Metoda mersului invers

Prof. înv. primar Tarța Delia Diana

,,Matematica este ca urcușul la munte. Efortul este răsplătit de priveliști mărețe. Ca și pe munte,
ascensiunile în matematică sunt foarte frumoase.” spunea Solomon Marcus, matematician român de origine
evreiască.
Una dintre ,,priveliștile mărețe” pe care un dascăl le poate întâlni în predarea matematicii este cea a
rezolvării problemelor prin diverse metode, relevantă în acest sens fiind metoda mersului invers.
Metoda mersului invers se foloseşte în anumite probleme în care elementul necunoscut apare la
începutul şirului de relaţii dat în enunţ.
Urmărind enunţul de la sfârşit la început („mergând” în sens invers enunţului) trebuie să se determine
penultimul rest pe baza relaţiei sale cu ultimul rest, apoi antepenultimul rest, până se ajunge la numărul
iniţial (întregul).
Analizând operaţiile date în enunţ şi cele efectuate în rezolvarea problemei, se poate constata că în
fiecare etapă se efectuează operaţia inversă celei din enunţ.
Deci, nu numai „mersul” este invers, ci şi operaţiile efectuate pentru rezolvare sunt inverse celor din
problemă.
O activitate didactică al cărei scop este dezvoltarea capacităților de explorarea și investigare de
probleme, în urma căreia elevul să fie capabil să utilizeze raționamente aritmetice prin utilizarea metodei
mersului invers impune structura clasică se poate desfășura la clasa a IV-a și, ca mod de desfășurare,
respectă structura specifică:

ARIA CURRICULARĂ: Matematică și științe ale naturii

DISCIPLINA: Matematică
CLASA: a IV-a
UNITATEA TEMATICĂ: Rezolvarea de probleme
SUBIECTUL LECȚIEI: Metoda mersului invers
TIPUL LECŢIEI: predare-învățare
SCOPUL LECȚIEI: dobândirea cunoștințelor referitoare la rezolvarea problemelor prin metoda mersului
invers;

COMPETENȚE SPECIFICE vizate:

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme cu raţionamente diverse
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000

Obiective operaţionale:

a) Cognitive
O1 - să exprime pe baza unui plan simplu, oral sau în scris demersul parcurs în rezolvarea unei
probleme;
 O2- să aplice corect algoritmul de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor propuse ;
O3 - să explice modul de aplicare a metodei mersului invers în rezolvarea problemelor propuse;
O4 - să reprezinte grafic expresii matematice specifice metodei de rezolvare;
O5- să rezolve cel puțin o problema prin metoda mersului invers;
O6 - să gândească rapid, flexibil,creativ în soluţionarea sarcinilor.

b) afective
O1: să manifeste interes pentru activitate ;
O2: să-şi exprime emoţiile.
c) psiho-motorii
O1: Să menţină ordinea pe parcursul activităţii.

Strategii didactice:
* Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, brainstorming.
* Mijloace de învăţământ : videoproiector, caiete, jetoane, plic, fişe de lucru, flip-chart şi markere.
* Forme de organizare a colectivului: frontal, pe grupe, individual, în perechi

În realizarea firului roșu al lecției, se respectă etapele specific unei astfel de activități:

1. Moment organizatoric
Asigurarea unui climat educațional favorabil.
Pregătirea materialelor.

2. Reactualizarea cunoştinţelor

Se verifică tema scrisă, cantitativ și calitativ. Elevii își autocorectează rezolvarea exercițiilor și problemelor.

3. Captarea atenţiei
Pentru a descoperi titlul lecției, elevii trebuie să dezlege misterul unei ghicitori matematice ascunse
într-un plic: ,,Cuvântul necunoscut”:

CUVÂNTUL NECUNOSCUT!
Din opt litere cuvântul se compune
Isteț de ești, îndată le poți spune!
Întâia literă se află-n pește și în spadă.
A doua e în roi și e și-n hrană.
A treia e în doi și-n nouă evident
Și următoarea e în bec dar nu și-n corigent.
A cincea e în leu, și-n lac și-n ladă.
A șasea, în șapte și în zece mi se scaldă.
Penultima de două ori e în maimuță.
Și ultima-n căsuțe, dar nu și în căsuță.
Acum că toate ți le-am spus,
Cuvântu-i simplu de compus.
El este nelipsit la școală și în viață,
Și tot găsind soluții, omu-nvață.

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Voi anunța titlul lecției, Probleme care se rezolvă prin metoda mersului invers și îl voi nota pe tablă.
Voi prezenta elevilor obiectivele pe înțelesul lor.

