Liceul Tehnologic Dacia Pitesti

Ing. prof.RĂDUCANU DANIELA

MONTAREA ARBORILOR COMPUSI DIN MAI

MULTE BUCĂȚI

Majoritatea aparatelor maşinilor şi utilajelor se compun dintr-o serie de piese

şi subansambluri. În foarte multe cazuri acestea trebuie să se încadreze în anumite
limite de abateri dimensionale de care se va ţine cont la execuţia şi asamblarea
lor.Piesele supuse asamblării sunt pregătite în ordinea dată de desenul de ansamblu
din procesul de execuţie. Lucrările de asamblare se execută în secţii specializate,
utilizând scule, dispozitive şi verificatoare specifice fiecărui domeniu.Toate
subansamblele maşinilor unelte din industria constructoare de maşini sunt supuse
proceselor de asamblare atât la construirea acestora cât şi în cadrul lucrărilor de
întreţinere şi reparatii. Organele ce se asamblează într-un atelier pot fi : lagăre
diverse, arbori drepţi sau cotiţi, arbori din mai multe bucăţi, roţi dinţate cilindrice
sau conice, roţi melcate, cremaliere, roţi de curea, de cablu, mecanisme bielă-
manivelă, etc.
În timp ce piesele proiectate sunt dezvoltate special cu ajutorul fundamentelor
ştiinţelor inginereşti şi sunt concepute şi structurate cu metodele de proiectare
cunoscute, există deja la dispoziţie pentru elementele constructive cel puţin
principii şi structuri active care, în mai multe cazuri sunt chiar aplicabile nemijlocit
drept componente comerciale uzuale sau standardizate.
Datorită unei lungi şi minuţioase evoluţii există astăzi la dispoziţie o
multitudine de principii şi forme constructive diferite, care permit proiectantului
alegerea unei soluţii adecvate pentru cazul său de utilizare. Acest domeniu de
soluţii şi procedeele necesare de expunere şi selectare sunt disponibile într-o
bibliografie cuprinzătoare, în cataloage de proiectare şi în baze de date.
Studiul diverselor tipuri de maşini mecanice a condus la concluzia existenţei
în cadrul acestora a unor părţi comune în ceea ce priveşte forma constructivă, rolul
în ansamblul mecanic din care face parte etc. Ca urmare, în vederea simplificării
procesului de proiectare şi construcţie a unor astfel de maşini, s-a procedat la
identificarea şi descrierea univocă a acestor părţi; ele au fost denumite elemente
mecanice constructive sau organe de maşini.
Arborii compusi din mai multe bucati pot fi : cap la cap si cotiti.Fiecare tip de
arbore se monteza in mod deosebit.
Montarea arborilor cap la cap. Tehnologia de montatrea arborilor cap la
cap nu difera de cea a arborilor drepti. O atentie deosebita trebuie sa se acorde
executarii imbinarii, inca la sfarsitul montajului arborele sa lucreze ca un arbore
dintr-o singura bucata.
Imbinarea arborilor compusi din mai multe bucati se poate realiza prin :
- cuplaj cu manson si arbore canelat
1
 -
cuplaj cu manson cilindric, fara caneluri si cu stift
-
cuplaj conic cu stift
-
cu suruburi solicitate la forfecare
-
cu flanse stranse cu suruburi
Montarea unui arbore compus cu ajutorul mansonului canelat se incepe prin
asezarera si fixarea celor doua parti 1 si 2 ale arborelui, pe prisme – suport, astfel
incat axele sa fie in prelungire. In acest scop se recomanda folosirea prismelor cu
inaltime reglabila. Apoi monteaza mansonul pe unul din capetele canelate ale
arborelui, iar capatul celuilalt arbore se introduce in celalalt capat al mansonului.
Uneori se poate intampla, ca pentru pozitia respectiva arborelui fata de manson,
canelurile si plinurile din arbore si manson sa nu coincida.in acest caz, se vor
distanta arborii intre ei si se va schimba pozitia mansonului , rotindu-l cu cateva
caneluri, dupa care se va efectua din nou montarea.
Pentru montarea cuplajului – manson se folosesc adeseori ciocane cu cap
moale. Pentru un ajustaj aderent pe diametrul de centrare al canelurilor, mansonul
se va incalzi in ulei fiebinte inainte de montare.
Dupa montarea definitiva a mansonului se vor verifica dimensiunile l si lı
care determina pozitia mansonului canelat fata de canelurile arborilor.
Pentru ca mansonul sa nu se deplaseze axial se fixeaza cu ajutorul unui surub
de blocare.
Montarea arborilor de dimensiuni mari, cap la cap, printr-un cuplaj –
manson, fara caneluri, cu ajutorul stifturilor, se realizeaza in aceeasi succesiuine
ca si in cazul folosirii unui cuplaj, cu mansonul canelat.
Deoarece, la imbinarea cu arborii a cuplajului-manson, fara caneluri, se
foloseste adeseori ajustaj blocat sau chiar presat usor, montarea se face in conditii
mai bune prin incalzirea prealabila a mansonului. In cazul arborilor cu lungimi si
diametre mai mici, montarea este mai simpla, si se face, de obicei, prin presarea
mansonului la presa sau prin lovituri de ciocan.
Alezajele de arbori destinate pentru stifturi se executa corespunzator
dimensiunilor din manson, dupa montarea definitiva a acestuia. Stifturile folosite
la aceste imbinari sunt cilindrice, iar presarea lor se face cu presa manuala sau cu
ciocanul.
Montarea arborilor cotiti. Din cauza fortelor mari care apar in timpul
functionarii arborilor cotiti, asamblarea lor se face prin strangere. Montarea unui
arbore cotit la care imbinarea se face cu strangere se executa in ordinea
urmatoare: boltul se monteaza, prin presare, in alezajul bratului, apoi se verifica
paralelismul intre axa alezajului si axa boltului; urmeaza presarea bratului pe
fusul arborelui, verificarea paralelismului boltului cu arborele si
perpendicularitatea acestora pe brat.
Fusul se preseaza in alezajul din bratul , dupa care ansamblul se monteaza pe
fusul arborelui . Bratul se preseaza separat pe arborele . Imbinarea ambelor
subansambluri se realizeaza prin presarea fusului in alezajul din bratul . Se
verifica perpendicularitatea si paralelismul ansamblului. Arborele cotit are o

