de Cercetri Alimentare e compatibil, n plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las mult de dorit. De regul, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate n E-uri nocive. Ele zac n stocuri si pentru a scpa de ele, productorii externi le "mping" pe pietele trilor cu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. Asa se explic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sntate public. Prof. dr. Mencinicopschi e de prere c e foarte necesar o legislatie care s-i protejeze pe productorii autohtoni. Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sntos pentru cumprtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat ct de necesar e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e n lumea civilizat, totusi legislatia noastr schioapt.

Dieta personalizat Dup ce i asculti pe specialisti ai impresia c vor s bage frica n noi si c cel mai bun lucru e s mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor s ne avertizeze c suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Trgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, n functie de vrst, stare de sntate, profesie si alti factori specifici fiecrui om n parte. La prima vedere o asemenea diet pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cdea din picioare s lum aminte si la ce ne recomand prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curc, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pstrv, somon, brnzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477; Periculoase: E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid); Toxice: E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteaz tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprim vitamina B12); E 320, E 321 - antioxidanti din margarin (cresc colesterolul); E311, E 312 (atac sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lmie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi n SUA, Comunitatea European si trile din fosta URSS. E-urile bune: vitamina E natural E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, ou, peste, soia); vitamina C natural - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 - colorant natural lecitina E 322 - antioxidant natural pectina E 440 - gelifiant natural caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg marin.