5. Dirijarea învăţării
Se prezintă elevilor următoarea problemă:

Un turist parcurge un traseu în trei etape: În prima etapă, dacă ar fi mers încă 3 km, atunci ar fi parcurs
o pătrime din întregul traseu. În a doua etapă, dacă ar fi mers încă 2 km, atunci ar fi parcurs jumătate din
ceea ce îi rămăsese de parcurs. În a treia etapă a parcurs ultimii 17 km din traseu.
Ce lungime a avut traseul?
Pentru a-și reaminti etapele rezolvării unei problem matematice, se propune următorul joc:
https://wordwall.net/ro/resource/54548432/pa%C8%99ii-de-rezolvare-a-unei-probleme
Aceste etape sunt :
1-Citirea enunțului problemei
2- Înțelegerea enunțului problemei
3- Analiza problemei și întocmirea planului logic
4- Stabilirea algoritmului de rezolvare și efectuarea operațiilor corespunzătoare succesiunii judecăților
din planul logic
E5-Activități suplimentare :
- verificarea rezultatului- scrierea sub forma de exercițiu
- găsirea altei căi sau metode de rezolvare
- compunerea de probleme dupa o schemă asemănătoare
Înţelegerea enunţului:
Ce cunoaştem în problemă?
Care este întrebarea problemei?
Așadar, după analiza enunțului problemei, se scriu datele problemei astfel:

- traseul ce trebuie parcurs:

- Etapa I :
3

- Etapa a II-a:
2

- Etapa a III-a:
 17

În caietele elevilor va apărea reprezentarea clară a datelor problemei, specifică metodei reducerii la unitate:

Demersul logic va fi descoperit pas cu pas, prin conversație euristică:

Ce reprezintă cei 17 km rămași?
Observăm că cei 17 km reprezintă jumătate din distanța parcursă în a doua etapă și încă 2 km.
Pentru a afla jumătatea acestei distanțe, vom face operația 17 km- 2 km= 15 km ( jumătate din distanța
parcursă în a II-a etapă).
- dacă jumătate din distanța parcursă este 15, atunci observăm că distanța rămasă de parcurs pentru etapa a
II-a se poate afla prin operația:
15 km x 2 = 30 km
Observăm, de asemenea, că cei 30 km includ în plus cei 3 km necesari pentru întregirea primului
sfert, ca urmare:
 30 km – 3 km= 27 km ( rămași după prima etapă), adică ¾ din totalul traseului.
Dacă trei pătrimi rămase după prima etapă sunt 27 km, atunci o pătrime este 27 km: 3= 9 km.
 9km x 4= 36 km
R: Traseul are lungimea de 36 km

6. Fixarea cunoştinţelor asimilate în etapa anterioară

Voi împărți elevii în 4 grupe și fiecare grupă va extrage un jeton/ o problema. Le voi solicita acestora
respectarea pașilor de rezolvare a problemei, prin metoda mersului invers. Pentru reprezentarea grafică a
datelor problemei, copiii vor primi flip-chart şi markere.

Mama a pus în fructieră mere. A venit Marian și a luat jumătate din ele. Bianca a venit și a luat
jumătate din merele rămase. Andrei vine și ia jumătate din merele rămase de la Bianca. Când a venit și
Adriana a observant că în fructieră mai era doar 1 măr. Câte mere a pus în fructieră mama?
 După ce elevii rezolvă problema în echipă, se va realiza turul galeriei pentru expunerea rezolvării
problemelor și a reprezentării grafice specifice acestei metode, urmând analiza și evaluarea orală a acestora.

7. Obţinerea performanţei

Problemă-ghicitoare
Pentru un concurs de Mate
Eu rezolv, zilnic, probleme:
Dacă într-o zi fac zece
Şi-ncă două pentru teme,
Spune, câte se adună,
În caiet, pe săptămână?

8. Asigurarea retenției și transferului

Conversez cu elevii pentru a stabili gradul de satisfacţie după activitate.

Autoevaluare:
 Completarea jetoanelor ce conțin câteva exerciții de reflecție:
a) Momentul preferat al lecției a fost .... .
b) La metoda mersului invers, mi s-a părut interesant să .... .
c) Mi-a fost ușor să .... .
d) Mi-a fost dificil să ....

9. Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri verbale generale și individuale asupra participării elevilor la lecție, precum și
asupra comportamentului lor pe parcursul orei.
Se explică tema ;

1. Din suma de bani care o are Maria, cheltuie în prima zi 5 lei. A doua zi , bunicul sau văzând acest
lucru îi dublează suma. A treia zi Maria își cumpără o culegere de matematică pe care achită 14 lei și
observă că mai are doar 50 de lei. Ce sumă de bani a avut Maria la început?
2. Un biciclist şi-a propus să parcurgă distanţa de la Corabia la Curtea de Argeş, astfel: în prima zi a
parcurs o pătrime din drum, a doua zi două cincimi din rest, a treia zi, o doime din noul rest şi i-au
mai rămas de parcurs 45 de Km. Care este distanţa între cele două oraşe şi câţi Kilometri a parcurs în
fiecare zi?

Așadar, se spune că matematica este cea care organizează gândirea şi o face mai ingenioasă.
Orice problemă “ascute” mintea şi o face mai inteligentă, iar metoda mersului invers este o ocazie
relevantă pentru a demonstra acest aspect. Satisfacția descoperii unui nou mod de rezolvare a problemelor
este pe măsura efortului deoarece ,,Izbânda o gustă numai cei ce au trudit pentru asta.” (M. Voiculescu).