2
tehnologie de montaj asemanatoare, cu deosebirea ca fusul este prins in unul din
brate prin strangere pe con cu ajutorul unei piulite .
Controlul final al arborilor cotiti se face cu un dispozitiv special, prevazut cu
comparatoare, pentru inregistrarea abaterilor de la coaxiale bratelor arborelui
cotit.
4. REPARAREA SI INLOCUIREA ARBORILOR
Arborii sunt iese folosite in constructia masinilor unelte, care primesc si
transmit miscarea de rotatie. Metoda de reparatie a arborilor se alege in functie
de : material, dimensiuni, natura defectului, valoarea abaterilor, precum si de
posibilitatile atelierului de reparatii. La reparatie se controleaza, in primul rand,
daca arborele bate defect care se inlatura prin indreptare. Daca arborele este
incovoiat, acesta se fixeaza intre varfurile unui strung pentru aprecierea locului
sagetii arborelui, apoi se indreapta la rece sau la cald, cu ajutorul unei prese
normale. Indreptarea la cald se aplica la arborii cu diametrul peste 50mm.
Jocurile formate intre arbori si lagare se inlatura prin cromare, metalizarea
fusurilor, presarea bucselor, strunjirea si rectificarea ulterioara la dimensiune.
Fisurile de pe arbori se sudeaza pe inteaga lor adancime dupa largirea
prealabila. Locul de sudat se incalzeste pe intreaga sa lungime si adancime. Dupa
sudare, arborii se supun unei prelucrari mecanice.
Arborii rupti se repara prin sudare electrica sau cu gaze sau folosindu-se
adaosuri de reparatie. Adaosurile de reparatie servesca la inlocuirea partii rupte a
arborelui, precum si la imbinarea celor doua bucati de arbore rupte .
Daca suprafetele fusurilor sunt uzate, acstea se pot separa prin incarcare cu
sudura, dupa ce in prealabil fusul a fost strunjit pentru ca stratul de metal incarcat
sa aiba o grosime uniforma. Dupa incarcarea cu sudura, fusurile arborilor se
strunjesc, apoi se rectifica. Daca uzura fusurilor nu depaseste 0,15mm pe raza, ele
se pot separa prin cromare. In cazul in care este permisa reconditionarea fusurilor
prin schimbarea dimensiunilor, atunci se strunjesc sau se rectifica. Inainte de
rectificare se verifica starea gauri de centrare a arborelui si daca este uzata se
separa prin strunjire, rectificare sau gaurire. Rezistenta la uzura a fusurilor
reparate se poate mari prin lustruire.
O alta metoda folosita pentru separarea arborilor uzati este presarea bucselor
la reparatie. Aceste bucse se preseaza pe arbore la cald apoi se sudeaza la capete.
Dupa montare, bucsele presate se strunjesc si se rectifica.
Canalele de pana de pe arbore care sunt uzate se separa, marindu-le prin
frezare si ajustare, folosindu-se apoi pene la dimensiunile corespunzatoare. Daca
uzura canalelor este mai mare, acestea se astupa si se frezeaza un alt canal decalat
fata de primul.
Filetul uzat la arbore se separa, taindu-l la un diametru mai mic si folosindu-
se piulite corespunzatoare. Daca nu se permite schimbarea diametrului, atunci
filetul uzat se repara prin inarcare cu sudura si rectificare.
Daca se uzeaza filetul interior, acesta se repara fie prin taierea unui filet la un
diametru mai mare sau se alezeaza gaura si se preseaza un buson in care se taie
filetul.
3
 Arborii care nu se mai pot repara se inlocuiesc.
Verificarea si controlul lucrarilor de reparatii
Deplasarea axiala a arborelui cotit pe lagare se verifica prin rotirea acestuia la 180o
si masura jocului cu un comparator. Montarea comparatorului pentru masurarea
deplasarii axiale fata de axa longitudinala a batiului se face in desenul:
Valoare jocurilor este stabilita in documentatia de montaj in functie de conditiile
de lucru si de felul masinii la care functioneaza arborele cotit. Verificarea montarii
se executa odata cu proba de functionare a masinii, la care arborele cotit nu trebuie
sa prezinte batai radicale ce se pot transmite pistoanelor, iar lagarele sa nu se
incalzeasca peste 60-70o C.

S.D.V.-uri folosite la montarea si repararea arborilor cotiti

- dupa demontare si spalare se executa un control cu defetoscopul
- reparatia se face pe masini de rectificat
- se verifica cu ajutorul comparatorului cu cadran
- indepartarea se face cu ajutorul unei prese hidraulice
- curatirea cu petrol, cu o scula combinata de centruit
- se toarna ulei din abundenta
- fusurile cu un strat de vopsea
- se usuca si se unge cu unsoare
- se foloseste metoda incalzirii prin frecare
- prin slefuire cu panza de slefuit
- controlul se face cu un dispozitiv special
- se spala fusurile si se usuca cu aer comprimat
- canalul ca fi desfundat cu o sarma de otel

BIBLIOGRAFIE
1. GHEORGHE ION – Tehnologia asamblării şi montajului, manual pentru licee industriale
cu profil de mecanică – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1978.
2. RUXANDRA MOIA – Organe de maşini şi mecanisme, manual pentru clasa a XI – a,
Editura Sigma
3. VICTOR FLORIN CONSTANTIN, AUREL CIOCÎRLEA, DANIEL BESNEA –
Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD, manual pentru clasele a XI- a şi a XII- a, Editura CD
Press;
4. IONEL VIERU, ADRIAN CLENCI, ŞTEFAN TABACU – AUTOCAD- Aplicaţii
practice pentru inginerie mecanică, Editura Universităţii din Piteşti, 2004
5. Pagini Web şi softuri educaţionale utile : www.google.ro
6. Auxiliar curricular”Sisteme de transmitere a miscarii”-nivel 3